Pretenţii

Sentinţa civilă nr. 1668/2018

Şedinţa publică din data de 06.07.2018

I N S T A N Ţ A,

Deliberând asupra cauzei civile deduse judecăţii, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Tulcea la data de ____ sub nr. ________,  reclamanta ________  a chemat în judecată pe pârâtul ____________, solicitând obligarea acestuia la plata sumei totale de 110.884,43 lei, la care se adaugă dobânzi legale calculate de la data producerii prejudiciului şi cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin procesele-verbale de cercetare administrativă nr.___, nr. ______ şi nr. _______, Comisia pentru stabilirea răspunderii patrimoniale a personalului din cadrul _____, numită prin decizia nr.2/26.01.2016, a constatat că s-a produs un prejudiciu în valoare de 444.183,13 lei, reprezentând creanţe la fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate nerecuperate de la asiguraţi ca urmare a împlinirii termenelor de prescripţie extinctivă referitoare la stabilirea obligaţiilor prin titluri de creanţă şi la executarea silită a acestora din care, prin aplicarea criteriilor de individualizare a răspunderii, în sarcina pârâtului s-a stabilit un prejudiciu în sumă de 110.884,43 lei.

Arată reclamanta că, în anul 2014, urmare unei misiuni de audit, Curtea de Conturi a semnalat posibilitatea producerii unui prejudiciu fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate (f.n.u.a.s.s.) prin prescrierea dreptului de a cere plata unor creanţe ca urmare a neluării măsurilor de executare silită prevăzute de lege până la împlinirea termenului de prescripţie extinctivă în materie fiscală. La încheierea misiunii de audit, Curtea de conturi a întocmit Raportul de audit financiar nr. ____ şi ulterior a emis Decizia nr. ____ unde, la măsura II.h se dispunea stabilirea întinderii prejudiciului produs prin prescrierea dreptului de a cere plata unor creanţe ca urmare a neluării măsurilor de executare silită prevăzute de lege până la împlinirea termenului de prescripţie extinctivă în materie fiscală, aspecte semnalate de Curtea de Conturi în Raportul de audit financiar nr. _____.

Ulterior, pentru conformare, prin Decizia nr. ____, ______ a dispus constituirea unei comisii interne de analiză a aspectelor semnalate de Curtea de Conturi în Raportul de audit financiar nr. _______, iar pănă la data prezentei, comisia de analiză a aspectelor semnalate a întocmit 3 procese verbale prin care a identificat un număr de 698 dosare de contribuabili cu creanţe la la f.n.u.a.s.s. la care a stabilit ca certă prescrierea dreptului de a cere plata ca urmare a neluării măsurilor legale de cuantificare a creanţelor prin titluri de creanţă şi/sau a neluării măsurilor de executare silită. Astfel, prin:

1.Procesul verbal nr. _______ se inventariază debite certe (prejudicii) produse prin prescrierea dreptului de a cere plata unor creanţe pentru un număr de 16 contribuabili;

2.Procesul verbal nr. _______ se inventariază debite certe (prejudicii) produse prin prescrierea dreptului de a cere plata unor creanţe pentru un număr de 525 contribuabili;

3.Procesul verbal nr. ______ se inventariază debite certe (prejudicii) produse prin prescrierea dreptului de a cere plata unor creanţe pentru un număr de 157 contribuabili.

Învederează reclamanta că, pentru a se stabili întinderea prejudiciului în dosarele în care comisia internă de analiză a aspectelor semnalate de Curtea de Conturi a stabilit ca certă prescrierea dreptului de a cere plata unor creanţe ca urmare a neluării măsurilor legale de cuantificare a acestora prin titluri de creanţă şi/sau a neluării măsurilor de executare silită, conducerea __, prin Decizia nr. ______, a dispus constituirea unei comisii pentru stabilirea răspunderii patrimoniale a personalului din ________ care avea ca atribuţii inclusiv identificarea persoanelor responsabile şi stabilirea întinderii prejudiciului în această speţă. Astfel, prin: 1. Procesul verbal nr. ___, emis în urma analizei procesului verbal procesului verbal nr. ____ şi a unui nr de 16 dosare de asigurat / dosare de executare silită comisia, a identificat prejudiciu total de 5897,81 lei, distribuit pe persoane responsabile;

2. Procesul verbal iu. _______, emis în urma analizei procesului verbal procesului verbal nr. _______ şi a unui nr de 525 dosare de asigurat / dosare de executare silită comisia, a identificat prejudiciu total de 339.501,18 lei.

