Pretenții

Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2018:051.000562

Cod operator 2442/2443

Dosar nr.

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 562

Şedinţa publică din 26 Aprilie 2018

Completul compus din:

Preşedinte .........

Judecător .........

Grefier .........

Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelanta-pârâtă ......... împotriva sentinţei civile nr.......... pronunţată de Judecătoria Orşova în dosarul nr., în contradictoriu cu intimata-reclamantă ......... şi intimatul-pârât .......... 

La apelul nominal efectuat în ședință publică au lipsit părţile, intimata reclamantă ......... fiind reprezentată de avocat ..........

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Avocat ........., pentru  intimata reclamantă ........., depune la dosarul cauzei, în copie: sentinţa civilă nr.......... pronunţată de Judecătoria Orşova în dosarul nr..........; cerere de intervenţie formulată de ......... în dosarul nr......../274/2017 al Judecătoriei Orșova; încheierea nr......../E/2017/13.12.2017 emisă de BEJ .......; procura generală autentificată sub nr.......... din 12 septembrie 2016 de BNP ..........

Învederează apărătorul intimatei reclamante că a depus aceste înscrisuri pentru a dovedi poziţia procesuală a apelatului pârât, care este oscilantă. Mai susţine că în practicaua sentinţei nr.......... din 25.10.2017 s-a menționat că pârâtul solicită a fi obligat în solidar cu ......... la plata sumei solicitate de reclamanta din respectivul dosar, astfel încât solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar, fiind utile soluționării cauzei.

Tribunalul pune în discuţie cererile de probatorii formulate de apelantă prin cererea de apel, respectiv proba cu înscrisurile reprezentate de declarațiile părților date în dosarul penal şi proba cu interogatoriu.

Avocat ........., pentru intimata reclamantă ........., nu se opune probei cu înscrisuri, însă cu privire la proba cu interogatoriu, susţine că reclamanta nu se poate deplasa, deoarece soţul intimatei este bolnav cu grad de handicap, aşa cum reiese din adeverinţa nr. şi este necesară prezenta soţiei pentru a-l îngriji, fiind astfel în imposibilitate de a se prezenta.

Deliberând asupra probelor solicitate, tribunalul încuviințează apelantei și intimatei ......... proba cu înscrisuri, iar cu privire la proba cu interogatoriu, solicitată de apelantă, tribunalul apreciază că nu este utilă această probă, față de ansamblul materialului probator administrat în cauză, înscrisuri, declarații de martori și interogatoriul luat pârâtului în dosarul instanţei de fond.

Nemaifiind alte cereri de formulat, tribunalul declară încheiată cercetarea judecătorească în apel, deschide dezbaterile şi acordă cuvântul părţilor.

Avocat ........., pentru  intimata reclamantă ........., a solicitat respingerea apelului, menţinerea sentinţei de fond ca temeinică şi legală. Arată că, aşa cum susţine apelanta, demolarea s-a făcut de o echipă de muncitori, însă întrunirea elementelor răspunderii civile delictuale coroborate cu dispoziţiile art.1349 Cod civil nu presupun doar acțiunea făptuitorului prin fapte materiale concrete de acționare cu forță și puteri proprii, precizând că este culpa pârâtei ........., deoarece demolarea s-a făcut la îndemnul ei, iar din declaraţiile martorilor audiaţi rezultă acest lucru, îndemnul demolării s-a făcut de către concubina pârâtului ........., respectiv pârâta, invocând dispoziţiile art. 1357 alin.1 Cod civil. În concluzie, pentru considerentele expuse în scris şi oral solicită respingerea apelului, menţinerea sentinţei de fond ca legală şi temeinică, iar cheltuielile de judecată le va solicita pe cale separată.

TRIBUNALUL

Asupra apelului de faţă:

Prin sentința civilă nr.......... din 25.10.2017 pronunțată de către Judecătoria Orșova în dosarul nr., a fost admisă în parte cererea formulată de reclamanta ......... în contradictoriu cu pârâţii ......... şi .........; au fost obligați pârâţii ......... şi ........., în solidar, la plata sumei de 6696,45 lei către reclamanta ......... şi s-a luat act de precizarea  avocatului reclamantei că îşi rezervă dreptul de a solicita cheltuielile de judecată pe cale separată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că este investită cu cererea reclamantei ......... prin care solicită obligarea pârâților ......... şi ......... să-i restituie ţigla, lateralele din ţiglă, olanele, grinzile şi frizele din lemn rezultate din decopertarea acoperişului de la imobilul casă de locuit amplasat pe terenul supus ieşirii din indiviziune sau obligarea acestora, în solidar, la plata  contravalorii acestora.

