Obl. de a face.Ex. necompetentei materiale functionale.Acordarea ajutoarelor salariale de care beneficiază cadrele militare, polițiștii și funcționarii publici cu statut special la trecerea în rezervă sau direct în retragere sunt de co

R O M Â N I A TRIBUNALUL DOLJ SECŢIA CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE Dosar nr...ÎNCHEIERE CIVILĂ TRIBUNALUL,Asupra cauzei de faţă constată următoarele:Prin Sent.civ..., pronuntata in dosar..., Tribunalul Bucureşti-Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale a admits exceptia necompetentei teritoriale a instantei si a declina competenta de solutionare a cauzei privind pe reclamanţii NID, UI, CS, LC, GM în contradictoriu cu pârâţii MAI, IGP şi IPJ D. in favoarea Tribunalului Dolj.Pentru a dispune astfel, Tribunalul Bucuresti a retinut ca, prin cererea inregistrata la data de 18.08.2017 sub dosar nr..., reclamanţii în contradictoriu cu pârâţii, au solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa sa dispună obligarea pârâţilor la recunosterea dreptului pretins privind acordarea ajutoarelor ce se cuvin reclamanţilor conform prevederilor art. 20 alin. (1) si (2), din Anexa VII, Cap. II, Secţiunea a-lll-a, la Legea cadru nr. 284/28.12.2010, privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice, art. 127 alin. (5) si (6) lit. (g) din HG nr. 257/2011 privind aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice; la repararea pagubei prin obligarea paraţilor la achitarea in totalitate a sumelor ce li se cuvin potrivit dispoziţiilor legale susmenţionate, calculate la nivelul salariului funcţiei de baza din ultima luna de activitate fara a fi supuse impozitului pe venit (16%) si cotelor de contribuţii obligatorii potrivit Codului fiscal (10.5%CAS si 5.5%CASS), la care se adaugă dobânda legala si indicele de inflaţie aferente sumelor datorate de la data pensionarii si pana la data plaţii efective.In motivarea cererii, reclamanţii au arătat ca au fost angajaţi in cadrul IPJ D., pana la data trecerii in rezerva prin încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie, dupa cum urmează: NID, la data de 30.04.2016, conform Ordinului MAI nr...; UI, la data de 28.12.2016, conform Ordinului MAI nr...; CS, la data de 01.05.2017, conform Dispoziţiei Şefului IGP Dolj, nr...; LC, la data de 01.10.2016, conform Ordinului MAI nr...; GM, la data de 28.11.2016, conform Dispoziţiei Şefului IGP Dolj, nr...

Conform dispoziţiilor legale, respectiv art. 20 alin. (1) si (2), din Anexa VII, Cap. II, Secţiunea a-lll-a, la Legea cadru nr. 284/28.12.2010, privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice, la trecerea in rezerva sau direct in retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie, personalul militar, poliţiştii si funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, pentru activitatea depusa, in funcţie de vechimea efectiva (...), beneficiază de un ajutor stabilit in raport cu solda funcţiei de baza, respectiv salariul funcţiei de baza. Potrivit art. 3 alin. (3) din Anexa VII, Cap. II, Secţiunea a-lll-a, la Legea cadru nr. 284/28.12.2010, privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice, solda funcţiei de baza este formata din solda de funcţie, solda de grad, gradaţii si dupa caz solda de comanda.

