Cod ECLI ECLI:RO:TBDLJ:2017:......
Dosar nr. 881/201/2015
R O M Â N I A
TRIBUNALUL DOLJ
SECŢIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1522/2017
Şedinţa publică de la 03.07.2017
Completul compus din:
PREŞEDINTE ............
Judecător ...........
Grefier ..........
Pe rol judecarea apelurilor declarate de apelantul-pârât ......, pe de o parte şi de apelantul-pârât ......., pe de altă parte, împotriva sentinţei civile nr. ........, pronunţată de Judecătoria Băileşti, în dosarul nr. ......., în contradictoriu cu intimata-reclamantă ..........., având ca obiect pretenţii.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns, pentru apelantul-pârât .........., reprezentant convenţional, avocat ....., în baza delegaţiei de substituire nr. ..... şi pentru apelantul-pârât ......, reprezentant convenţional, avocat ........, în baza împuternicirii avocaţiale nr. ......., emisă de Baroul Dolj, lipsă fiind intimata-reclamantă ........
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care a învederat instanţei următoarele:
- prin încheierea de şedinţă din data de ....... a fost respinsă cererea de repunere pe rol şi a fost menţinută măsura suspendării;
- apelantul-pârât ...... a depus cerere de repunere pe rol însoţită de sentinţa civilă nr. ......., pronunţată de Judecătoria Băileşti, în dosarul nr...........
Instanţa pune în discuţie cererea de repunere pe rol a cauzei formulată de apelantul-pârât ......
Avocat ....., pentru apelantul-pârât ......... şi apelantul-pârât ......, solicită admiterea cererii de repunere pe rol, având în vedere că s-au conformat şi au depus sentinţa pronunţată de Judecătoria Băileşti în dosarul ce a atras suspendarea, încercând să evite perimarea apelului.
În deliberare, instanţa dispune repunerea cauzei pe rol, având în vedere că nu mai subzistă motivele care au generat suspendarea cauzei, întrucât dosarul care a atras suspendarea, respectiv dosarul nr. ....... a fost soluţionat definitiv prin sentinţa civilă nr. .........., pronunţată de Judecătoria Băileşti.
Avocat ........, pentru apelantul-pârât .........., solicită a se lua act că în concluziile scrise aflate la dosarul cauzei la filele 62 şi 63 s-a strecurat o eroare materială când au solicitat respingerea apelului, în realitate concluziile au fost că solicită admiterea apelului.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, excepţii de invocat sau probe de administrat, instanţa declară încheiată cercetarea procesului conform art. 244 Cod procedură civilă, considerându-se lămurită şi acordă cuvântul în dezbaterea apelurilor.
Avocat ........, pentru apelantul-pârât ........., solicită admiterea apelului în conformitate cu motivele de apel depuse la dosarul cauzei.
Avocat ........, pentru apelantul-pârât ........, solicită a se avea în vedere faptul că, în ceea ce priveşte despăgubirile stabilite de instanţa de fond cu privire la îmbunătăţirile adusei casei şi la construirea unui put, consideră că în mod greşit s-au reţinut prevederile art. 2523 Noul Cod civil privind începerea termenului de prescripţie. Consideră că raportat la art. 6 Noul Cod civil, prescripţia trebuie să fie calculată în conformitate cu Decretul 167/1958, dreptul material la acţiune începând să curgă de la data edificării lucrărilor respective şi pe cale de consecinţă consideră că pretenţiile reclamantei-intimate sunt prescrise. În ceea ce priveşte obligarea clienţilor săi la plata tratamentului medical care a fost suportat de intimata-reclamantă învederează că la instanţa de fond nu există nicio probă din care să rezulte vreo eventuală înţelegere între defunct, tatăl apelanţilor şi intimată, în sensul că acesta s-ar fi obligat să-i restituie aceste cheltuieli cu tratamentul efectuat şi aceste cheltuieli nu pot fi reţinute ca făcând parte din pasivul succesoral, iar cheltuielile de înmormântare au fost excedentare. Apelanţii au dorit să facă aceste cheltuieli, însă ele au fost suportate de intimată în semn de recunoştinţă pentru ajutorul pe care tatăl apelanţilor i l-a acordat, la rândul lui, atunci când a avut nevoie. Cu cheltuieli de judecată.
INSTANŢA
Asupra apelurilor civile de faţă:
Prin sentinţa civilă nr. ......., pronunţată de Judecătoria Băileşti, în dosarul nr. ......., a fost respinsă exceptia prematurităţii capătului de acţiune pentru plata contravalorii bunurilor proprii ca fiind rămasă fără obiect, a fost respinsă exceptia prescriptiei dreptului material la acţiune şi a fost admisă în parte acţiunea precizată formulata de reclamanta ....... cu împotriva pârâţilor ..........
S-a constatat datorii ale succesiunii defunctului .......... suma de 9.500 lei reprezentind contributia reclamantei la reconstrucţia casei si construirea unui puţ şi suma de 10.000 lei cheltuieli pentru tratament medical precum şi sarcini ale succesiunii ale aceluiaşi autor în sumă de 6.431,2 lei reprezentând cheltuieli de înmormântare .