3. Procesul verbal nr. ______. emis în urma analizei procesului verbal nr. ___ / ________ si a dosarelor de asigurat/ dosarelor de executare silită comisia, a identificat prejudiciu total de 98.784,43 lei.

Arată că, la repartizarea prejudiciului pe persoane responsabile comisia a valorificat criteriile stabilite prin procesul verbal nr. _______, aprobat de conducerea C.A.S. Tulcea, urmărind să se întrunească, cumulativ, cele trei condiţii de admisibilitate: prejudiciul, fapt ilicită, raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, culpa, greşeala sau vinovăţia autorului faptei ilicite şi prejudiciabile (art. 998-999 vechiul Cod civil respectiv art. 1349 din noul Cod civil).

S-a mai menţionat că prejudiciul se impută pârâtului ca urmare a exercitării funcţiei de preşedinte – director general în perioada ____, respectiv _______ şi a celei de director economic în perioada ____, respectiv ____. Astfel prejudiciul este în sarcina unor persoane care au exercitat efectiv conducerea executivă a _______ având calitatea de ordonator de credite – preşedinte - director general, respectiv de director al direcţiei economice cu atribuţii şi responsabilităţi ce decurg din prevederile legii specifice Legea nr. 95 / 2006, anterior acestei legi regăsindu-se prevederi similare în O.u.G. nr. 150 / 2002.

Arată că relativ la răspunderea directorului general şi al celui economic din instituţiile publice incidente în materie mai sunt prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice dar şi prevederile Codului civil. Prevederi privind obligaţile de serviciu a căror încălcare a produs prejudiciul se regăsesc şi în contractele de management, regulamente de organizare şi funcţionare ale _______ şi din fişele de post pe care le vom anexa în extras conform cu originalul.

Învederează reclamanta că, urmare aprobării de către conducerea _______ a proceselor verbale enumerate la pct. II prin care s-a cuantificat prejudiciul total şi s-a distribuit pe persoane responsabile prejudiciu, s-a procedat la emiterea şi comunicarea unui nr. de 20 decizii de imputare pentru toate persoanele responsabile nominalizate în procesele verbale pentru punerea în întârziere a debitorilor şi pentru înregistrarea debitelor repartizate pe persoane vinovate în evidenţa financiar - contabilă a instituţiei.

Precizează reclamanta că deciziile de imputare au fost atacate în contencios administrativ, persoanele vinovate invocând condiţii de nulitate a actelor administrative emise de reclamantă fară a se ataca fondul. Astfel, în aplicarea prevederilor art. 1 alin 5 din Legea contenciosului administrativ nr. ______, cu modificările şi completările ulterioare, s-a procedat la revocarea deciziilor de imputare emise, a celor 17 decizii care nu întruneau condiţiile de legalitate, pentru recuperarea prejudiciilor promovându - se acţiuni civile potrivit dreptului comun.

S-a pus în vedere persoanelor vinovate că, prin revocarea deciziilor de imputare ________ nu renunţă la recuperarea prejudiciului la care se adaugă dobânzi legale. Li s-a pus în vedere că, în lipsa unor plăţi voluntare sau a unui angajament de plată asumat se vor promova acţiuni în pretenţii pentru răspundere civilă delictuală, considerându-se că, prin deciziile revocate şi procesele verbale de cercetare administrativă comunicate în anexă la aceste decizii, acestea au fost puse în întârziere în conformitate cu prevedereile art. 1521 şi următoarele din Legea nr. 134 / 2010, republicată 2.

Arată, astfel, că, în lipsa unor angajamente de plată sau a unor plăţi voluntare, ___ se consideră îndreptăţită să promoveze prezenta acţiune solicitând obligarea pârâtului la plata sumei de 110.884,43 lei cu titlu de prejudiciu, la plata dobânzilor legale calculate de la data constatării efective a prejudiciului corespunzătoare celor trei procesele verbale de cercetare administrativă nr. _, nr. __ şi nr. ___ şi pănă la data recuperării efective a acestuia (solicitare conformă cu prevederile art. 73 ind. 1 din Legea nr. 500/1992 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare).