Sub aspectul stării de fapt, Judecătoria Orșova a reținut că reclamanta ......... şi pârâtul ........., care este nepotul său, au fost coproprietari asupra unui teren intravilan de 411 mp situat în satul Dubova, comuna Dubova, iar pe acest teren au edificat o casa de locuit, în baza autorizaţiei nr.......... emisă de Primăria Dubova.

Costurile construcţiei au fost suportate de reclamantă, iar la începutul anului 2016 pârâta  ......... a intrat într-o relaţie de concubinaj cu nepotul reclamantei, pârâtul ........., şi la 25.05.2016 cei doi pârâţi s-au deplasat la casa construită de reclamantă şi, ajutaţi de o echipă de muncitori, au decopertat acoperişul din ţiglă, materialele rezultate: lateralele din ţiglă, olanele, grinzile şi frizele din lemn au fost ridicate şi transportate la un imobil deţinut de pârâta ......... în Dubova pentru a fi folosit la acesta.

Din probele administrate în faţa instanţei: înscrisuri, martori, interogatoriul pârâtului .............., instanţa a reţinut că cererea reclamantei ......... este întemeiată în parte, urmând să o admită pentru considerentele ce succed:

Din înscrisurile reprezentate de autorizaţia de construire nr.......... emisă de Primăria Dubova, certificatul de urbanism nr.......... emis de aceeaşi instituţie, instanţa reţine că reclamanta şi pârâtului ......... au început construirea unei case în localitatea Dubova (f.8-10, 12-14).

Înscrisurile depuse de reclamantă: aviz de însoțire din 20.09.2016, factura  nr........44/21.10.2015, coroborate cu mijlocul material de probă reprezentat de planşele foto, interogatoriul pârâtului  şi depoziţiile martorilor  ........., ........., ........., ......... (f.6,7,54,55,103-107,95-98,99,100,101,102,115), relevă că reclamanta este cea care a cumpărat materialele de construcţie: ţiglă, olane, BCA, fier, ciment, cherestea, grinzi pentru acoperiş, şi a suportat costul manoperei cu edificarea acoperişului.

Martorii ........., ........., ......... şi ......... au declarat că pârâţii au fost cei care au demolat acoperişul cu o echipă de muncitori, toate materialele rezultate fiind transportate în Dubova, la un imobil pe care pârâta ......... l-a primit de la un unchi de-al său.

Pârâtul ......... în concluziile finale puse la dezbateri a solicitat admiterea acţiunii, recunoscând astfel că starea prezentată de reclamantă este reală, el şi pârâta ......... fiind cei care au demolat şi ridicat materialele din acoperiş, transportându-le la altă locaţie din Dubova, deţinută de pârâta ..........

Potrivit art.1349 alin.(1),(2) Cod civil: ,,Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.

În completarea art.1349, codul civil la art.1357 prevede că: ,, Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă,,.

Din acest text legal se desprind condiţiile răspunderii delictuale pentru fapta proprie: existenţa unei fapte ilicite; cauzarea unui prejudiciu, chiar şi nepatrimonial; legătura de cauzalitate dintre acestea; vinovăţia sau culpa autorului faptului ilicit.

Existenţa faptei ilicite poate fi reţinută în cazul în care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv aparţinând unei persoane.

Sub acest aspect urmează a fi analizate faptele ilicite invocate de reclamantă.

Faptele ilicite au fost definite ca fiind acele „conduite ale omului prin care se încalcă normele dreptului obiectiv sau regulile de convieţuire socială", „acţiunea sau inacţiunea care are ca rezultat încălcarea drepturilor subiective sau a intereselor legitime ale unei persoane" (L. Pop, Drept civil, Teoria generală a obligaţiilor, voi. I, Ed. Fundaţiei „Chemarea" laşi, 1993, p. 216). Termenul de ilicit, prin el însuşi, evocă ideea de comportare interzisă sau contrară unei norme juridice (M. Eliescu, Răspunderea civilă delictuală, Ed. Academiei, Bucureşti, 1972, p. 140).