Potrivit art. 127 alin. (6) lit. (g) din HG nr. 257/2011 privind aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, nu sunt considerate venituri de natura salaríala sau asimilate salariilor si nu se valorifica la calculul punctajului lunar, in cazul persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (1), pct. I, lit. (c) din lege, sumele provenite din plaţi compensatorii si ajutoare la trecerea in rezerva sau direct in retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie.Nefiind venituri de natura salaríala si nici asimilate salariilor aceste venituri nu pot fi supuse impozitului pe venit si nici cotelor de contribuţii sociale obligatorii (CAS si CASS) potrivit Codului fiscal.Pentru obţinerea acestor drepturi s-au adresat IPJ D., primind: răspunsul înregistrat sub nr..., pentru reclamantul NID, răspunsul înregistrat sub nr..., pentru reclamantul UI, răspunsul înregistrat sub nr..., pentru reclamantul CS, răspunsul înregistrat sub nr..., pentru reclamantul LC, răspunsul înregistrat sub nr..., pentru reclamantul GM.Deşi conform dispoziţiilor legale enunţate beneficiază de aceste drepturi, acordarea lor a fost suspendata prin emiterea unor acte normative anuale. Suspendarea plaţii acestor drepturi băneşti, aduce o atingere evidenta a dreptului de proprietate al reclamanţilor, drept recunoscut si garantat de art. 1, din Protocolul nr. I, al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Limitarea sau nealocarea fondurilor bugetare nu poate constitui un temei pentru refuzul plaţii, întrucât o asemenea explicaţie tinde sa nege un drept prevăzut de lege in favoarea subsemnaţilor reclamanţi, drept prevăzut de norme legale, devenit cert si exigibil odată cu încetarea raporturilor de serviciu. Subsemnaţilor reclamanţi ne-a fost suprimat acest ajutor bănesc dupa scadenta acestuia, retroactiv, situaţie in care este evident ca ne aflam in prezenta unei privări de dreptul efectiv câştigat pentru perioada in care munca a fost prestata, pentru ca acesta a devenit parte din patrimoniul reclamanţilor.

 In acest sens este Decizia nr. 16/2015 a I.C.C.J care in completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept face distincţia intre exerciţiul si existenta dreptului. In considerentele deciziei s-a statuat ca: «Din interpretarea normelor legale enunţate rezulta ca voinţa legiuitorului nu a fost aceea de eliminare a beneficiilor acordate unor categorii socioprofesionale respectiv de incetare a existentei dreptului la acordarea de ajutoare/indemnizaţii ci doar de suspendare a exerciţiului acestui drept.».

Pentru a pronunţa aceasta decizie, obligatorie in privinţa chestiunii de drept dezlegate, potrivit art. 521 Cod proc. civ. de la data publicării in Monitorul Oficial al României Partea I, ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE, a reţinut ca raţiunea măsurii dispuse de legiuitor isi are izvorul intr-o situaţie de excepţie, respectiv criza economica a tarii, context in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a admis ca statul are dreptul de a suspenda sau suprima anumite retribuţii si ca prin adoptarea Legii 118/2010 ingerinţa statului a fost prevăzuta de lege si a urmărit un interes public, respectiv protejarea echilibrului fiscal intre cheltuilile si veniturile statului, pe fondul crizei economice din tara.Facand analiza dispoziţiilor art. 20 din Anexa nr. VII la Legea nr. 284/2010 si ale art. 13 alin. (1) din Legea 285/2010, Instanţa suprema a constatat ca din interpretarea acestora rezulta ca voinţa legiuitorului nu a fost de eliminare a beneficiilor acordate unor anumite categorii socio-profesionale, respectiv de incetare a existentei dreptului la acordarea de ajutoare/indemnizaţii ci doar de suspendare a exerciţiului acestui drept, raţiunea acestei interpretări fiind impusa si de succesiunea in timp a actelor normative prin care legiuitorul a dispus cu caracter temporar, măsura neaplicarii dispoziţiilor legale privind ajutoarele/indemnizaţiile in anii 2011-2015.Acordarea ajutoarelor este strâns legata de activitatea cadrelor militare din sistemul naţional de apărare, ordine publica si securitate naţionala care nu s-a limitat in timp la durata programului normal de lucru si nu a existat posibilitatea compensării muncii prestate cu timp liber sau plaţi suplimentare. Aceste ajutoare se acorda o singura data, la ieşirea la pensie, nu au caracter de continuitate pe o anumita durata de timp si nu pot fi considerate venituri salariale sau asimilate salariilor fiind legiferate in mod distinct.Fata de aceste considerente, au solicitat admiterea acţiunii in sensul recunoaşterii dreptului dedus judecaţii chiar si in contextul suspendării legale a exerciţiului sau (in acest sens, art. 34 alin. 3 Cod proc. civ.) si obligării paraţilor la plata drepturilor prevăzute de art. 20 alin. (1) si (2), din Anexa VII, Cap. II, Secţiunea a-lll-a, la Legea cadru nr. 284/28.12.2010, privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice la incetarea cauzei de suspendare legala.In drept, au fost invocate art. 1, art. 11 si art. 28 alin. (1) Legea 554/2004, precum si celelalte dispoziţii legale menţionate in cererea de chemare in judecata.În susţinerea cererii de chemare în judecată au fost depuse la dosar înscrisuri (filele 14-23).La data de 30.08.2017, pârâtul MAI a depus la dosar întâmpinare, prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a acestuia, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acţiunii, ca neîntemeiată.La data de 12.09.2017, pârâtul IPJ D. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acţiunii, ca neîntemeiată.La data de 13.09.2017, pârâtul IGPR a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a acestuia, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acţiunii, ca neîntemeiată.La data de 17.10.2017 reclamanţii au formulat răspuns la întâmpinari.La prezentul termen de judecată, instanţa a pus în discuţie excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Bucureşti-Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale şi a rămas în pronunţare asupra acesteia.Analizând cu prioritate excepţia de necompetenţă teritorială a Tribunalului Bucureşti-Secţia a VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale invocată de pârâţi, conform art. 248 din Codul de procedură civilă potrivit căruia instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi asupra excepţiilor de fond care fac inutilă, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii, instanţa a reţinut următoarele:Potrivit art. 269 al. 2 din Codul muncii, cererile referitoare la  conflictele de muncă se adresează instanţei competente în a cărei circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul sau reşedinţa. Totodată, conform art. 210 din Legea nr. 62/2010 a dialogului social, cererile referitoare la soluţionarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul sau locul de muncă reclamantul.Din dispoziţiile legale menţionate mai sus rezultă că, în domeniul conflictelor de muncă, competenţa teritorială este exclusivă, fiind determinată de domiciliul reclamantului sau de cel al locului de muncă, astfel că, instanţa competentă potrivit legii să soluţioneze prezenta cauză este Tribunalul Dolj, având în vedere că domiciliile reclamanţilor sunt situate în municipiul Craiova, judeţul Dolj, motiv pentru care a fost admisă excepţia necompetenţei teritoriale şi cauza a fost declinată în favoarea Tribunalului Dolj, spre competentă soluţionare.Pe rolul Tribunalului Dolj, cauza a fost inregistrata sub acelasi numar.La primul termen de judecata, acordat la data de 12.04.2018, instanta, din oficiu, a invocat exceptia necompetentei sale materiale (functionale), avand in vedere calitatea reclamantilor – aceea de functionari publici.