În drept, au fost invocate prevederile art.271-288 din Legea nr. 95/2006, art.10 şi următoarele din Legea 82/1991, dispoziţiile Legii nr.500/1992, art.1521 şi următoarele din Legea nr.134/2010, art.1357 şi următaorele din C.civil

În dovedirea cererii, reclamanta a inaintat la dosar un set de înscrisuri:  (filele 5-47).

La data de 17.02.2017, pârâtul a depus întâmpinare prin care a invocat ecepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Tulcea, excepţia inadmisibilităţii cererii, precum şi excepţia prescripţiei dreptului la acţiune, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acţiunii, ca nefondată.

In fapt, a arătat pârâtul că, in perioada __ a fost preşedinte director general la ___ in baza contractului de mandat nr. __ incheiat cu Casa Naţionala de Asigurari de Sanatate Bucureşti, in perioada __ a fost director economic, in perioada __ a fost preşedinte director general cu delegaţie, iar in perioada __ a fost director economic la aceasta institutie. In perioada __ nu a avut funcţie de conducere, iar in perioada __ nu a fost salariatul __.

În anul 2014, Camera de Conturi Tulcea a efectuat un control financiar si, prin raportul de audit financiar nr.__ a constatat ca reclamanta a inregistrat creanţe la fondul naţional unic de asigurari de sanatate nerecuperate ca urmare a îndeplinirii termenelor de prescripţie pentru emiterea titlurilor de executare silita a debitelor in perioada 2006 - 2012. Prin decizia nr._ din __ conducătorul reclamantei a dispus formarea unei comisii pentru stabilirea răspunderii patrimoniale a personajului __. In urma analizelor intreprinse de aceasta comisie s-au intocmit procesele – verbale nr._, _ si nr._ prin care a fost stabilita existenta unui prejudiciu de 444.183,43 lei. Prin procesele-verbale nr._, _ si nr._ s-a stabilit raspunderea patrimoniala a mai multor salariaţi, stabilindu- se in ceea ce-l priveşte raspunderea sa pentru suma de 110 884,43 lei reprezentând creanţe nerecuperate in perioada 2006- 2011.

Pârâtul a invocat inadmisibilitatea cererrii, arătând că in perioada __ a avut o relaţie contractuala cu Casa Naţionala de Asigurări de Sanatate Bucureşti - contractul nr. __ prin care, coform art 6 al.2, exercita mandat de preşedinte director general la Casa de Asigurări de Sanatate Tulcea. Contractul conţine la art 4 lit B obligaţiile ce le avea, iar la pct 3 si 4 se regăsesc si cele referitoare la colectarea contribuţiilor la fondul de asigurari de sanatate. A executat aceste sarcini fara nicio deficienta si C.N.A.S. Bucureşti i-a evaluat activitatea acordandu-i in fiecare an calificative maxime. In perioada __, a fost director economic avand calitatea de funcţionar public fiindu-i aplicabile prevederile Legii nr.188/1999. In raport de aceasta calitate, susţine că raspunderea sa patrimoniala putea fi antrenata doar in baza dispoziţiilor art 84 si 85 din Legea nr. 188/1999. 

Totodată, pârâtul a invocat prescripţia dreptului material la acţiune, dat fiind faptul ca prejudiciile s-au produs in perioada __, înainte de intrarea in vigoare a Codului Civil Nou, iar potrivit art 201 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a acestui cod, s-a prevăzut ca prescripţiile incepute si neîmplinite la data intrării in vigoare a Codului Civil sunt si raman supuse dispoziţiilor legale care le-au instituit. Prin urmare, legea aplicabila este decretul nr. 167/1958, care prevede ca dreptul la acţiune avand un obiect patrimonial se stinge prin prescripţie daca nu a fost exercitat in termenul de trei ani de la data cand s-a produs paguba. Sub acest aspect, acţiunea fiind introdusa in anul 2016 iar pagubele produse in anii __, a fost împlinit termenul de prescripţie si acţiunea trebuie respinsa ca atare.