 Cele mai multe fapte ilicite sunt comisive - acţiuni -, dat fiind că legea, de regulă, impune tuturor obligaţia de a se abţine de la orice faptă prin care s-ar putea aduce atingere drepturilor subiective şi intereselor legitime ale altora (M. Eliescu p. 141).

 Din perspectiva calificării iminenţei faptei, condiţia se referă la componenta materială, la manifestarea exterioară a elementului obiectiv al faptei ilicite, la acţiunea interzisă.

Din probele evocate anterior, instanța a reținut că pârâţii au comis o faptă ilicită prin demolarea acoperişului de la casa reclamantei şi transportarea materialelor rezultate la o altă locaţie, prin aceasta producând un prejudiciu reclamantei, între cele două existând o legătură de cauzalitate, iar prejudiciu  trebuie reparat.

Din probe nu se poate individualiza gradul de contribuţie al pârâţilor în producerea prejudiciului, astfel încât în cauză operează art.1370 Cod civil, privind răspunderea solidară faţă de victimă.

Astfel, pe baza probelor administrate, instanţa a apreciat că pârâţii prin faptele menţionate au adus atingere dreptului la proprietate al reclamantei.

În ceea ce priveşte prejudiciul suferit de către reclamantă ca urmare a faptei ilicite a pârâţilor şi a efectului negativ cauzat, instanţa a apreciat că acesta există, fiind legat de lezarea dreptului său la proprietate, este actual şi sigur, şi poate fi evaluat în raport de gravitatea încălcării dreptului subiectiv.

Prin urmare, fapta prejudiciabilă pretinsă de reclamantă există, iar aceasta fapta are un caracter ilicit, fiind încălcate dispoziţiile art.1349 Cod proc. civilă.

Cu privire la petitul principal, restituirea materialelor, instanţa a reţinut din depoziţiile martorilor, că acestea au fost transportate la un imobil construcţie aflat în posesia pârâtei pentru a fi folosite la acest imobil, iar o parte din materiale s-au distrus cu prilejul demolării acoperişului şi al transportului la noua locaţie, astfel încât, pentru repararea integrală a prejudiciului, instanţa a apreciat că restituirea în natură şi în totalitate nu este posibilă, aşa încât a admis petitul subsidiar, de fi obligaţi pârâţii în solidar la plata  contravalorii acestor materiale.

Reclamanta deşi a precizat suma de 9466 lei ca fiind valoarea  pentru repararea prejudiciului material, instanţa a apreciat valoarea în funcţie de factura fiscală, avizul de însoţire şi bonul fiscal depuse la dosar, considerând că obligarea pârâţilor în solidar la plata sumei de 6696,45 lei către reclamanta ........., aşa cum rezultă din acestea, este aptă de a repara prejudiciul integral, suma fiind suficientă, rezonabilă şi justificată, din suma menţionată în factură eliminând contravaloarea sacilor de ciment, parte din fierul striat şi BCA, care au rămas încorporate în acoperiş şi nu au fost demolate şi ridicate de pârâţi (f.6-7).

Potrivit art. 1381 alin. (1) Cod civil „orice prejudiciu dă dreptul la reparaţie” de unde rezultă că nu interesează natura daunei, întinderea sau importanţa ei; din moment ce există o daună, prejudiciul se naşte si trebuie reparat, iar potrivit art.1385 cod civil reparaţia trebuie să fie integrală.

Instanţa a luat act că reclamanta va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta ........., solicitând admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată față de această parte, cu obligarea intimatei reclamante la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, apelanta a arătat că în mod greșit instanța a reținut în sarcina sa săvârșirea faptei ilicite invocate de reclamantă prin cererea de chemare în judecată, respectiv că aceasta ar fi demolat acoperișul casei, iar materialele rezultate le-ar fi utilizat la imobilul deținut în aceeași localitate.

Or, așa cum a susținut și reclamanta în acțiunea cu care a învestit instanța, și cum rezultă și din declarațiile martorilor, lucrările de demolare a acoperișului au fost realizate de o societate sau de muncitori calificați angajați de nepotul reclamantei, coproprietarul construcției (aspect recunoscut de acesta la interogatoriu, întrebarea nr.3).