A fost obligat fiecare pârât la câte 12.965,6 lei către reclamantă reprezentind 1/2 din totalul de 25.931,2 lei datorii şi sarcini ale succesiunii autorului ...... .
Pentru a se pronunţa astfel, prima instanța a reţinut că reclamanta este sora autorului ........ , decedat la ........ cu ultimul domiciliu in municipiul .......... iar pârâţii sunt fii acestuia rezultați din căsătorii diferite .
A mai reţinut Judecătoria Băileşti că, începând din anii 2001-2002 când relațiile de familie se destrămau, ...... a locuit în comuna ........ împreună cu mama sa, ........., iar soţia sa a locuit în .......... într-o casă ce a fost ulterior partajată între soti , conform deciziei civile nr. ....... a Tribunalului Dolj , atribuindu-se soţiei casa, iar soţului sultă, martora ....... relatând că ........ mergea rareori la locuinţa din .........., iar sotia sa venea tot rareori în comuna .......... şi numai în vizită .
În anul 2001 a decedat tatăl lui ......., iar in perioada anilor 2003-2004 reclamanta a convenit cu .......... să reconstruiască casa veche rămasă de la ....... cu contribuţia ambilor, urmând ca reclamanta să vină în această gospodărie ori de câte ori doreşte, iar după pensionare să locuiască în imobilul respectiv şi tot în acest imobil să locuiască în continuare şi mama acestora ....... , martora .......... precizând că în sensul acestei înțelegeri a fost amenajată o cameră pentru reclamantă.
A arătat prima instanţă că întelegerea dintre părţi sub aspectul arătat este demonstrată atât cu declaratiile martorilor ....... cât si cu interogatoriu pârâtului ......... care recunoaşte că reclamanta a investit in reconstructia casei cu condiţia ca mama sa şi a numitului ......... să locuiască în această casă cât timp va trăi, iar reclamanta să se stabilească în această casă după pensionare .
Contributia reclamantei la refacerea casei bătrinesti a constat în suma obtinută din vânzarea unui autoturism ......, respectiv suma de 7000 lei aşa cum se reţine din declaratiile martorilor ....... .
Din aceleaşi probe, prima instanta mai retine că în anii următori s-a forat un puţ în curte cu contribuţia exclusivă a reclamantei reprezentând suma de 2500 lei, martorii relatând că autorul în acea perioadă nu avea posibilităţi financiare să investească în construirea puţului.
Urmare a întelegerii dintre reclamantă şi ........., în anul 2008 s-a dezbătut succesiunea autorului ........... , tatăl acestora şi al numitei ........ şi s-a eliberat certificatul de moştenitor nr. ....... în care se retine ca moştenitor legal acceptant .........., iar ceilalţi moştenitori , respectiv soţia supravieţuitoare, .......... si cele două fiice au renunţat la succesiune .
Pârâtii au sustinut că autorul realiza venituri nu numai din pensie ci şi din executarea de materiale de contructţe , respectiv bolţari precum şi din vânzarea de animale însă, prima instanţă a reţinut că, din probele administrate, a rezultat că .......... a executat bolţari numai pentru propria gospodărie şi nu pentru vânzare şi că acesta nu creştea animale ca îndeletnicire în vederea obţinerii de venituri ci pentru consumul propriu, iar dacă prisosea ceva mai vindea câte un porc într-un an . De altfel, şi animalele pentru consumul propriu erau crescute împreună cu mama sa şi concubina sa şi folosite tot împreună pentru că mama sa avea o pensie mică, iar concubina nu realiza nici un venit .
În anul 2013 s-a terminat procesul de partaj al autorului ..... cu mama pârâtului .......... şi în luna februarie 2013 autorul a primit sultă de la fosta soţie 103.755 lei, iar din declaraţiile martorilor ......... coroborate cu răspunsul la interogatoriu al reclamantei s-a reţinut că această sultă a fost folosită pentru achitarea datoriile făcute în timpul procesului de partaj precum şi pentru lucrări de amenajare a interiorului casei din comuna ....... .
În anul 2013 .......... a fost diagnosticat cu o boală gravă, au fost anunţaţi fiii acestuia însă numai reclamanta s-a ocupat de investigatiile medicale şi tratamentele medicale corespunzătoare efectuate la clinica din Bucuresti până la sfârsitul anului 2014 cînd a survenit decesul .
În acest sens martora ......., concubina autorului ........ a relatat că autorul ......... nu avea posibilităti financiare să se trateze si uneori refuza să meargă la clinică, deplasările erau foarte dese şi tratamentele costisitoare, apreciind cheltuielile făcute de reclamantă la circa 10.000 lei .
Din ansamblul probelor administrate, prima instanţă a reţinut că pârâţii nu au contribuit cu nimic la cheltuielile de înmormântare si autorul nu a avut din timpul vietii bunuri necesare înmormântării, toate cheltuielile fiind efectuate si suportate de către reclamantă .