Pe fondul cauzai, a arătat pârâtul că acţiunea este nefondată, arătând că, pentru a putea fi antrenata raspunderea materiala a unei persoane, pentru paguba cauzata altuia, trebuia demonstrata culpa faptasului. Ori reclamanta nu a depus nicio proba din care sa rezulte cu claritate culpa sa in producerea pagubei. De fapt, nici nu se stie daca este sau nu paguba, atata timp cat reclamanta, din proprie initiativa, a renuntat la recuperarea de sume prin revocarea deciziilor de imputare si la urmarirea asiguraţilor rau platnici, fiind si in prezent in situatia de a introduce acte de executare silita. Numai in situatia in care debitorii ar fi recurs la contestatie la executare si s-ar fi pronuntat instanta de judecata cu privire la prescripţia dreptului de a emite titluri executorii sau de a interprinde masuri de executare silita, s-ar fi demonstrat existenta reala a prejudiciului. Personal, susţine că şi-a achitat toate sarcinile de serviciu din fisa postului si in fiecare an activitatea sa a fost analizata de conducerea institutiei acordandu-i calificative maxime. 

La data de 20.04.2017, reclamanta __ a formulat cerere de modificare a cererii introductive în sensul că îşi măreşte câtimea obiectului cererii cu suma de 5.166,50 lei şi în consecinţă, solicită obligarea pârâtului la plata sumei de 116.050,93 lei. Aşa cum a arătat în cererea de chemare în judecată, prejudiciul iniţial care a făcut obiectul cererii (stabilit în sarcina pârâtului prin aplicarea criteriilor de individualizare a răspunderii) era reprezentat de creanţe la fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate nerecuperate de la asiguraţi ca urmare a împlinirii termenelor de prescripţie extinctivă referitoare la stabilirea obligaţiilor prin titluri de creanţă şi la executarea silită a acestora. Acest prejudiciu a fost individualizat pe persoane responsabile prin procesele verbale de cercetare administrativă nr. __, nr. __ şi nr. __ de către comisia pentru stabilirea răspunderii patrimoniale a personalului din C.A.S. Tulcea numită prin Decizia nr. __ imputându-se pârâtului în sumă de 110884,43 lei.

Arată reclamanta că, ulterior depunerii cererii de chemare în judecată, urmare continuării procedurilor de predare a dosarelor cu creanţe valide la f.n.u.a.s.s. către entităţile fiscale competente teritorial, s-au mai identificat creanţe ce nu pot fi recuperate de la asiguraţi ca urmare a împlinirii termenelor de prescripţie extinctivă referitoare la stabilirea obligaţiilor prin titluri de creanţă şi la executarea silită a acestora.

In această situaţie, în aplicarea Deciziei nr. __ a Curţii de Conturi dar şi a Deciziei nr __, conducerea C.A.S. Tulcea a sesizat Comisia de analiză a aspectelor semnalate de Curtea de Conturi în Raportul de audit financiar nr. __ (comisie numită prin Decizia nr. __, cu modificările şi completările ulterioare) şi a dispus acesteia analiza unui număr de 227 dosare, analiză ce a fost finalizată prin Procesul verbal nr. __.

Procesul verbal nr. __ a fost comunicat Comisiei pentru stabilirea răspunderii patrimoniale a personalului din __ numită prin Decizia nr. __ care, prin procesul verbal de cercetare administrativă din data de 18.04.2017, înregistrat la secretariatul subscrisei la nr. __, anexat cererii modificatoare în copie conformă cu originalul, a stabilit în sarcina pârâtului un prejudiciu în sumă de 5.166,50 lei care se adaugă celui iniţial pretins de noi prin cererea de chemare în judecată.

Reclamanta a depus răspuns la întâmpinare la data de 11.05.2017 (filele 73-76) prin care a solicitat respingerea excepţiilor invocate de pârât prin întâmpinare.

La data de 08.05.2017, pârâtul a depus întâmpinare la cererea modificatoare, solicitând respingerea cererii.

Prin sentinţa civilă nr. 1359/18.05.2017 Judecatoria Tulcea a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei si a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Tulcea - Sectia de contencios administrativ si fiscal, unde s-a format dosarul nr. 1441/88/30.06.2017.

