Recalculare pensie

Potrivit deciziei emisă de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Harghita, în urma cererii de recalculare a pensiei formulată de reclamantă, pârâta a procedat la recalcularea pensiei reclamantei cu luarea în considerare a sporului denumit „spor deţinător chei”, indicat în adeverinţei emisă de BANCA. Din aceeaşi decizie rezultă că celelalte sporuri din adeverinţa menţionată nu au fost valorificate de pârâtă, întrucât nu reprezintă sporuri cu caracter permanent, prevăzute în Anexa 15 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, aprobate prin HG nr. 257/2011.

Conform adeverinţei sus-menţionate reclamanta a fost salariata Băncii în perioada 07.09.1992 – 01.04.2010, în anexa la adeverinţa respectivă fiind menţionate drepturile salariale de care a beneficiat reclamanta în perioada în care a fost angajata băncii, inclusiv sumele care i-au fost plătite cu titlu de „prime” şi de „prime de vacanţă” în perioada 07.09.1992 – 31.03.2001.

Instanţa de fond a apreciat că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru recalcularea drepturilor de pensie ale reclamantei, în contextul în care pentru primele acordate reclamantei de-a lungul timpului nu s-au plătit contribuţii de asigurări sociale, sumele respective nefiind incluse în baza de calcul a CAS, conform poziţiei nr. 16 din anexă, reţinându-se, de asemenea, că adeverinţa în discuţie nu se circumscrie prevederilor Deciziei nr. 19/2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Referitor la adeverinţa emisă de BANCA, instanţa de apel reţine că aceasta vizează drepturi băneşti de care a beneficiat reclamanta în perioada 1992-2001. În adeverinţa respectivă se menţionează faptul că pentru veniturile indicate în adeverinţă fostul angajator al reclamantei a reţinut şi a virat contribuţia de asigurări sociale, conform prevederilor legale aplicabile în perioada vizată de adeverinţă, contribuţia fiind reţinută de la angajat (coloana 16) şi de la angajator, de la angajator fiind reţinută o contribuţie de 15% asupra câştigului brut realizat de personalul salariat, conform Decretului nr. 389/1972.

Conform prevederilor art. 165 alin. 1 din Legea nr. 263/2010, la determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă. Prin alin. 2 al aceluiaşi articol se prevede că la determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. 1 se au în vedere şi sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinţe eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare.

În Anexa 15 pct. VI din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, aprobate prin HG nr. 257/2011 sunt prevăzute veniturile care nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, între acestea fiind menţionate şi premiile anuale şi premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite.

Pârâta a susţinut că în speţă veniturile invocate de reclamantă nu pot fi luate în considerare pentru recalcularea drepturilor de pensie ale acesteia, deoarece nu sunt îndeplinite condiţiile stabilite de prevederile legale sus-menţionate, respectiv de art. 165 din Legea nr. 263/2010 şi de Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, aprobate prin HG nr. 257/2011 (Anexa 15 pct. VI) şi de asemenea că nu este incidentă Decizia nr. 19/2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aceste aspecte fiind reţinute şi de instanţa de fond prin hotărârea pronunţată.

Faţă de susţinerile pârâtei şi de considerentele sentinţei atacate, în care s-a reţinut că sumele aferente primelor nu au făcut parte din baza de calcul a contribuţiilor de asigurări sociale, pe motiv că acestea nu se regăsesc în baza de calcul a contribuţiei angajatului (coloana 16 din tabelul cuprins în anexa la adeverinţa emisă de fostul angajator) trebuie avut în vedere faptul că din cuprinsul adeverinţei în baza căreia reclamanta a solicitat recalcularea pensiei reiese că veniturile care nu au fost luate în considerare (prime, prime de vacanţă) au caracter de periodicitate şi au intrat în baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale datorată de angajator (şi plătită conform precizărilor acestuia). Aceste sume se regăsesc în coloana 15 „total brut (câştig brut realizat)”. Prin urmare instanţa de fond în mod eronat s-a raportat exclusiv la sumele înscrise în coloana 16 din tabelul amintit.