Astfel, din înscrisurile reprezentând chitanţa nr. ......... corespunzătoare facturii nr. ......., a rezultat că reclamanta a plătit pentru meniul pregătit la înmormântare suma de 4950 lei la ........, din chitanta ......... aferentă facturii nr. .........., a rezultat că reclamanta cumpărat articole pentru pomană de la ........, achitând suma de 1342,4 lei , din chitanta nr. ...... aferentă facturii nr. ..... emisă de I.I. ......... rezultă că reclamanta a cumpărat articole pentru înmormântare achitând suma de 1588,8 lei, iar din chitanta nr. ....... rezultă că la ......... s-a achitat de către reclamantă suma de 200 lei . La ceste cheltuieli se adaugă şi suma de 450 lei achitată de reclamantă pentru muzicanţi, conform declarației martorului ......... .
Totalizând cheltuielile, prima instanta a constatat că reclamanta a demonstrat cheltuieli de înmormântare in valoare de 8531,2 lei din care, deducându-se ajutorul de înmormântare de 2100 lei primit de reclamantă, rezultă o sarcină a succesiunii defunctului ......... de 6431,2 lei datorată reclamantei .
Potrivit art. 1155 alin 1 Cod civil moştenitorii contribuie la plata datoriilor şi sarcinilor moştenirii proportional cu cota succesorală ce îi revine fiecăruia .
În speţă, moştenitori legali cu vocaţie la succesiunea autorului ..... sunt pârâţii în calitate de descendenţi direcţi, conform art. 964 alin 1 lit. a Cod civil şi de altfel, aceştia au solicitat pe cale separată partajul bunurilor tatălui lor ........ .
În ceea ce priveşte contribuţia reclamantei la reconstrucţia casei bătrâneşti şi pentru executarea unui puţ în imobilul respectiv, în conditiile unei convenţii realizate cu autorul ........, prima instanţa a reţinut ca dovedită suma de 7000 lei pentru reconstructia casei şi suma de 2500 lei pentru executarea puţului, în total un drept de creanţă al reclamantei de 9500 lei , ceea ce reprezintă o datorie a pasivului succesoral şi pentru care dreptul material la acţiune în restituirea contribuţiei s-a născut la decesul autorului pentru că în acel moment reclamanta a cunoscut că nu poate fi pusă în executare întelegerea cu autorul de a locui în casă şi ea şi mama sa pentru că pârâtii , în calitate de moştenitori cu vocaţie la succesiunea autorului , nu şi-au manifestat în nici un fel intenţia de a respecta acea convenţie , ba mai mult ......... s-a stabilit în gospodăria respectivă , a declarat că nu se poate ocupa de îngrijirea bunicii sale, iar aceasta a fost luată de o altă fiică la care se află şi în prezent .
S-a invocat excepţia prescripţiei dreptului material la actiune de către pârâţi, motivîndu-se că termenul de 3 ani pentru exercitarea dreptului la acţiune a expirat în raport de data la care s-a reconstruit casa şi s-a executat puţul , raportîndu-se la perioada anilor 2003-2008 .
Prima instanţa a constatat însă că spre deosebire de Decretul 167/1958 care stabilea ca moment de început al prescripţiei data naşterii dreptului la actiune , art. 2523 din noul Cod civil dispune că prescriptia începe să curgă de la data când titularul dreptului la acţiune a cunoscut sau , după împrejurări , trebuia să cunoască naşterea lui .
Ca atare, făcând aplicarea art. 2523 din noul Cod civil , prima instanţa a constatat că acţiunea în restituirea contribuției a fost exercitată în termenul de prescripţie de 3 ani care începe să curgă de la decesul autorului, respectiv ......... , astfel că excepţia invocată este nefondată.
Sub aspectul contribuţiei reclamantei la cheltuielile necesare tratamentului medical , deplasării la Bucureşti şi altor cheltuieli aferente bolii cu care a fost diagnosticat ......... , s-a retinut ca dovedită suma de 10.000 lei reprezentând de asemenea o datorie a pasivului succesoral apreciindu-se că nu se poate considera această contribuţie ca fiind făcută în baza unei obligaţii naturale executată de bunăvoie pentru că reclamanta , deşi era rudă apropiată cu autorul , nu avea vocaţie la succesiunea autorului , fiind înlăturată în baza principiului proximitătii de rudele în grad mai apropiat ci constituie o plată nedatorată făcută în situații de excepție când autorul nu avea posibilități financiare pentru a se trata şi a se deplasa neînsoţit la clinici medicale iar fii săi nu i-au acordat sprijin material , aşa încât potrivit art. 1341 Cod civil , este supusă restituirii .
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel pârâţii ......., criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.
În motivarea apelului formulat de pârâtul ....... se aratăcă , în ce priveşte suma de 9.500 lei reținută de instanţa de fond ca reprezentând contribuţia reclamantei la efectuarea unor reparații la casa proprietate a defunctului si la construirea unui puţ, in mod greşit instanţa de fond a făcut aplicarea prev.art.2523 din noul cod civil in sensul ca prescripția începe sa curgă de la data decesului autorului - ........, când reclamanta a cunoscut nașterea dreptului la acţiune.