Prin sentinţa civilă nr. 1723/13.10.2017 Tribunalul Tulcea a admis excepţia de necompetenţă materială şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Tulcea, iar în temeiul art. 133 pct. 2 şi art. 135 C.pr.civ. a constatat intervenit conflictul negativ de competenţă şi a sesizat Curtea de Apel Constanţa – Secţia contencios administrativ în vederea soluţionării acestuia. Ulterior, prin sentinţa civilă nr. 32/CA/08.11.2017, Curtea de Apel Constanţa a stabilit competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Tulcea.

La termenul de judecată din data de 15.05.2018 instanţa a administrat proba cu interogatoriul pârâtului, răspunsurile date de către acesta fiind consemnate şi ataşate la dosarul cauzei (filele 122-125).

Examinând actele şi lucrările cauzei, instanţa va admite cererea de chemare în judecată, pentru următoarele considerente:

Analizând cu prioritate în temeiul art. 248 Cod procedură civilă excepţia inadmisibilităţii cererii, invocată de pârât, instanţa reţine că, întrucât la momentul constatării pagubei, identificării persoanei responsabile şi al sesizării instanţei, respectiv anul 2016, nu mai subzista calitatea de funcţionar public a pârâtului, dispoziţiile art. 85 alin.1 din Legea nr. 188/1999 nu sunt aplicabile, recuperarea pagubei putând fi realizată doar pe calea acţiunii în faţa instanţei civile.

 Deşi litigiul izvorăşte practic din executarea raportului de serviciu al fostului funcţionar public, aspectul esenţial în determinarea competenţei constă în verificarea existenţei acestui raport de serviciu la momentul sesizării instanţei. Aceasta întrucât numai în cazul în care există un raport de serviciu în derulare pot fi aplicate dispoziţiile art. 85 din Legea nr. 188/1999, care reglementează procedura de angajare a răspunderii funcţionarului public pentru pagubele produse instituţiei, astfel cum s-a reţinut şi în decizia privind regulatorul de competenţă.

Prin urmare instanţa constată caracterul admisibil al cererii pe cale acţiunii în faţa instanţei civile, motiv pentru care va respinge excepţia inadmisibilităţii acţiunii, invocată de pârâtă.

Referitor la excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, invocată de pârât prin întâmpinare, instanţa constată că şi aceasta este neîntemeiată , urmând a fi respinsă ca atare, în raport de data producerii prejudiciului, respectiv cea a proceselor verbale succesive prin care conducerea instituţiei a fost informată urmare lucrărilor Comisiei numite prin decizia nr._ din _, respectiv __, __ si __. Astfel, întrucât acţiunea a fost introdusă în anul 2016, iar păgubitul a cunoscut paguba în acelaşi an, se reţine că nu a fost împlinit termenul de prescripţie de 3 ani de la data la care reclamanta a cunoscut paguba.

Pe de altă parte, se are în vedere, în aprecierea împlinirii termenului de prescripţie de 3 ani, şi faptul că reclamanta a invocat culpa pârâtului pe parcursul perioadei 2__(data încetării raporturilor de serviciu prin pensionare), în mod continuu astfel, respectiv faptul că a fi gestionat defectuos activitatea de stabilire şi urmărire a creanţelor la f.n.u.a.s.s. prin îndeplinirea unor funcţii de conducere de management şi economice cu responsabilităţi directe în activitatea de colectare a creanţelor.

Pe fondul cauzei, instanţa reţine că pârâtul __ a deţinut calitatea de funcţionar public în cadrul __ până în anul 2014 când s-a pensionat, ocupând, în timp, şi diverse funcţii de conducere.

Se constată că, în urma unei misiuni de audit desfăşurată de Curtea de Conturi Tulcea la __ a fost întocmit raportul de control nr.__ şi, în continuare, decizia nr.__, prin care s-a dispus stabilirea întinderii prejudiciului produs prin prescrierea dreptului de a cere executarea silită.

În executarea acestor măsuri, instituţia reclamantă a desemnat o comisie internă de analiză ce a întocmit mai multe procese-verbale prin care s-a identificat prejudiciul şi persoanele responsabile, între care se regăseşte şi reclamantul cu sumele de 2391,39 lei; 89.936,11 lei; 18.556,93 lei.

