Pretentii

Decizie 1697 din 11.09.2017


Cod ECLI ECLI:RO:TBDLJ:2017:..........

Dosar nr. 1532/201/2015

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECŢIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 1697/2017

Şedinţa publică de la 11 Septembrie 2017

Completul compus din:

PREŞEDINTE ............

Judecător ..........

Grefier ..........

Pe rol judecarea apelului declarat de apelantul-reclamant ........ împotriva sentinţei civile nr. ........., pronunţată de Judecătoria Calafat, în dosarul nr. ........, în contradictoriu cu intimatele-pârâte ........, având ca obiect pretenţii.

La prima strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns pentru apelantul-reclamant ......, reprezentant convenţional, avocat .........., în baza împuternicirii nr..........., emisă de Baroul Dolj, pentru intimata-pârâtă  ........., avocat ........., în baza delegaţiei de substituire nr. ......, martorii ........... şi ................., lipsă fiind celelalte părţi.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care a învederat instanţei următoarele:

- cauza se află la termenul de administrare a probei testimoniale;

- intimata-pârâtă ............ a depus cerere de strigare a cauzei la sfârşitul şedinţei de judecată.

Instanţa pune în discuţie cererea de strigare a cauzei la sfârşitul şedinţei de judecată formulată de intimata-pârâtă .........

Avocat ........., pentru apelantul-reclamant ........., arată că este de acord cu încuviinţarea cererii.

Avocat ......, pentru intimata-pârâtă  ........., arată că nu se opune lăsării cauzei la sfârşitul şedinţei de judecată.

În deliberare, având în vedere poziţia procesuală a părţilor adverse, instanţa va încuviinţa cererea de lăsare a cauzei la sfârşitul şedinţei de judecată formulată de intimata-pârâtă ...........

La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns pentru apelantul-reclamant ......., reprezentant convenţional, avocat .........., în baza împuternicirii nr. ........., emisă de Baroul Dolj, pentru intimata-pârâtă  ......, avocat ......., în baza delegaţiei de substituire nr. .........., pentru intimata-pârâtă ..........., avocat ........, în baza delegaţiei de substituire din data de ........., martorii ........., lipsă fiind celelalte părţi.

În temeiul dispoziţiilor art. 321 alin. 1 Noul Cod de procedură civilă instanţa procedează la îndepărtarea din sală a martorului ......., după care, în conformitate cu dispoziţiile 319 şi următoarele Noul Cod de procedură civilă, procedează la audierea martorului ..........., declaraţia acestuia fiind consemnată şi ataşată la dosarul cauzei, după prealabila citire şi semnare.

Instanţa, în conformitate cu dispoziţiile art. 319 şi următoarele Noul Cod de procedură civilă, procedează la audierea martorului .........., declaraţia acestuia fiind consemnată şi ataşată la dosarul cauzei, după prealabila citire şi semnare.

Părţile, prin reprezentanţi, arată că nu au alte cereri de formulat.

Avocat ........, pentru intimata-pârâtă  .......... depune la dosar factura fiscală nr. ........ privind cheltuielile de judecată în cuantum de ......... lei.

Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat, excepţii de invocat sau probe de administrat, instanţa declară încheiată cercetarea procesului conform art. 244 Cod procedură civilă, considerându-se lămurită şi acordă cuvântul în dezbaterea apelului.

Avocat .........., pentru apelantul-reclamant .........., solicită amânarea pronunţării pentru a depune concluzii scrise. Solicită admiterea apelului, şi reţinând cauza spre rejudecare schimbarea hotărârii judecătoreşti atacate şi obligarea în solidar a pârâtelor la plata sumei de ........ euro cu titlu de despăgubiri materiale, cât şi obligarea la plata sumei de ....... euro cu titlu de daune morale suferite de apelant. Apelantul a garantat un credit luat de firma fratelui său, astfel cum rezultă şi din actele depuse la dosar, în anul 2007 a început executarea silită, iar în anul 2009 apelantul şi-a achitat debitul la executorul judecătoresc, conform solicitărilor băncii. Aceasta a radiat ipoteca, a dispus închiderea dosarului de executare, după care au înţeles să cesioneze creanţa.  Precizează că a făcut doar purga ipotecii, dar banca a înţeles să scoată bunul imobil de sub ipotecă, să nu garanteze întreaga sumă cu respectivul bun, a fost o divizare cu privire la valoarea creanţei. Solicită amânarea pronunţării pentru a depune concluzii scrise în care să detalieze această situaţie. Precizează că a achitat suma pentru care a garantat cu apartamentul, iar banca a înţeles să renunţe la executarea silită astfel cum rezultă şi din procesul-verbal încheiat de executorul judecătoresc ........... În anul 2012 intimatele ....... şi ........... au început o nouă executare pentru aceeaşi sumă de bani, pentru un contract de ipotecă la care s-a renunţat. Ulterior apelantul a fost nevoit să formuleze contestaţie la executare, care a fost admisă. Consideră că prejudiciul material este dovedit prin diferenţa de preţ din anul 2012, când apelantul a dorit să-şi vândă apartamentul şi preţul pe care a reuşit să-l obţină în anul 2015.  În ceea ce priveşte prejudiciile morale, precizează că acestea pot fi atât fizice, cât şi psihice, suferite de victime ca urmare a unor încălcări a drepturilor acestora, drepturi nepatrimoniale, astfel apelantul a suferit  o restrângere  a posibilităţii de a avea o viaţă familiară normală pe perioada executării. În oraş apelantul a fost blamat pentru că nu şi-a achitat ipoteca, că nu şi-a răscumpărat apartamentul de la bancă, fapt ce i-au cauzat nenumărate prejudicii morale şi suferinţe. Soţia apelantului a dorit chiar să divorţeze, pentru că nu-l mai credea de ce continuă banca să-l execute din moment ce acesta îşi executase datoria faţă de bancă. Există şi o faptă ilicită a băncii, faptul că a încercat să-l execute pentru un contract care nu mai era valabil, pentru o creanţă care fusese recuperată. Există şi raport de cauzalitate şi vinovăţia acestora. Solicită admiterea apelului şi amânarea pronunţării pentru a depune concluzii scrise. Cu cheltuieli de judecată.