Consideră ca in cauza instanţa de fond trebuia sa retina aplicabilitatea prevederilor Decretului nr.167/1958 care stabileşte ca moment de început al prescripţiei data naşterii dreptului material la acţiune. Astfel, prevederile art. 6 noul cod civil arată faptul că legea civilă nu retroactivează şi că faptele juridice produse înainte de intrarea în vigoare a legi noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data producerii lor. În acesyte condiţi, consideră că aceste pretenţii ale reclamntei sunt prescrise.
Referitor la suma de 10.000 lei la care au fost obligaţi pârâţii cu titlu de tratament medical, arată că reclamanta a făcut aceste cheltuieli din recunoștință fata de autor, care o ajutase cu mai mulţi ani în urmă când aceasta fusese bolnavă şi nu s-a făcut în niciun fel dovada că aceşti bani au fost acordaţi autorului pârâţilor cu titlu de împrumut.
In ceea ce priveşte cheltuielile de înmormântare si pomeni reţinute de instanţa de fond, apelantul arată că pârâţii au dorit sa contribuie la cheltuielile de înmormântare însă reclamanta a refuzat ajutor, spunând ca se va ocupa ea de tot. Cheltuielile efectuate de reclamanta au fost mai mari faţă de o pomană obişnuită, întrucât aceasta a contract o firmă de specialitate.
Pârâtul ........ solicită admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinţei, în sensul respingeri acţiunii.
În motivarea apelului se arată că, în mod eronat prima instanţa a respins exceptia dreptului material la acţiune al reclamantei referitor la sumele de bani învestite in reconstrucţia casei in anii 2002-2008, considerând că termenul la prescripţia a inceput sa curgă este ....., data decesului autorului deşi, asa cum a recunoscut si reclamanta in interogatoriu, si cum au declarat si martorii, reclamanta nu a fost impiedicata de nimeni sa frecventeze casa de la ....... sau sa locuiască acolo, opţiunea de a nu mai veni in ultimul timp la acea casa fiind doar a reclamantei.
S-a mai arătat că până în prezent nu a intervenit pensionarea reclamantei pentru a se muta in aceasta casa şi că, având in vedere aceste aspecte precum si faptul ca pârâţii nu o împiedica pe reclamanta sa se folosească de gospodăria unde susţine ca ar fi investit bani, aceasta poate veni oricând la casa de la Orodel, iar când se va pensiona se va putea muta acolo, daca doreşte, astfel încât nu vede de ce ar trebui obligaţi paraţii sa-i plateasca vreo suma de bani pentru anumite investirii de care reclamanta poate beneficia oricând.
Pârâtul arată că reclamanta nu a făcut dovada investiţiilor făcute in casa de la ........, iar instanţa, atunci când a pronunţat sentinţa atacata s-a bazat doar pe declaraţiile martorilor propuşi de către reclamanta, ale căror nume apar de mai multe ori in considerente, fata de martorii propuşi de paratul ......... de ale căror declaraţii nu se face vorbire deloc în hotărâre.
Un aspect deloc de neglijat care dovedeşte ca reclamanta nu a investit bani in acea gospodărie este si renunţarea expresa in 2012 a reclamantei la succesiunea tatălui său, ....... , succesiune in care era cuprinsa si casa de la ......... în care susţine ca a investit bani.
De mai susţine de către apelant că, şi presupunând, prin absurd, ca reclamanta ar fi dovedit ca ar fi contribuit cu ceva la investiţiile făcut casei de la ........., aceasta nu are nici-un drept sa ceara sumele de bani de la paratul .........., pentru ca acesta nu a locuit niciodată si nu locuieşte nici in prezent în acea casă, iar reclamata, după decesul fratelui ei, a venit la casa de la ......... si a luat-o pe mama sa de acolo chiar daca aceasta s-a opus, tocmai pentru a solicita sumele de bani in cadrul acestui proces.
Referitor la suma de bani de 10.000 lei pentru diagnosticarea si tratamentul fratelui solicitata de reclamanta si acordata de prima instanţa consideră că în mod greşit a fost a fost reţinuta ca si datorie a pârâţilor către reclamanta atat timp cat aceasta suma de bani nu poate face parte din pasivul succesoral deoarece reclamanta, in condiţiile in care chiar ar fi contribuit la cheltuielile cu spitalizarea, s-a oferit de bunăvoie sa-1 insoteasca la Bucureşti pe fratele ei fara sa existe vreo obligaţie din partea defunctului acest sens, fara sa existe vreun împrumut si obligaţia aferenta de restituire.
Pe de alta parte, îmbolnăvirea autorului a intervenit in anul 2013, an in care acesta beneficia de suma de 104.000 lei, banii luaţi in urma divorţului de fosta soţie drept sulta, deci avea suficiente fonduri pentru suportarea cheltuielilor cu drumurile si atenţiile medicilor, pentru ca medicamentele si tratamentul in spital sunt gratuite, fiind suportate in integralitate de către stat.