De altfel, din nici o probă administrată nu rezultă vreo faptă materială a pârâtei din cele descrise de reclamantă, cu alte cuvinte pârâta nici nu a angajat muncitorii care s-au ocupat de demolare (ci, în mod firesc, coproprietarul) și nici nu a desfășurat vreo activitate faptică de demolare, astfel că reținerea primei instanței, în sensul că pârâții au demolat acoperișul împreună cu o echipă de muncitori, nu numai că nu are nici un suport probator, dar nici nu demonstrează care a fost în concret participația pârâtei la realizarea faptei ilicite.

Mai mult, instanța nu a motivat reținerea faptei ilicite în vreun fel, ci doar a făcut o referire generică la martorii audiați, în condițiile în care din nici una din declarații nu reiese vreo activitate faptică a pârâtei referitor la demolarea acoperișului.

Împrejurarea invocată de reclamantă și reținută de prima instanța cum că s-ar fi folosit materiale din cele rezultate din demolare la casa sa din Dubova, sunt nereale, bazându-se și pe o premisă greșită, respectiv aceea că o parte din materiale au fost transportate la locuința sa, premisă căreia instanța i-a dat o greșită relevanță juridică, asimilând-o cu o faptă ilicită.

A mai susținut pârâta că la acel imobil unde au fost aduse resturile de materiale nu locuiește doar ea, ci și celălalt pârât, așadar eventualele resturi de materiale nu au fost aduse de către pârâtă sau la pârâtă, ci de către celălalt coproprietar la imobilul unde acesta locuiește, faptul că el nu este proprietar în sensul legii fiind irelevant.

De altfel, în legătură cu acest aspect, nu numai că atitudinea reclamantei este oscilantă, dar este și vădit de rea credință, fiind mai mult decât evident că reclamanta încearcă să obțină despăgubiri nu de la autorul faptei ilicite, nepotul ei, ci de la pârâtă.

Instanța de fond a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art.349 C.pr.civ., referitoare la mărturisire reținând împotriva pârâtei mărturisirea făcută de celălalt pârât, care are evident interese contrare, fără să observe că mărturisirea, având caracter personal, face dovadă doar împotriva celui care a făcut-o fiind inadmisibil că o pretinsă recunoaștere a unei părți să fie opusă alteia.

În dovedire, apelanta a solicitat proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriu.

Cererea de apel a fost legal timbrată (chitanță, fila 20, dosar de apel).

Au fost înaintate, în cadrul probei cu înscrisuri, opt planșe foto.

La data de 15.02.2018, intimatul pârât ......... a formulat întâmpinare, arătând că este de acord cu cele susținute de către pârâta ......... prin cererea de apel.

A arătat că, împreună cu bunica sa, reclamanta în cauză, deține o casă în comuna Dubova, construită cu banii săi, obținuți din vânzarea unui apartament (ce fusese cumpărat cu banii obținutți din vânzarea bunurilor dobândite de la tatăl său, prin moștenire), iar la începutul anului 2016 a rugat-o pe reclamantă să îi permită să finalizeze casa cu intenția de a o folosit în scop turistic, pentru a nu mai fi nevoit să lucreze în străinătate.

În acest sens, a discutat cu reprezentanții Primăriei Dubova, care au învederat că nu se poate face recepția casei, deoarece mansarda nu figurează în proiectul casei și că îi trebuie o extindere de proiect ori să dărâme mansarda.

A mai susținut că proiectantul i-a cerut mulți bani pentru extinderea de proiect, așa că a optat pentru dărâmarea mansardei, cu menținerea parterului și a etajului şi împreună cu tatăl unui prieten, care deține firmă de construcții, au demolat acoperișul casei, o parte din materiale fiind distruse, iar o parte a rămas întreagă.

În timpul demolării acoperișului a venit bunica sa care a chemat poliția, iscându-se un real scandal, iar în acel moment a venit și pârâta la fața locului, care de altfel nu a participat în nici un fel la activitățile de desfacere a acoperișului construcției, acestea fiind făcute de muncitori la indicațiile sale.

A arătat că în acea perioadă pârâtul locuia în locuința proprietatea pârâtei, locuind și în prezent acolo.

A mai arătat că este adevărat faptul că o parte din țiglă a fost transportată la locuință ca să nu fie furată, cum s-a întâmplat cu lemnul și că nici un material din acoperiș nu a fost folosit de către pârâtă, aceasta cumpărându-și țigla de la un depozit de construcții deținut de numitul Vâșcă Marius și că în ziua în care s-a judecat procesul la fondul cauzei, pârâtul era certat cu pârâta ......... și se întorsese acasă la bunica sa, iar în dimineața procesului a mers la judecătorie și a declarat minciuni împotriva pârâtei ........., altfel bunica sa îi făcea bagajele și îl scotea afară din casă.

