Litigii de muncă - Raporturi de muncă

Asistenţii medicali generalişti, moaşele  şi asistenţii medicali se pensionează la

vârsta de 65 de ani, indiferent de sex, potrivit art.22 alin.4 din OUG 144/2008, aprobate prin Legea 53/2014, act normativ care reglementează exercitarea funcţiei de asistent medical generalist, moaşe şi asistent medical, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor medicali generalişti, moaşelor şi asistenţilor medicali din România .

La cerere, aceştia se pot pensiona în condiţiile Legii 263/2010.

În condiţiile în care asistentul medical nu a împlinit vârsta de 65 ani şi nu a solicitat pensionarea în condiţiile Legii 263/2010, contractul individual de muncă al acestuia nu încetează de drept, conform art.56 alin.1 lit.c) C.muncii,  art.52 alin.5 ind.2 din OUG 44/2008, fiind o derogare de la dispoziţiile C.muncii.

Prevederile legale de mai sus se aplică asistenţilor medicali generalişti, asistenţilor medicali chiar dacă aceştia îşi desfăşoară activitatea şi în unităţile de asistenţă medico - sociale care sunt instituţii publice specializate cu personalitate juridică, în subordinea autorităţii administraţiei publice local, care sigură servicii medicale şi de îngrijire persoanelor cu nevoi medico-sociale.

Tribunalul Mehedinţi – sentinţa din 01.02.2018

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 29.09.2017, contestatoarea RV în contradictoriu cu intimaţii CJM şi CAM-SC a formulat în contestaţie împotriva Dispoziţiei de încetare a raporturilor de muncă emisă la 01.09.2017 de intimata CAM-S C, solicitând anularea acesteia şi repunerea părţilor în situaţia anterioară , urmând să fie repusă în funcţie, cu plata la zi a drepturilor salariale de care ar fi beneficiat, reactualizate cu rata inflaţiei şi plata dobânzii legale.

A arătat că, prin Dispoziţia emisă la 01.09.2017 s-a dispus încetarea raporturilor de muncă, în temeiul art.56 alin.1 litc) C.muncii.

A mai arătat că a fost salariata CAM-SC, în funcţia de asistent medical principal, gradaţia 5, cl. de salarizare 57.

Referitor la dispoziţia contestată a arătat că aceasta este nelegală, întrucât că în cauză nu îi sunt aplicabile dispoziţiile art.56 alin.1 lit.c) C.muncii, decât în măsura în care cadrul medical solicită pensionare în condiţiile Legii 263/2010, având în vedere dispoziţiile OUG 144/2008 care la art. 22 alin.4 prevede că, cadrele medicale se pensionează la vârsta de 65 de ani, indiferent de sex.

Ca urmare, a apreciat că vârsta standard de pensionare este stabilită prin norme legale speciale, derogatorii de la dreptul comun şi care se aplică cu prioritate, iar potrivit art.22 alin.51 din OUG 144/2008, cadrele medicale se pot pensiona, la cerere, în condiţiile Legii 263/2010.

Astfel că, întrucât nu a solicitat pensionarea potrivit Legii 263/2010, nu putea interveni încetarea de drept a raporturilor de muncă, iar dispoziţia este nelegală.

În dovedirea acţiunii a solicitat proba cu înscrisuri.

În drept şi-a întemeiat contestaţia pe dispoziţiile art.268 C.muncii.

În susţinerea acţiunii a depus la dosar în copie Dispoziţia nr. 177/01.09.2017.

Intimatul CJM, cu respectarea termenului prevăzut de art.201 C.proc.civ a formulat şi depus întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive arătând că, potrivit Legii 215/2001, Consiliul Judeţean este autoritatea administraţiei publice locale constituită la nivelul jud. M iar CAM-SC este o instituţie publică de interes judeţean cu personalitate juridică – ordonator terţiar de credite, în subordinea CJM, însă calitatea de ordonator principal de credite a CJM nu atrage calitatea procesuală pasivă a acestuia .