Asa cum a precizat si reclamanta in interogatoriu, fratele său a fost internat pentru tratament la Spitalul ....... din Bucureşti, un spital din reţeaua de stat, iar reclamanta avea cunoştinţa de faptul ca medicamentele si tratamentul pentru afecţiunea de care defunctul a suferit erau gratuite fiind suportate de ministerul sanatatii. In plus, in răspunsul la întâmpinare, reclamanta recunoaşte ca sumele de bani reprezentând cheltuielile de spitalizare si tratament ale defunctului au fost achitate din sulta primita de acesta, iar autorul refuza sa meargă la spital nu pentru ca nu avea bani de drum, ci pentru faptul ca se simţea foarte rau in urma chimioterapiei administrate si nu-si mai dorea sa urmeze acele tratamente.
Reclamanta a avut acces la cardul personal al fratelui său, scoţând sume de bani din contul acestuia când el era în imposibilitate de a merge la bancă şi acest sume de bani au fost folosite în legătură cu afecţiunea fratelui.
Arată că planează serioase dubii asupra veridicităţii chitanţelor de mana, fiind mai multe indicii ca au fost făcute pro-causa deoarece nu au fost depuse odata cu acţiunea introductiva, neexistând la acea data, nu îndeplinesc condiţiile de forma ale unor chitanţe de mana reale prin care se împrumuta sume mari de bani, neavând trecut in nici una termenul de restituire a sumelor împrumutate, aspect esenţial in cazul aacestui gen de insrisuri, deşi, în schimb, s-a avut grija sa se scrie amănunțit pentru ce sunt împrumutați aceşti bani, aspect care nu poate sa intereseze pe cel care împrumuta banii, ci doar ar putea fi folosit într-un eventual proces, aşa cum s-a şi întâmplat.
Tot în acest sens, nu este lipsit de interes nici aspectul înlocuirii martorilor din acţiunea iniţiala, reclamanta renunţând in cererea de modificare la cei doi martori trecuti in chitanţele de mana in calitate de împrumutători, păstrând doar pe cel de-al treilea, care nu are legătură cu aceste asa zise împrumuturi.
Referitor la suma de bani de reprezentând cheltuieli de înmormântare, consideră ca in mod eronat prima instanţa a retinut contribuţia financiara proprie a reclamantei la înmormântarea autorului deoarece fratele acesteia avea sume de bani pe cardurile aferente contului, sume la care reclamanta a avut acces, conform declaraţiei martorei ......., a beneficiat de ajutorul pentru înmormântare luat tot de reclamanta, de banii pe care ii avea defunctul din sulta primita la partaj, din pensia sa, precum si din suma de 7 000 lei data de paratul ...... tatălui sau pentru vânzarea unui solar in noiembrie 2014, cu o lună înainte de deces.
Pe de alta parte, in răspunsul la interogatoriu, reclamanta afirma ca nu l-a consultat pe pârâtul ........ si pe fratele său cu privire la cheltuielile ce urma să le facă cu înmormântarea si pomenile, făcând toate pregătirile după bunul ei plac, motiv pentru care nu se justifica solicitarea vreunei sume de bani de la moştenitorii defunctului. Martora ........ declara ca nu a fost vorba ca ........ sa plateasca ceva pentru înmormântare, acesta făcându-i-i separat pomana tatalui sau pentru ca reclamanta s-a opus ca mama paratului si rudele din partea ei sa vina si sa participe la înmormântare.
Se susţine că exista foarte multe lucruri cuprinse in sumarul facturilor muzicanţi, scaune, mese, farfurii, pahare etc. care nu erau necesare unei înmormântări creştineşti, iar daca le-a comandat a fost doar dorinţa reclamantei, pârâtul nefiind consultat pentru a-si exprima părerea si acordul cu aceste decizii, drept pentru care nu are de ce sa fie obligat la plata acelor sume de bani pentru obiecte si acţiuni decise doar de către reclamanta.
Consideră ca înmormântarea fiind făcută din banii pe care autorul îi avea in patrimoniul sau la data decesului, nu exista nici o sarcina a succesiunii datorata reclamantei si, ca urmare, nu exista nici datorii in sarcina moştenitorilor.
Intimata-reclamantă .......... a formulat întâmpinare la apelul formulat de pârâtul ........
Arată apelanta că, într-un prim motiv de apel, apelantul a invocat prescripţia intervenita in cazul sumei de 9500 lei reţinută de instanţa de fond ca reprezentând contribuţia reclamantei la efectuarea unor reparaţii la casa proprietatea defunctului, in sensul ca prescripţia nu curge de la data la care reclamanta a cunoscut naşterea dreptului la acţiune, respectiv data decesului autorului - 30.12.2014, ci data naşterii dreptului material la acţiune si anume data la care aceste cheltuieli au fost efectuate.
Apreciază ca motivul trebuie respins cu motivaţia ca prin intrarea in vigoare a noului cod civil sunt aplicabile dispoziţiile art. 2523, adică dreptul material la acţiune se naşte la data decesului celui in favoarea răruia au fost făcute cheltuielile, iar invocarea art. 6 din NCPC nu are nici 2 legătura cu prescripţia, întrucât acest text nu se refera la prescripţie, ci se refera la efectele actelor juridice încheiate înainte de intrarea in vigoare a legii noi.