Astfel, prin procesele-verbale de cercetare administrativă nr._, nr. _ şi nr. _, Comisia pentru stabilirea răspunderii patrimoniale a personalului din cadrul _, numită prin decizia nr._, a constatat că s-a produs un prejudiciu în valoare de 444.183,13 lei, reprezentând creanţe la fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate nerecuperate de la asiguraţi ca urmare a împlinirii termenelor de prescripţie extinctivă referitoare la stabilirea obligaţiilor prin titluri de creanţă şi la executarea silită a acestora din care, prin aplicarea criteriilor de individualizare a răspunderii, în sarcina pârâtului s-a stabilit un prejudiciu în sumă de 110.884,43 lei.

 Urmare emiterii Deciziei nr. __ a Curţii de Conturi, reclamanta a dispus constituirea a două comisii interne, prima comisie având ca atribuţii identificarea creanţelor la care s-a împlinit termenul prescripţie extinctivă în materie fiscală, iar a doua comisie având atribuţia de a stabili întinderea prejudiciului urmărind o procedură operaţională internă care obliga tocmai la identificarea persoanelor care întrunesc cumulativ cele trei elemente ale răspunderii civile, respectiv fapta, prejudiciul şi raportul de cauzalitate. Criteriile care au stat la baza individualizării răspunderii pe persoane responsabile sunt cuprinse în procesul verbal al comisiei pentru stabilirea răspunderii patrimoniale înregistrat la nr. __, anexat de reclamantă în copie certificată pentru conformitate cu originalul.

 Comisia de analiză a aspectelor semnalate a întocmit 3 procese verbale prin care a identificat un număr de 698 dosare de contribuabili cu creanţe la la f.n.u.a.s.s. la care a stabilit ca certă prescrierea dreptului de a cere plata ca urmare a neluării măsurilor legale de cuantificare a creanţelor prin titluri de creanţă şi/sau a neluării măsurilor de executare silită. Astfel, prin procesul verbal nr. __ se inventariază debite certe (prejudicii) produse prin prescrierea dreptului de a cere plata unor creanţe pentru un număr de 16 contribuabili; prin procesul verbal nr. __ se inventariază debite certe (prejudicii) produse prin prescrierea dreptului de a cere plata unor creanţe pentru un număr de 525 contribuabili; prin procesul verbal nr. __ se inventariază debite certe (prejudicii) produse prin prescrierea dreptului de a cere plata unor creanţe pentru un număr de 157 contribuabili.

Se reţine că, pentru a se stabili întinderea prejudiciului în dosarele în care comisia internă de analiză a aspectelor semnalate de Curtea de Conturi a stabilit ca certă prescrierea dreptului de a cere plata unor creanţe ca urmare a neluării măsurilor legale de cuantificare a acestora prin titluri de creanţă şi/sau a neluării măsurilor de executare silită, conducerea _, prin Decizia nr. _, a dispus constituirea unei comisii pentru stabilirea răspunderii patrimoniale a personalului din __ care avea ca atribuţii inclusiv identificarea persoanelor responsabile şi stabilirea întinderii prejudiciului în această speţă.

Se reţine că prin Procesul verbal nr. __, emis în urma analizei procesului verbal procesului verbal nr. __ şi a unui nr de 16 dosare de asigurat / dosare de executare silită comisia, a identificat prejudiciu total de 5897,81 lei, distribuit pe persoane responsabile, în sarcina pârâtului fiind stabilită suma de 2391,39 lei; prin Procesul verbal nr. _, emis în urma analizei procesului verbal procesului verbal nr. _ şi a unui nr de 525 dosare de asigurat/dosare de executare silită, comisia a identificat un prejudiciu total de 339.501,18 lei, în sarcina pârâtului fiind stabilită suma de 89.936,11 lei; prin procesul verbal nr. _. emis în urma analizei procesului verbal nr. _ si a dosarelor de asigurat/ dosarelor de executare silită comisia, a identificat prejudiciu total de 98.784,43 lei, în sarcina pârâtului fiind stabilită suma de 18.556,93 lei.