Despre martorii audiați la fondul cauzei, care sunt rude și prieteni apropiați, a precizat intimatul pârât că nu a fost nici unul în ziua demolării la fața locului, aceste persoane fiind martorii bunicii sale în toate procesele care le are.

La data de 19.02.2018, intimata reclamantă ......... a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului declarat, ca nefondat, cu consecința menținerii ca legală și temeinică a hotărârii atacate.

A arătat că, deși apelanta susține că personal nu a săvârșit fapte materiale, stricto sensu, prin care să fi demolat acoperișul imobilului deținut în coproprietate, întrunirea elementelor răspunderii civile delictuale nu presupun doar acțiunea făptuitorului prin fapte materiale concrete de acționare cu forță și puteri proprii, precizând că în ceea ce o privește pe pârâta ......... este suficientă cea mai ușoară culpă în producerea prejudiciului, pentru ca instanța să-și formeze opinia pentru admiterea în parte a acțiunii.

Prin urmare, nu era necesar ca pârâta să angajeze personal firma care efectiv a decopertat construcția și a luat și transportat la adresa sa materialele rezultate din demolare, din moment ce nefiind coproprietară pe casă, cum susține, a fost prezentă fizic la fața locului în momentul desfășurării manoperei păgubitoare, dar mai cu seamă transportul și uzul acestor materiale pentru acoperișul altei construcții, conduce la concluzia săvârșirii unei  fapte ilicite, cu intenție.

Chiar faptul în sine de demolare a unei construcții fără autorizație de demolare este o faptă ilicită.

De asemenea, din declarațiile martorilor audiați ......... și ......... rezultă existența unei faptei ilicite săvârșite cu intenție și ca fiind în totală contradicție cu realitatea susținerea apelantei potrivit căreia nu a folosit materialele rezultate din demolare.

Argumentul că ar avea chitanțe, facturi cu care și-a cumpărat o parte din materialele de pe acoperiș, nu este de natură să înlăture minciuna susținută de apelantă și nici nu conduce la concluzia că nu se face vinovată de săvârșirea faptei sale.

De altfel, nu se contestă faptul că pârâta și-a cumpărat propriile materiale, dar aceasta le-a folosit și pe cele rezultate din demolarea acoperișului reclamantei.

De altfel, pârâta nu a făcut aceste apărări înaintea primei instanțe, deși a fost legal citată la fondul cauzei, inclusiv cu mențiunea personal la interogatoriu, iar faptul că aceasta nu a înțeles să uzeze de drepturile sale procesuale îi este exclusiv imputabil.

De asemenea, a mai învederat că între pârâtă și reclamantă există și alte litigii, apelanta din cauză fiind lipsită de scrupule și onestitate, iar pârâții se află într-o relație de concubinaj, fiind irelevant din punct de vedere juridic faptul că pârâtul ......... nu este și el proprietar al imobilului în care locuiesc împreună cu pârâta și nu exonerează pârâta de răspundere civilă delictuală.

În urma probatoriului administrat s-a stabilit că ambii pârâți se fac vinovați de producerea prejudiciului, fapt pentru care s-a dispus obligarea lor la plata prejudiciului de 6696,45 lei.

A mai apreciat reclamanta că în mod corect judecătorul fondului a făcut aplicabilitatea dispozițiilor art.358 Cod de procedură civilă față de neprezentarea pârâtei la interogatoriu și față de toate aceste motive a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

Prin încheierea de ședință din data de 19.03.2018, având în vedere că, prin sentinţa civilă nr.......... pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosar nr.........., s-a admis cererea de strămutare formulată de petenta ......... cu privire la cauza civilă ce face obiectul dosarului nr. şi s-a dispus strămutarea cauzei la Tribunalului Gorj, Tribunalul Mehedinți a scos cauza de pe rol și a înaintat-o la Tribunalul Gorj.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj la data de 29.03.2018, fiind acordat termen de judecată la data de 26.04.2018, cu citarea părților, măsurile dispuse la acest prim termen de jduecată regăsindu-se în practicaua prezentei.