Al doilea motiv de apel critica soluţia primei instanţe in ceea ce priveşte obligarea pârâţilor la plata sumei de 10.000 lei ce reprezintă cheltuielile cu titlu de tratament medical, dar critica este nejustificata întrucât martora ......, concubina autorului .........., a declarat ca acesta nu avea posibili necesare sa se trateze si deplasările erau foarte dese si tratamente costisitoare.
Al treilea motiv de apel critica hotărârea pentru acordarea cheltuielilor de înmormântare si a pomenilor sub aspectul faptul că acestea au fost mari întrucât au fost contractate cu o firma de specialitate, dar motivul este cel puţin cinic pentru ca reclamanta nu avea de unde sa ceara si să verifice mai multe oferte sau sa nu respecte tradiţiile bisericii ortodoxe.
Deliberând asupra apelurilor formulate in cauza, Tribunalul constată si reţine următoarele:
Ambii apelanţi au criticat sentinta civilă apelata pentru modul cum a fost solutionată exceptia precriptiei dreptului material la actiune in ceea ce priveşte petitul prin care s-a solicitat suma de 9.500 lei ca reprezentând contribuţia reclamantei la efectuarea unor reparații la casa proprietatea autorului apelanţilor pârâţi si la construirea unui puţ, susţinand că, în mod greşit, instanţa de fond a făcut aplicarea prev.art. 2523 din noul cod civil in sensul ca prescripția începe sa curgă de la data decesului autorului - 30.12.2014, când reclamanta a cunoscut nașterea dreptului la acţiune deşi in cauza ar fi aplicabile prevederile Decretului nr.167/1958 care stabileşte ca moment de început al prescripţiei data naşterii dreptului material la acţiune.
Cu privire la legea aplicabila in cauză, în speţă, Tribunalul constată că aceasta este determinată de momentul de la care începe sa curgă termenul de prescripţie pentru că, dacă termenul de prescripţie a început să curgă de la data efectuării lucrărilor, adică perioada 2003-2008, in cauză ar fi aplicabile prevederile Decretului nr.167/1958, iar dacă termenul de prescriptie a inceput să curgă de la decesul autorului apelanţilor pârâţi, cum a reţinut prima instanţă, este evident ca în speta sunt aplicabile disp Noului cod civil întrucât autorul a decedat in 2014 , dupa intrarea in vigoare, la 01 10 2011, a Noului cod civil.
Tribunalul reţine, cu privire la acest petit, din cuprinsul actiunii formulate de reclamantă, că aceasta a invocat o înţelegere cu autorul pârâţilor apelanti, întelegere pe care ar fi făcut-o la data dezbaterii succesiunii tatălui lor, în sensul ca aceasta să facă niste cheltuieli la imobilul casa aparţinând autorului pârâtilor, respectiv reparaţii, constructia unui puţ şi cumpărarea unor bunuri mobile pentru asigurarea unor condiţii civilizate de trai, fără să precizeze perioada in care ar fi facut aceste cheltuieli, iar, in schimb, intimata reclamanta să folosească imobilul.
In precizarea la actiune, intimata reclamantă a arătat că aceasta suma a fost cheltuita pentru refacerea casei batrânesti, deci nu pentru repararea acesteia, casă care a fost demolata in anul 2003 de autorul apelanţilor pârâţi si reconstruită cu materiale recuperate de la demolare, iar intimata reclamanta l-a ajutat la refacerea casei, convenind cu autorul apelanţilor parati ca mama lor sa locuiasca in acea casa si, de asemenea si intimata reclamantă, când se va pensiona.
Tribunalul constată că atât modul cum a contribuit la îmbunatatirea imobilului, (fie reparatie, fie o noua constructie) cât şi datele pe care le invoca intimata reclamantă pentru încheierea înţelegerii dintre părti sunt foarte diferite, în actiune fiind data dezbaterii succesiunii autorului .........., tatăl reclamantei intimate si al autorului apelanţilor pârâţi, succesiune care s-a dezbătut in doua etape , in anul 2008 pentru terenul extravilan, fiind emis certificatul de mostenitor nr ........ si in anul 2012 pentru terenul intravilan si casă, fiind emis certificatul de mostenitor nr. ........, iar în precizare - anul 2003, anul demolării construcţiei iniţiale si reconstruirii altui imobil.
In răspunsul la interogatoriu, intimata reclamanta a arătata ca nu mai stie cand a construit puţul.
Tribunalul constată că prima instanţa a reţinut ca a existat o "intelegere intre părţi" adica intre intimata reclamanta si autorul apelantilor pârâţi şi că aceasta rezultă din declaratiile marorilor ........ si ......... si din raspunsul la interogatoriu al reclamantei.