Avocat ........, pentru intimata-pârâtă  ..........., solicită respingerea apelului, ca nefondat şi menţinerea ca fiind legală şi temeinică sentinţa pronunţată de Judecătoria Calafat. În mod corect a apreciat instanţa de fond că nu poate fi reţinută răspunderea civilă delictuală în speţa de faţă, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege. Nu s-a făcut dovada unei fapte culpabile a intimatei în punerea în executare a unui titlu care rezultă dintr-un drept de creanţă care a fost cumpărat de la un alt creditor. S-a mers pe principiile executării silite şi intimata şi-a folosit un drept consfinţit de lege, acela de a pune în executare un astfel de titlu. Apelantul a avut la îndemână contestaţia la executare, care a fost admisă, au fost anulate formele de executare şi nu vede care este culpa ilicită care i se poate imputa intimatei .......... Arată că nu s-a probat răspunderea civilă delictuală. S-a încercat probarea acesteia cu proba testimonială, din care să rezulte prejudiciul moral cauzat de această executare silită, însă martorii în mod indirect au perceput presupusele suferinţe morale şi traumele psihice. Prejudiciul material nu există câtă vreme din actele depuse la dosar rezultă acel preţ mediu al apartamentelor scoase la vânzare, înscrisuri ce au fost luate chiar de la instituţiile abilitate în drept. Nu se poate vorbi despre o faptă ilicită, despre existenţa unui prejudiciu, un raport de cauzalitate între fapta intimatei ......... şi prejudiciu. Contractul de garanţie instituie o ipotecă indivizibilă. Solicită respingerea apelului şi obligarea apelantului la plata cheltuielilor de judecată efectuate de .............

Avocat ......., pentru intimata-pârâtă ..........., solicită respingerea apelului ca nefondat şi menţinerea ca fiind temeinică şi legală hotărârea instanţei de fond. Precizează că apelantul a garantat împrumutul şi în calitate de fideiusor. În anul 2009 banca a dispus ridicarea ipotecii în urma înţelegerii pe care a avut-o. Precizează că la această firmă au garantat toţi membrii familiei, adică părinţii, fraţii, socrii. În anul 2009 a avut loc o înţelegere şi s-a achitat parţial din credite, însă s-a început şi procedura de insolvenţă împotriva societăţii şi din această cauză s-a ridicat ipoteca. Nu sunt în prezenţa unui fapt ilicit. Când creditorul îşi exercită prerogativele în baza legii el încalcă legea este un non sens. Debitorul, în cadrul aceleiaşi proceduri are posibilitatea să se apere, ceea ce s-a şi întâmplat în prezenta cauză. Nu se poate vorbi despre o faptă ilicită. În ceea ce priveşte vânzarea sau presupusa vânzare arată că prin acţiune s-a susţinut iniţial că nu s-a putut vinde apartamentul apelantului în 2012, întrucât a existat o executare silită şi că acest lucru i-ar fi cauzat un prejudiciu. Arată că din 2009 şi până în 2012 apelantul putea vinde apartamentul dacă dorea acest lucru, pentru că nu mai exista ipoteca, însă nu a existat niciodată intenţia de a-l vinde. Au existat 2 potenţiali cumpărători, dintre care unul nu a avut bani să achite preţul solicitat de apelant şi anume unul din martorii audiaţi la acest termen de judecată şi al doilea care voia să se mute în apartament fără să achite vreo sumă de bani. În ambele situaţii nu a existat un precontract de vânzare-cumpărare, nu a existat o eventuală înţelegere între un eventual promitent vânzător şi un eventual promitent cumpărător. Dacă în anul 2012 ar fi existat intenţia reală de înstrăinare nematerializarea acestei intenţii nu s-a datorat procedurii de executare silită. Nu poate fi vorba de o faptă ilicită, nici de un prejudiciu şi nici de legătură de cauzalitate între acestea. Prejudiciul moral nu a fost dovedit nici în faza de fond şi nici în faza apelului faţă de mărturiile celor 2 martori audiaţi la acest termen de judecată. Toată mărturia s-a bazat pe "oraşul ştie, oraşul vorbeşte", pe nimic concret, pe nimic direct. Solicită respingerea apelului ca nefondat.