Tribunalul, analizând actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Orșova, sub nr., reclamanta ......... a solicitat obligarea pârâților ......... şi ......... să-i restituie ţigla, lateralele din ţiglă, olanele, grinzile şi frizele din lemn rezultate din decopertarea acoperişului de la imobilul casă de locuit amplasat pe terenul supus ieşirii din indiviziune sau obligarea acestora, în solidar, la plata contravalorii acestora, temeiul cererii de chemare în judecată reprezentându-l răspunderea civilă delictuală.

Prin sentința civilă nr.......... din 25.10.2017 pronunțată de către Judecătoria Orșova în dosarul nr., a fost admisă în parte cererea formulată de reclamanta ......... în contradictoriu cu pârâţii ......... şi .........; au fost obligați pârâţii ......... şi ........., în solidar, la plata sumei de 6696,45 lei către reclamanta ......... şi s-a luat act de precizarea  avocatului reclamantei că îşi rezervă dreptul de a solicita cheltuielile de judecată pe cale separată.

Împotriva sentinței civile nr.......... din 25.10.2017, a declarat apel pârâta ........., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Prin apelul declarat, pârâta a criticat exclusiv soluția de obligare a sa la plata sumei de 6696,45 lei către reclamanta ........., apreciind că această soluție este rezultatul aprecierii eronate a materialului probator administrat în cauză. Dezvoltând, pârâta a susținut că nu se face vinovată de săvârșirea vreunei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii reclamantei, pârâtul ......... fiind exclusiv vinovat de producerea prejudiciului reclamantei, prin aceea că a angajat muncitorii care au demolat acoperișul construcției și au transportat resturile de materiale rămase la locuința pârâtei, acest din urmă demers fiind justificat prin aceea că pârâtul Baiaș locuia în imobilul proprietatea pârâtei, fiind concubini.

În analiza apelului formulat, tribunalul subliniază prioritar faptul că, în conformitate cu disp. art.477 alin.1 C.pr.civ., efectul devolutiv al apelului este limitat la ceea ce s-a apelat (tantum devolutum quantum appellatum), ceea ce înseamnă că tribunalul va proceda doar la analizarea problemelor de fapt și de drept expres sau implicit criticate de către apelant, rejudecând în fapt şi în drept doar ceea ce apelantul a înţeles să atace din hotărârea primei instanţe. Ceea ce nu s-a apelat intră în puterea lucrului judecat, nemaiputând face obiectul analizei de către instanța de apel.

În speță, nu a fost apelată soluția de obligare a pârâtului ......... la plata sumei de 6696,45 lei, ceea ce înseamnă că aceasta nu poate face obiectul analizei în prezentul dosar de apel.

Analizând apelul declarat de pârâta ......... împotriva soluției de obligare a sa, în solidar cu celălalt pârât, la plata sumei de 6696,45 lei, tribunalul îl apreciază ca neîntemeiat, pentru următoarele considerente:

 Ceea ce a intrat în puterea lucrului judecat prin neapelare este faptul că în sarcina pârâtului ......... s-a angajat răspunderea civilă delictuală pentru fapta ilicită proprie constând în demolarea acoperișului de la casa reclamantei şi transportarea materialelor rezultate la o altă locaţie, fiind definitiv obligat la repararea prejudiciului astfel cauzat reclamantei.

Deși atât apelanta pârâtă ........., cât și intimatul pârât ......... au susținut în apel că pârâtul este singurul vinovat de producerea prejudiciului în dauna reclamantei, tribunalul apreciază că o astfel de susținere nu poate fi primită.

Astfel, sunt avute în vedere răspunsurile pârâtului ......... la interogatoriul susținut la propunerea reclamantei în primă instanță (răspunsul la întrebarea nr.2), depoziția martorului ........., care a declarat că ambii pârâți au venit împreună cu numitul ......... și au procedat la demolarea acoperișului casei, țigla fiind transportată la o casă din Dubova pe care pârâta ......... ar fi primit-o de la un unchi al său, depoziția martorului ........., care a declarat că pârâții au venit cu o echipă de muncitori și au demolat acoperișul casei, țigla și materialul lemnos fiind transportate la casa pârâtei ......... din Dubova, precum și neprezentarea pârâtei ......... la interogatoriul încuviințat, atitudine procesuală care valorează, în condițiile art.358 C.pr.civ., început de dovadă în folosul reclamantei, care a propus interogatoriul. De altfel, transportul resturilor de materiale la locuința pârâtei a fost confirmat de către pârâtă în cuprinsul cererii de apel, însă a fost justificat prin aceea că și celălalt pârât locuia la acel moment în același imobil, în calitate de concubin, drept pentru care transportul materialelor s-a făcut exclusiv în folosul pârâtului .......... Tot din perspectiva materialului probator, se reține că aprecierea, din punct de vedere probator, a răspunsurilor pârâtului ......... la interogatoriu se circumscrie obligației judecătorului de a proceda, conform art.264 C.pr.civ., la examinarea tuturor probelor administrate, a fiecăreia în parte și a tuturor în ansamblul lor, apreciindu-le liber, potrivit convingerii sale.