Analizând depozitiile martorilor audiaţi in prima instanţa, Tribunalul reţine că acestea sunt in sensul că s-a demolat casa bătrânească in perioada 2002-2003, că martora ......... ar fi auzit de la reclamanta că, la pensie, vrea sa vina in acea casă, deci nu a asistat la vreo intelegere intre părţi şi nu a auzit nici măcar de la autorul paratilor despre o astfel de întelegere, iar declaratia fostei concubine a autorului apelantilor din ultimii doi ani de viaţă, martora ........., care a declarat că reclamanta i-a dat bani autorului ......... pentru ridicarea noii construcţii in anul 2003, an in care acesta era căsătorit, iar martora avea doar 22 de ani şi locuia in .......... , casa fiind construita in ..........., trebuie privită cu mari rezerve mai ales că nu se coroboreaza cu alte probe administrate in cauză.
In ceea ce priveşte răspunsul la interogatoriul administrat intimatei reclamantei, Tribunalul reţine ca nu se face vorbire despre existenta vreunei convenţii intre părţi, reclamanta aratând că a investit in casa deoarece după pensionare dorea sa stea acolo pentru că nu are alta familie.
Aşa cum in mod întemeiat au susţinut apelantii in motivele de apel, prima instanţă nu a analizat in niciun fel declaraţiile martorilor audiaţi la propunerea acestora, .........., acesta din urmă declarând in sensul că autorul ......... a reconstruit casa in perioada 2002-2003 împreună cu fosta soţie.
In concluzie, din interpretarea coroborată a tuturor probelor administrate in primă instanţă, nu rezultă existenta unei convenţii intre intimata reclamanta si fratele acesteia, autorul apelantilor pârâti, cu privire la folosinta imobilului in cauză, motiv pentru care, Tribunalul apreciază ca termenul de prescriptie pentru restituirea unei eventuale sume pe care intimata reclamanta o pretinde cu titlul de imbunătăţiri aduse construcţiei a început să curgă de la data la care intimata reclamanta a pretins ca s-a efectuat reconstructia, respectiv 2003 si s-a împlinit in anul 2006 , deci actiunea introdusă in anul 2015 de către intimata reclamantă este introdusa mult dupa împlinirea termenului de prescriptie de trei ani prevazut de Decretului nr.167/1958, aplicabil in cauză.
In ceea ce priveşte suma de 20 000 lei pretinsa pentru cheltuielile cu deplasarea la medic si spitalizarea autorului apelanţilor pârâţi, redusă prin precizarea la acţiune la 10 000 lei Tribunalul reţine instanţă a considerat dovedita aceasta sumă precum şi faptul că nu poate fi considerata ca fiind făcuta in baza unei obligatii naturale executata de buna voie de intimata reclamanta.
In apel, apelanţii pârâţi au arătat că în mod greşit a fost a fost reţinuta ca si datorie a lor intrucât, pe de o parte nu a fost dovedită, iar , pe de alta parte, aceasta suma de bani nu poate face parte din pasivul succesoral deoarece reclamanta, in condiţiile in care chiar dacă aceasta ar fi contribuit la cheltuielile cu spitalizarea, s-a oferit de bunăvoie sa-1 insoteasca la Bucureşti pe fratele ei, fără sa existe vreo obligaţie din partea defunctului acest sens, fara sa existe vreun împrumut si obligaţia aferenta de restituire.
Tribunalul constată motivul de apel fondat intrucât prima instanţă nu a arătat din analiza caror probe a ajuns la concluzia ca suma a fost dovedită, în condiţiile in care doar martora ........ a declarat ca stie de la reclamantă, deci nu din ceea ce a văzut ea personal, că aceasta a făcut împrumuturi sa mearga cu fratelei ei al Bucureşti la tratament, iar martora ...... a declarat ca a văzut când reclamanta dădea bani la spital, deşi tot aceasta precizează ca a mers la Bucureşti , "prin rotaţie" cu reclamanta, deci nu putea sa fie de fata când aceasta a dat bani la spital.
Mai mult, aşa cum declara toţi martorii audiaţi în cauză: ........., cum rezulta din decizia civila nr ..... pronunţata de tribuanlul Dolj in dosarul .......... şi cum recunoaste si intimata reclamanta la interogatoriu, autorul apelantilor, in anii 2012-2013, obtinuse o sulta mare după partajul de bunuri comune, respectiv 103755 lei, avea pensie si alte venituri, iar acesta a fost tratat într-un spital de stat.
Totodată, si in condiţiile in care intimata reclamanta ar fi cheltuit vreo suma de bani pentru a merge la spital cu fratele ei, aceasta suma de bani nu poate constitui o plata nedatorata cum gresit a reţinut prima instanţă deoarece, pe de o parte, nici intimata reclamanta nu a invocat un astfel de temei de drept, iar, pe de altă parte, nici nu sunt îndeplinite conditiile unei plăţi nedatorate, ca fapt juridic ce naste obligatii, deoarece nu poate fi vorba despre plata unei datorii făcute din eroare, ci despre efectuarea de buna voie a unei acţiuni de solidaritate si afecţiune cu o rudă, care, pentru intimata reclamantă, aşa cum a declarat la interogatoriu, reprezenta familia ei.