Analizand cu prioritate aceasta exceptie, Tribunalul retine urmatoarele:Asa cum reiese din actele dosarului, dar si din recunoasterile partilor, facute la interpelarea instantei, reclamantii au calitatea de functionari publici, intre acestia si parata existand un raport de serviciu.Asupra instantei competente cu solutionarea litigiilor avand ca obiect acordarea ajutoarelor ce se cuvin reclamanţilor conform prevederilor art. 20 alin. (1) si (2), din Anexa VII, Cap. II, Secţiunea a-lll-a, la Legea cadru nr. 284/28.12.2010, ICCJ s-a pronuntat prin Decizia in interesul legii nr. 5/2018, prin care a statuat că:

”Litigiile având ca obiect acordarea ajutoarelor salariale de care beneficiază cadrele militare, polițiștii și funcționarii publici cu statut special la trecerea în rezervă sau direct în retragere, în temeiul art. 20 alin. (1) din Capitolul 2 al Anexei VII din Legea nr. 284/2010 sunt de competența în primă instanță a secțiilor/completelor specializate în soluționarea litigiilor de muncă, respectiv, raportat la calitatea de funcționar public a reclamanților, a secțiilor/completelor specializate de contencios administrativ.Acțiunile având ca obiect acordarea ajutoarelor salariale de care beneficiază cadrele militare, polițiștii și funcționarii publici cu statut special la trecerea în rezervă sau direct în retragere formulate în temeiul art. 20 alin. (1) din Capitolul 2 al Anexei VII din Legea nr. 284/2010 introduse în perioada de suspendare a exercițiului dreptului la acordarea de ajutoare/indemnizații sunt prematur formulate.Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.”Asa fiind, avand in vedere ca reclamantii din prezenta cauza au calitatea de functionar public, in lumina celor statuate prin Decizia RIL 5/2018, instanta va admite exceptia necompetentei materiale (functionale) a Sectiei Litigii de Munca si Asigurari Sociale si va declina competenta in favoarea Sectiei de Contencios Administrativ si Fiscal din cadrul aceluiasi tribunal.

Domenii speta

Spete similare