Mai mult, a arătat că, contestatoarea este angajata CAM-SC, iar dispoziţia care se contestă este actul administrativ emis de acest centru .

În cauză a formulat întâmpinare şi intimatul CAM– SC prin care a solicitat respingerea contestaţiei, arătând că, CAM-SC este o instituţie publică subordonată CJM, ce funcţionează în baza HG 412/2003  şi a HG 867/2015, precum şi a Regulamentului de Organizare şi Funcţionare, CJM prin Hotărârea nr.xx/24.02.2012 stabilind trecerea şi funcţionarea CAM-S C, în subordinea Consiliului Judeţean, toată activitatea de coordonare şi îndrumare fiind asigurată de DGASPC M.

A mai arătat că, chiar dacă în activitatea sa Centru foloseşte personal medical de specialitate, nu îi sunt aplicabile dispoziţiile OUG 144/2008, act normativ care se referă la exercitarea profesiei la nivelul spitalelor şi cabinetelor de practică independenţă, potrivit art.20 alin.1 şi 2 din acest act normativ , motiv pentru care a apreciat că nici dispoziţiile art.22 alin.4 referitor la vârsta de pensionare a asistenţilor medicali.

La solicitarea instanţei, intimatul CAM–SC a depus la dosar în copie fişa postului contestatoarei, contractul individual de muncă , Hotărârea CJM nr.xx/G/2016 şi Regulamentul de organizare şi Funcţionare a CAM-SC.

Contestatoarea a mai depus la dosar în copie Certificatul de merit al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România din 16.02.2015,  Avizul anual pentru autorizarea exercitării profesiei pe anul 2017 şi cartea de identitate.

Contestatoarea a formulat şi depus concluzii scrise.

Analizând acţiunea în raport de actele şi lucrările dosarului şi de dispoziţiile legale incidente în materie, Tribunalul constată şi reţine următoarele:

În conformitate cu art. 248 Cod procedură civilă instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi a celor de fond, care fac inutilă în tot sau în parte acţiunea de faţă sau după caz cercetarea în fond a cauzei.

Prin întâmpinarea depusă în termen legal, pârâtul CJM a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive susţinând în esenţă, faptul că această instituţie are doar calitatea de ordonator principal de credite şi este terţ faţă de raportul de muncă dintre reclamantă şi  CAM - SC.

Excepţia este întemeiată.

Acţiunea de faţă are ca obiect anularea deciziei privind încetarea contractului individual de muncă dintre salariat şi angajator şi plata unor drepturi salariale.

Angajatorul este o instituţie publică, cu personalitate juridică, aflat în subordinea CJM, care are calitatea de ordonator principal de credite iar CAM - S C este ordonator terţiar de credite.

Prin Decizia nr.13/13.06.2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie  în recursul în interesul legii în dosarul 12/2016 s-a statuat că în măsura în care pretenţiile deduse judecăţii vizează exclusiv acordarea de drepturi salariale sau de natură salarială, fără a pune în discuţie atribuţiile legale reglementate ale ordonatorilor de credite, aceştia nu pot avea calitate procesuală pasivă.

Având în vedere aceste dispoziţii şi ţinând seama de faptul că este obligatorie conform art. 517 Cod procedură civilă se va admite excepţia invocată şi va fi respinsă acţiunea faţă de acest pârât.

Examinând pe fond acţiunea se constată următoarele:

Reclamanta RV a fost angajată a CAM- SC pe funcţia de asistent medical principal.

Prin Dispoziţia Directorului CAM- SC din 01.09.2017, începând cu data de 15.09.2017 s-a dispus încetarea de drept a contractului individual de muncă ca urmare a îndeplinirii condiţiilor de pensionare pentru limită de vârstă cu reducerea vârstei standard de pensionare.

Prin acţiunea de faţă, reclamanta a solicitat anularea acestei decizii susţinând că în cauză nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 56, alin.1, lit. c Codul Muncii pentru că potrivit OUG 144/2008, vârsta de pensionare pentru cadrele medicale este de 65 ani, indiferent de sex.

