Obiecţiuni la raportul final de activitate

Dosar nr. *****

ROMÂNIA

Tribunalul Bucureşti – Secţia a VII-a Civilă

SENTINŢA CIVILĂ NR: ****

Şedinţa publică din data de 25.06.2018

Tribunalul constituit din:

PREŞEDINTE – JUDECĂTOR SINDIC: ***

GREFIER: ***

Pe rol se află soluţionarea cauzei civile formulată de către debitoarea ** având ca obiect dispoziţiile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.

Dezbaterile şi luările de cuvânt au avut loc în şedinţa publică din data de 18.06.2018, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea data care face parte integrantă din prezenta sentinţă, când, instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea până la data de 25.06.2018, când a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra acţiunii civile de faţă constată următoarele:

Sub imperiul Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, la data de 15 decembrie 2003 a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti Secţia a VII-a comercială sub nr. **, devenit ulterior număr în format nou **, cererea creditorului ** care a solicitat, în baza Legii nr. 64/1995, deschiderea procedurii prevăzută de această lege în privinţa debitorului **

Prin încheierea pronunţată la data de 10 iunie 2005 s-a dispus deschiderea procedurii falimentului prevăzută de Legea nr. 64/1995 faţă de debitorul **. şi a fost numit lichidator judiciar **., devenit ulterior **

La data de 18 ianuarie 2016 s-a pronunţat încheierea prin care lichidatorul judiciar **, ca urmarea dizolvării, a fost înlocuit de **.

Atât lichidatorul judiciar **, cât şi ** au procedat la valorificarea bunurilor debitorului şi la distribuirea sumelor obţinute din valorificarea acestora.

La data de 7 iunie 2018 lichidatorul judiciar ** a depus Raportul final împotriva căruia creditorul ** a formulat obiecţiuni, înregistrate la dosar la data de 15 iunie 2018.

În motivarea obiecţiunilor creditorul **arată că nu sunt îndeplinite in totalitate condiţiile impuse de legiuitor pentru inchiderea procedurii întrucât potrivit art. 129 din Legea nr. 85/2006 nu a fost convocata adunarea creditorilor de către judecătorul sindic si nici nu s-au prezentat situaţiile financiare finale.

Pe de alta parte, lichidatorul judiciar nu poate fi exonerat sub nici o forma de obligaţia prevăzută de art. 20 alin. 1)  lit. b), respectiv ale art. 25 lit. a) coroborate cu dispoziţiile art. 59 alin. 1) din Legea nr. 85/2006, de a întocmi un raport amanuntit asupra cauzelor insolventei, cu indicarea persoanelor care se fac vinovate de intrarea debitoarei în incapacitate de plată - fapt ce nu s-a împlinit in aceasta procedura intrucat lichidatorul judiciar nu a publicat raportul prevăzut de art. 59 din Legea nr. 85/2006 în care să se arate cauzele şi împrejurările care au dus la apariţia insolvenţei debitorului, cu menţionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă.

Lichidatorul judiciar nu a formulat cererea de atragere a răspunderii patrimoniale a foştilor administratori statutari si nici nu a pus in vederea creditorilor ca nu va formula acest demers juridic, îngrădind dreptul creditorilor de a analiza oportunitatea formulării cererii prevăzuta de art. 138 din lege.

La termenul din data de 18 iunie 2018 au avut loc dezbaterile pe fondul obiecţiunilor formulate de **

Judecătorul-sindic urmează să respingă obiecţiunile formulate de creditorul ** cu următoarea motivare:

Obiectiunile formulate de creditorul **vizeaza un singur aspect, nemultumirea sa cu privire la neformularea de catre lichidatorul judiciar a unui raport intocmit in temeiul art. 59 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 in urma caruia ar fi trebuit ca tot lichidatorul judiciar sa formulez o cerere de atragere a raspunderii persoanelor care au atras starea de insolventa a debitoarei **

Mai mult, contestatorul sustine ca lichidatorul judiciar nu a prezentat situatiile financiare finale iar judecatorul sindic nu a convocat adunarea creditorilor pentru prezentarea raportului final.

In ceea ce priveste prezentarea situatiilor financiare finale se constată că sustinerile sunt nefondate, acestea fiind publicate impreuna cu Raportul Final in Buletinul Procedurilor de Insolventa nr. **, in acord cu dispozitiile art. 7 alin. 1 din Legea nr. 85/2006.

In ceea ce priveste neconvocarea de catre judecatorul sindic a creditorilor in vederea aprobarii raportului final, consideram ca afirmatiile sunt superflue, convocarea fiind facuta deja de catre lichidatorul judiciar, pentru data de 15.06.2018, astfel cum rezulta din continutul Buletinului Procedurilor de Insolventa nr. **

Practica a reţinut că si lichidatorul poate convoca adunarea creditorilor in vederea aprobarii unui raport final.

In ceea ce priveste neintocmirea de lichidatorul judiciar a unui raport in temeiul art. 59 din Legea nr. 85/2006, judecătorul-sindic consideră ca si aceste afirmatii sunt nefondate pentru urmatoarele motive:

** a fost numita lichidator Judiciar prin încheierea  pronunţată în Camera de Consiliu din data de 18.01.2016, dupa 11 ani de la data deschiderii procedurii de faliment a Republica SA.