Apreciem întemeiate criticile aduse de apelanta reclamantă  argumentelor avute în vedere de prima instanţă, întrucât conform legii în vigoare privind pensiile de asigurări sociale din perioada obţinerii veniturilor de natură salarială în discuţie (1992-2001), angajatorului îi revenea obligaţia de a vira contribuţia de asigurări sociale, aşa cum a fost reglementată prin Decretul nr. 389/1972, modificat ulterior prin Legea nr. 49/1992. Cu toate că art.10 din Legea nr. 3/1977 prevedea ca bază de calcul la stabilirea pensiei, retribuţia tarifară, acest text legal a fost ulterior modificat prin Legea nr. 49/1992 în sensul includerii în această bază şi sporurilor cu caracter permanent.

Totodată în speţă trebuie avut în vedere faptul că cererea reclamantei de recalculare a drepturilor de pensie a fost formulată sub imperiul Legii nr. 263/2010, care prin art. 2 lit. c) a instituit principiul contributivităţii, în conformitate cu care orice element salarial efectiv încasat pe parcursul stagiului de cotizare şi pentru care s-a achitat contribuţia de asigurări sociale, trebuie să se reflecte în cuantumul  pensiei.

Principiul contributivităţii este unul din principiile de bază ale Legii nr. 263/2010, iar în legătură cu acest principiu trebuie avut în vedere faptul că prin Decizia nr. 19/17.10.2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie  s-a statuat, în interpretarea dispozițiilor art. 2 lit. e şi art. 164 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 19/2000 şi pct. V din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005, că sporurile şi alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate în considerare la stabilirea şi recalcularea pensiilor din sistemul public dacă au fost incluse în baza de calcul conform legislaţiei anterioare, sunt înregistrate în carnetul de muncă sau în adeverinţele eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare, şi pentru acestea s-a plătit contribuţia de asigurări sociale.

Dezlegarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie  acestei probleme de drept are caracter obligatoriu, conform art. 517 alin. 4 din noul Cod de procedură civilă (330 ind. 7 alin. 4 din vechiul Cod de procedură civilă) şi cu toate că decizia sus-menţionată nu a fost dată în aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 263/2010, având în vedere similitudinea textelor legale aplicabile în speță, prevăzute de această lege, cu cele prevăzute de Legea nr. 19/2000 şi O.U.G. nr. 4/2005, precum şi faptul în ambele legi este prevăzut principiul contributivităţii, ca fiind unul din principiile de bază care stau la baza sistemului de pensii, Curtea apreciază că şi în cazul cererii de recalculare a pensiei formulate de reclamantă se impune luarea în considerare a considerentelor deciziei mai sus amintite, pentru identitate de rațiune.

Având în vedere faptul că reclamanta a beneficiat de drepturile băneşti primite cu titlu de „prime” o perioadă de mai mulţi ani nu se poate susţine că acestea au avut un caracter sporadic şi de altfel decizia menţionată nici nu condiţionează valorificarea sumelor primite cu titlu de venituri suplimentare de caracterul permanent sau sporadic al acestora, decizia respectivă făcând referire la plata contribuţiei de asigurări sociale.

Ca atare, în contextul au fost plătite de către angajator contribuţii de asigurări sociale asupra câştigului brut realizat de personalul salariat (coloana 15 din tabelul depus la dosar), în mod greşit s-a reţinut că sumele încasate cu titlu de prime şi prime de vacanţă trebuie excluse din baza de calcul a pensiei reclamantei şi că Decizia în interesul legii nr. 19/2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu este aplicabilă în cazul acesteia.

Faţă de cele ce preced, pentru considerentele arătate,  instanţa de apel reţine că hotărârea atacată se impune a fi schimbată şi în consecinţă în temeiul art. 480 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură civilă va admite apelul declarat de reclamantă şi va dispune schimbarea, în parte, a hotărârii atacate, în sensul că va admite acţiunea civilă formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâta şi, în consecinţă va obliga pârâta la emiterea unei noi decizii de recalculare a drepturilor de pensie cuvenite reclamantei, cu luarea în considerare a tuturor veniturilor menţionate în adeverinţa emisă de BANCA, începând cu data de 01.04.2016.

Celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate referitoare la respingerea excepţiei inadmisibilităţii acţiunii fiind legale, urmează să fie menţinute. 

În temeiul art. 453 alin. 1 din Codul de procedură civilă, pârâta va fi obligată la plata în favoarea reclamantei a cheltuielilor de judecată în apel, în cuantum de 600 lei, constând în onorariu avocaţial.

Domenii speta

Spete similare