Prin OUG 144/2008 aprobată prin Legea 53/2014 a fost reglementată exercitarea profesiei de asistent medical generalist, de moaşe şi asistent medical precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România.

Potrivit art. 22, alin.4 din OUG 144/2008 asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali se pensionează la vârsta de 65 de ani, indiferent de sex.

La cerere, aceştia se pot pensiona, în condiţiile Legii 263/2010.

Prin derogare de la dispoziţiile art. 56, alin.1, lit. c Codul Muncii, contractul individual de muncă al asistenţilor medicali generalişti, moaşelor şi asistenţilor medicali încetează de drept la îndeplinirea cumulativă a condiţiilor privind împlinirea vârstei de 65 ani şi a stagiului minim de cotizare realizat în sistem public de pensiile (art. 52, alin.5 2  OUG 44/2008).

În cazul de faţă reclamanta nu a împlinit vârsta de 65 ani la data emiterii deciziei contestate şi nu a solicitat pensionarea în condiţiile Legii 263/2010 (art. 52, 53 din Legea 263/2010).

În aceste condiţii dispoziţia de încetare de drept a contractului individual de muncă în temeiul art. 56, alin.1, lit. c Codul Muncii este nelegală.

Nu poate fi primită apărarea angajatorului în sensul că reclamantei nu îi sunt aplicabile prevederile OUG 144/2008  deoarece acest act normativ se referă la exercitarea respectivelor profesii la nivelul spitalelor şi a cabinetelor de practică independentă, aşa cum rezultă din art. 20.

Conform art. 20 din OUG 144/2008 asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali îşi desfăşoară activitatea în sistem public şi/sau în sectorul privat, precum şi în colaborare cu furnizorii de servicii de îngrijiri de sănătate.

Activitatea asistenţilor medicali generalişti, moaşelor şi asistenţilor medicali se desfăşoară în cadrul echipei medicale sau independent, ca titulari ori asociaţi ai cabinetelor de practică independentă

Ori din textele de mai sus nu rezultă că exercitarea profesiei respective trebuie făcută la nivelul spitalelor sau cabinetelor de practică independentă pentru ca asistenţii medicali sau moaşele să beneficieze de dispoziţiile OUG 144/2008.

Potrivit  HG 413/2003 pentru aprobarea Normelor privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea unităţilor de asistenţa medico-socială, unităţile de asistenţa medico-sociale sunt instituţii publice specializate, cu personalitate juridică, în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale, care acorda servicii de îngrijire, servicii medicale, precum şi servicii sociale persoanelor cu nevoi medico-sociale.

 Ca atare, în cadrul CAM-SC se asigură şi se desfăşoară atât activitatea medicală cât şi activitatea de asistenţă socială.

Activitatea medicală este asigurată de asistenţi medicali, medici şi alte cadre medicale.

Din fişa postului rezultă că reclamanta care îndeplineşte toate condiţiile impuse de OUG 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical, are atribuţii de asistenţă medicală a persoanelor care necesită pe lângă asistenţă socială şi asistenţă medicală.

În aceste condiţii în mod nelegal a fost emisă decizia de încetare de drept a contractului individual de muncă în condiţiile art. 56, alin.1, lit. c Codul Muncii, nefiind îndeplinite condiţiile de vârstă de pensionare, motiv pentru care se va dispune anularea acestei decizii şi repunerea în situaţia anterioară emiterii acesteia, respectiv reintegrarea reclamantei pe postul deţinut anterior şi plata despăgubirilor reprezentând drepturi salariale şi alte drepturi de care ar fi beneficiat reclamanta începând cu data de 15.09.2017 şi până la reintegrarea efectivă.

Această sentinţă a rămas definitivă ca urmare a  respingerii apelului formulat de  intimatul CAM-SC ca nefondat, prin Decizia nr. 1612/31.05.2018  pronunţată de Curtea de Apel Craiova.

Domenii speta

Spete similare