Procedura de insolventa a fost deschisa impotriva debitorului in anul 2005, in temeiul Legii nr. 64/1995. Astfel, temeiul legal pe care ar fi trebuit sa isi intemeieze creditorul sustinerile din obiectiuni ar fi fost art. 56 din Legea nr. 64/1995 si nu art. 59 din Legea nr. 85/2006 -  Legea care i s-a aplicat debitorului Republica SA un an mai tarziu de la deschiderea procedurii de faliment, potrivit art. 152 din Legea nr. 85/2006.

Din economia art. 137 din Legea nr. 64/1995, (care nu cuprinde limitarea instituita ulterior de catre Legea nr. 85/2006, prin art. 138, cu privire la persoanele care au calitate de a formula o cerere de atragere a răspunderii persoanelor vinovate de aparitia starii de insolventa) precum si din practica judiciara aparuta ulterior, rezulta ca, in cazul in care sunt descoperite cauze si persoane care au dus la aparitia starii de insolventa orice creditor inscris la masa credala poate formula o actiune in antrenarea raspunderii persoanelor vinovate. Or, avand in vedere calitatea ** de creditor la masa credala a **., inca de la data intocmirii primului tabel de creante, rezulta ca si aceasta se afla in culpa in ceea ce priveste neformularea respectivei actiuni.

In raport de Legea nr. 64/1995 se observă că este tardiv sa mai fie adusă in discutie o eventuala cerere de antrenarea a raspunderii formulata in temeiul art. 137 din Legea nr. 64/1995, avand in vedere ca, desi in legea respectiva nu se instituie un termen de decadere in care se poate formula o astfel de cerere (astfel cum contine art. 139 din  Legea nr. 85/2006) totusi se aplica dreptul comun in materie, respectiv Decretul Lege nr. 168/1957. Practica juridica a statuat ca acel termen de prescriptie de 3 ani incepe a se calcula, in cazul unei cereri de atragerea raspunderii formulata in temeiul art. 137 din Legea nr. 64/1995, din momentul in care a fost inceputa procedura de insolventa/faliment. Or, in cazul ** procedura de faliment s-a deschis  prin încheierea de sedinta din data de 10.06.2005, astfel incat, la data de 11.06.2008 a intervenit prescriptia extinctiva.

In raport de art. 139 din Legea nr. 85/2006 (daca am ignora faptul ca debitoarei i s-a aplicat, mai intai, procedura prevăzută de Legea nr. 64/1995) si in acest caz o cerere de atragere a raspunderii formulata de catre lichidatorul judiciar, presedintele comitetului creditorilor (in urma hotararii comitetului creditorilor) sau de un creditor desemnat de catre adunarea creditorilor s-ar fi prescris inca din iulie 2009 -  luand ca data de referinta  20.07.2006- cand a intrat in vigoare Legea nr. 85/2006).

Creditorul sustine ca lichidatorul judiciar nu a indicat in raportul final daca au fost creante si cum s-a desfasurat recuperarea creantelor **. pe care aceasta le-a avut asupra debitorilor sai.

Si aceste sustineri sunt nefondate. În speta avem de-a face cu o procedura de faliment care a inceput in anul 2005, astfel incat orice presupusa cererea de chemare in judecata sau alt demers juridic de recuperare a eventualelor creante este prescris de cel putin 8 ani. De altfel, lichidatorul judiciar ocupă această pozitie din anul 2016 si a reusit sa valorifice bunuri imobile ale debitoarei la preturi competitive, desi acestea se aflau in patrimoniul acesteia de foarte mult timp.

In calitatea sa de creditor ** ar fi trebuit sa aibă toate aceste informatii pe care (cel putin teoretic) ar fi trebuit sa le solicite si sa le obtina de la lichidatorii din procedură.

În ce priveşte procedura propriu-zisă, potrivit art. 132 alin. 2 din Legea 85/2006, o procedură de faliment va fi închisă atunci când judecătorul sindic a aprobat raportul final, când toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost distribuite şi când fondurile nereclamate au fost depuse la bancă.

Având în vedere că toate fondurile din averea debitorului au fost distribuite,  raportul final va fi aprobat, în baza art. 132 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, va închide procedura împotriva debitorului.

Pe cale de consecinţă va dispune radierea societăţii debitoare din Registrul Comerţului Bucureşti, sentinţa urmând a fi notificată în condiţiile art. 135 din lege.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge obiecţiunile formulate la raportul final întocmit de lichidatorul judiciar ** al debitorului **., de către creditorul **

Aprobă raportul final al lichidatorului judiciar **.

În baza art. 132 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei,  închide procedura insolvenţei împotriva debitorului ** .

Dispune radierea ** din Registrul Comerţului Bucureşti.

În baza art. 135 din lege sentinţa de închidere a procedurii va fi notificată  Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Bucureşti şi Oficiului Registrului Comerţului Bucureşti de pe lângă Tribunalul Bucureşti, pentru efectuarea menţiunii.

Cu recurs în 10 zile de la  comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 25 iunie 2018.

PREŞEDINTE,  GREFIER,

 *** ***

Domenii speta

Spete similare