Se reţine că, la repartizarea prejudiciului pe persoane responsabile comisia a valorificat criteriile stabilite prin procesul verbal nr. _, aprobat de conducerea C.A.S. Tulcea, urmărind să se întrunească, cumulativ, cele trei condiţii de admisibilitate: prejudiciul, fapt ilicită, raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, culpa, greşeala sau vinovăţia autorului faptei ilicite şi prejudiciabile (conform prevederilor art. 998-999 vechiul Cod civil).

Prejudiciul se impută pârâtului ca urmare a exercitării funcţiei de preşedinte – director general în perioada _, respectiv _ şi a celei de director economic în perioada _, respectiv _, şi îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor ce-i reveneau în calitate de ordonator de credite privind colectarea creanţelor la fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Astfel, prejudiciul este în sarcina unor persoane care au exercitat efectiv conducerea executivă a C.A.S. Tulcea având calitatea de ordonator de credite – preşedinte - director general, respectiv de director al direcţiei economice cu atribuţii şi responsabilităţi ce decurg din prevederile legii specifice Legea nr. 95/2006, anterior acestei legi regăsindu-se prevederi similare în O.u.G. nr. 150/2002.

Urmare aprobării de către conducerea C.A.S. Tulcea a proceselor verbale prin care s-a cuantificat prejudiciul total şi s-a distribuit pe persoane responsabile prejudiciu, s-a procedat la emiterea şi comunicarea unui nr. de 20 decizii de imputare pentru toate persoanele responsabile nominalizate în procesele verbale pentru punerea în întârziere a debitorilor şi pentru înregistrarea debitelor repartizate pe persoane vinovate în evidenţa financiar - contabilă a instituţiei. Se reţine că deciziile de imputare au fost atacate în contencios administrativ, persoanele vinovate invocând condiţii de nulitate a actelor administrative emise de reclamantă fară a se ataca fondul. Astfel, în aplicarea prevederilor art. 1 alin 5 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, s-a procedat la revocarea deciziilor de imputare emise, a celor 17 decizii care nu întruneau condiţiile de legalitate, pentru recuperarea prejudiciilor promovându-se acţiuni civile potrivit dreptului comun.

Privitor la răspunderea preşedintelui director general, art. 271 din Legea nr. 95 / 2006 la art. 271, atribuţiile caselor de asigurări, lit a) prevede obligaţia de a colecta contribuţiile la fond pentru persoanele fizice, altele decât cele pentru care colectarea veniturilor se face de către ANAF, iar la art. 288 alin 2 se stipulează că directorul general al casei de asigurări este ordonator de credite, în condiţiile legii, prevedere care se coroborează cu textul alin 5 lit c) unde, printre atribuţiile principale ale directorului general, se regăseşte cea de organizare şi coordonare a activităţii de urmărire şi control al colectării contribuţiilor la fond. Aceste prevederi din Legea nr. 95 / 2006 se coroborează cu prevederile art. 10 alin 1 din Legea contabilităţii nr. 82/ 1991, care stipulează că răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii [...] revine [...], ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării entităţii respective.

Referitor la răspunderea directorului economic, principalele prevederi au sediul materiei în Legea contabilităţii nr. 82/1991, respectiv art. 10 alin. 2 care stipulează că în entităţile respective contabilitatea se organizează şi se conduce, de regulă, în compartimente distincte, conduse de către directorul economic [...], iar la alin. 4 se prevede că răspunderea pentru aplicarea necorespunzătoare a reglementărilor contabile revine directorului economic. În ceea ce priveşte răspunderea directorului general şi al celui economic din instituţiile publice, se reţine incidenţa prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice.

Pentru considerentele expuse, urmează a se admite cererea de chemare în judecată completată, având ca obiect pretenţii, şi, în consecinţă, va fi obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 116.050,93 lei reprezentând contravaloare prejudiciu, suma actualizată cu dobânda legală de la data producerii prejudiciului (respectiv de la data de 22.12.2015 pentru suma de 2.391,36 lei, de la data de 21.07.2016 pentru suma de 89.936,11 lei, de la data de 14.10.2016 pentru suma de 18.556,93 lei, şi de la data de 11.04.2017 pentru suma de 5.166,50 lei) şi până la data plăţii efective.

Domenii speta

Spete similare