În concluzie, se reține participarea pârâtei ......... la săvârșirea faptei ilicite constând în demolarea acoperișului de la casa reclamantei şi transportarea materialelor rezultate la o altă locaţie, faptă prin care s-a cauzat un prejudiciu reclamantei, ce se impune a fi reparat, drept pentru care este legală și temeinică soluția sa de obligare în solidar cu pârâtul ..........

În același sens, se au în vedere disp. art.1369 alin.1 C.civ., potrivit cărora ”Cel care l-a îndemnat sau l-a determinat pe altul să cauzeze un prejudiciu, l-a ajutat în orice fel să îl pricinuiască sau, cu bună ştiinţă, a tăinuit bunuri ce proveneau dintr-o faptă ilicită ori a tras foloase din prejudicierea altuia răspunde solidar cu autorul faptei”. Astfel, în materia răspunderii civile delictuale, dacă delictul este imputabil mai multor persoane, cum este cazul în speță, acestea sunt ţinute solidar pentru despăgubire. Principiul devine eficient atunci când se stabileşte că paguba rezultă din unul şi acelaşi fapt prejudiciabil, săvârşit de mai multe persoane care au acţionat în baza unei înţelegeri comune (unitate de rezoluţie delictuală).

Mai mult, potrivit disp. art.1370 C.civ., ”Dacă prejudiciul a fost cauzat prin acţiunea simultană sau succesivă a mai multor persoane, fără să se poată stabili că a fost cauzat sau, după caz, că nu putea fi cauzat prin fapta vreuneia dintre ele, toate aceste persoane vor răspunde solidar faţă de victimă”. Răspunderea solidară operează şi în situaţia în care prejudiciul a fost cauzat de fapta ilicită săvârşită de mai multe persoane, prin acţiuni simultane ori succesive, fără a se putea stabili cu certitudine care dintre acestea este autor şi care dintre ele ar putea fi excluse din categoria celor care au acţionat în producerea prejudiciului. Instanţa, cu concursul victimei, care trebuie să dovedească existenţa prejudiciului, va trebui să identifice grupul de suspecţi din cadrul căruia în mod cert unul este autorul faptului prejudiciabil, urmând a stabili în sarcina tuturor o răspundere solidară în repararea prejudiciului produs.

În concluzie, prin probele administrate în primă instanță reclamanta a dovedit existența prejudiciului ce i-a fost cauzat, precum și faptul că cei doi pârâți au participat la săvârșirea acțiunii păgubitoare, fără a se putea stabili în concret gradul de contribuție al fiecărui pârât la producerea prejudiciului, drept pentru care în mod corect prima instanță i-a obligat pe cei doi pârâți, în solidar, la plata sumei de 6696,45, reprezentând repararea prejudiciului cauzat reclamantei ..........

Pentru considerentele expuse, văzând și disp. art.480 alin.1 C.pr.civ., tribunalul va respinge apelul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul formulat de apelanta-pârâtă ........., cu domiciliul în Dubova, ..............., județul Mehedinţi, şi domiciliul procesual ales în .............., județul Mehedinţi, împotriva sentinţei civile nr.......... pronunţată de Judecătoria Orşova în dosarul nr., în contradictoriu cu intimata-reclamantă ........., domiciliată în Dubova, județul Mehedinţi şi intimatul-pârât ........., domiciliat în Dubova, str. Principală, nr.97, județul Mehedinţi, ca nefondat.

Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare, recurs care se depune la Tribunalul Gorj.

Pronunţată în şedinţa publică din 26 Aprilie 2018, la Tribunalul Gorj. 

Preşedinte,

.........Judecător,

.........

Grefier,

.........

Red. L.M.P/ thred. L.M.P./F.Ş.

6 ex/25 Mai 2018

Jud.F: I.C.U.

Domenii speta

Spete similare