Cu privire la ultimul motiv de apel vizând cheltuielile efectuate cu înmormântarea si pomenirea defunctului ........, având în vedere că apelanţii pârâţi sunt mostenitorii acceptanţi ai acestuia si ca au moştenit activul succesoral, aşa cum rezultă din sentinţa civila nr ......... pronunţata de Judecătoria Băilesti in dosarul nr ............, este firesc şi legal ca aceştia sa suporte si pasivul succesoral.
Cu privire la întinderea pasivului succesoral, Tribunalul nu poate retine critica apelantului pârât ........... in sensul că există multe lucruri cuprinse in sumarul facturilor care nu erau necesare unei inmormantari cum ar fi muzicanti, scaune, mese, farfurii, pahare, în conditiile in care inmormântarea presupune si muzicanti, presupune si existenta unor pahare si farfurii din care cei veniţi la inmormântare si pomana sa poata fi serviti, iar cu privire la scaune si mese, Tribunalul reţine că este vorba doar de doua scaune si de nicio masă, aşa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar , scaune a căror valoare este de 60 lei si care fac parte din ceea ce se dă de pomana la o inmormântare.
Astfel, Tribunalul reţine că intimata reclamanta a dovedit cu facturi si chitante, care se coroborează cu declaraţiile martorilor audiaţi si cu raspunsurile la interogatoriile administrate apelantilor intimati, că a cheltuit cu masa de înmormântare suma de 4950 lei, cu articolele de pomana şi înmormântare 1342,4 lei plus 1588,8 lei , cu muzicantii etc, iar faptul ca aceste sume au provenit din imprumuturi facute de reclamanta sau nu, nu are nicio relevantă in cauză.
Ca urmare a argumentelor expuse, in temeiul art 480 alin 2 Cpc, Tribunalul va admite apelurile, va schimba in parte sentinţa apelată în sensul că va admite exceptia prescriptiei dreptului material la actiune şi, în consecinţă, va respinge ca prescris capătul de cerere privind contribuția reclamantei la reconstrucția casei şi construirea unui puţ.
De asemena, va fi respins capătul de cerere privind suma de 10000 lei, cheltuieli pentru tratament medical, ca nefondat şi vor fi mentinute restul dispoziţiilor sentintei civile apelate în ceea ce priveşte solutia dispusă asupra exceptiei prematuritătii şi a cheltuielilor de înmormântare.
In temeiul art 451, 452 si 453 alin 2 Cpc, se vor admite în parte cererile apelanţilor privind acordarea cheltuielilor de judecată în apel şi va fi obligata intimata reclamantă la plata către apelantul pârât ......... a sumei de 798 lei reprezentând cheltuieli de judecată efectuate in apel cu taxa de timbru si onorariu avocat, conform chitanţelor depuse la dosar, proporţional cu admiterea in parte a apelului pentru doua petite din cele trei suspuse judecăţii şi va obliga intimata la plata către apelantul ....... a sumei de 598 lei reprezentând, de asemenea, cheltuieli de judecată efectuate in apel cu taxa de timbru si onorariu avocat, conform chitanţelor depuse la dosar şi proporţional cu admiterea in parte a apelului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite apelurile declarate de apelantul-pârât ......... şi cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet Avocat ......., pe de o parte şi de apelantul-pârât ........., pe de altă parte, împotriva sentinţei civile nr. ........, pronunţată de Judecătoria Băileşti, în dosarul nr. ........, în contradictoriu cu intimata-reclamantă ........., ..........
Schimbă în parte sentinţa apelată în sensul că:
Admite exceptia prescriptiei dreptului material la actiune.
Respinge ca prescris capătul de cerere privind contribuția reclamantei la reconstrucția casei şi construirea unui puţ.
Respinge capătul de cerere privind suma de 10000 lei, cheltuieli pentru tratament medical, ca nefondat.
Mentine restul dispozitiilor sentintei civile apelate în ceea ce priveşte solutia dispusă asupra exceptiei prematuritătii şi a cheltuielilor de înmormântare.
Admite în parte cererile apelantilor privind acordarea cheltuielilor de judecată în apel.
Obligă intimata la plata către apelantul ......... a sumei de 798 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Obligă intimata la plata către apelantul ........ a sumei de 598 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţa publică de la ........
Curtea de Apel Timișoara
Litigiu comercial evaluabil în bani. Faptă ilicită cauzatoare de prejudicii. Competenţă materială
Curtea de Apel Constanța
Contestaţie acte administrative fiscale emise de Curtea de Conturi. Confundarea de către instan?a de fond a no?iunii de autoritate de lucru judecat cu puterea lucrului judecat.
Tribunalul Dâmbovița
Raspundereaatrimoniala a statului pentru prejudicii cauzate prin erori judiciare. Daune materiale si morale.
Tribunalul Hunedoara
Conflict de drepturi. Anularea deciziei de imputare si restituirea drepturilor salariale retinute prin aceeasi decizie.
Judecătoria Iași
plată nedatorată