Având cuvântul asupra cererii de amânare a pronunţării formulată de apărătorul apelantului-reclamant ........, avocat ........, pentru intimata-pârâtă  ......... şi avocat ..........., pentru intimata-pârâtă ..........., arată că nu se opun.

Instanţa apreciază că nu este necesară amânarea pronunţării pentru a se depune concluzii scrise, întrucât motivele au fost pe larg detaliate în scris şi rămâne în pronunţare asupra apelului dedus judecăţii.

T R I B U N A L U L

Asupra apelului civil de faţă:

Prin sentinţa civilă nr. .......... pronunţată de Judecătoria Calafat a fost respinsă acţiunea formulată de reclamantul ........., împotriva pârâţilor ..........

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut următoarele:

La ....... , prin contractul de credit nr. ........ a acordat o linie de credit către .......... reprezentată de ............ Linia de credit a fost de 3.200.000.000 lei  Durata liniei de credit a fost 29.12.2004- 21.06.2005.

La 27.05.2005 s-a încheiat actul adiţional nr. ......... la contractul de credit prin care părţile au convenit ca banca să acorde împrumutatului o linie de credit în sumă de 5.000.000.000 lei.

Ulterior s-au încheiat şi alte acte adiţionale, Contractul de credit, ca şi actele adiţionale ulterioare au fost încheiate atât cu împrumutatul ........... cât şi cu ..........., ...........

Prin contractul de ipotecă nr. .......... reclamantul .........., în calitate de garant ipotecar s-a obligat să garanteze împrumutul în valoare de 700.000 lei plus dobânzile aferente şi alte costuri şi comisioane precum şi alte cheltuieli legate de  recuperarea sumelor datorate şi cheltuieli de judecată , inclusiv cele legate de executarea silită ,, astfel cum acesta  fost acordat împrumutatului ......... prin contractul de credit bancar ........... şi actul adiţional ........... la contract , menţionând că este de acord cu executarea silită a prezentului contract de către bancă în cazul în care împrumutatul nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate în condiţiile şi la termenele stipulate în contractul de credit bancar.

Ipoteca privea imobilul apartament cu 2 camere şi dependinţe proprietatea reclamantului situat în .............

Prin contractul de ipotecă reclamantul se obliga să nu constituie a altă ipotecă asupra imobilului să nu înstrăineze imobilul sau să-l greveze de sarcini sau servituţi.

Totodată se obliga să înştiinţeze banca în legătură cu orice proiect de schimbare structurală sau alte măsuri ce ar putea reduce valoarea imobilului sau orice porţiuni a imobilului. Contractul a fost autentificat la nr. ......... la BNP din .............

La 23.10.2006 prin raportul de evaluare s-a stabilit că valoarea reală a apartamentului este de 21.200 euro ( 75.000 lei,) iar valoarea admisă în garanţie este de 17.000 euro ( 60.000 lei).

Întrucât împrumutatul nu şi-a achitat obligaţiile asumate prin contractul de credit, împotriva reclamantului s-a pornit executarea silită conform dispoziţiei nr. .........., aflată la fila 25 din dosar.

 Ca urmare s-a format dosarul .......... al Corpului executorilor bancari, executor ...........

A fost somat reclamantul în calitatea sa de garant ipotecar să achite suma de 776.255,17 lei către creditorul ........, aş cum rezultă din somaţia de la fila 28 din dosar.

La 28.01.2009 .......... a încasat suma de 60.000 lei stabilită ca preţ de pornire a licitaţiei , conform publicaţiei de vânzare cumpărare şi ca urmare .......... a solicitat oficiului da Cadastru şi Publicitate Imobiliară Dolj să radieze ipoteca de rangul 1 , precum şi interdicţiile de înstrăinare, grevare şi închiriere înscrise în cartea funciară în baza contractului de ipotecă autentificat sub nr. ............

La 05.02.2009 executorul bancar ...... a încheiat procesul verbal de închidere a dosarului de executare silită nr. ..........

 Prin încheierea nr. .......... din ....... OCPI Dolj a admis cererea şi a dispus radierea ipotecii şi interdicţiilor înscrise la .... în favoarea lui .........

Aceste demersuri au fost făcute deşi reclamantul în calitatea sa de garant ipotecar se obligase prin contractul de ipotecă să garanteze împrumutul în valoare de 700. 000 lei plus dobânzile aferente şi alte costuri şi comisiunea precum şi orice alte cheltuieli legate de recuperarea tuturor sumelor datorate şi cheltuieli de judecată, inclusiv cele legate de executarea silită.

Prin contractul de cesiune de creanţă nr. .......... a cedat creanţele asupra debitoarei ......... şi a garanţilor ipotecari către ...............

La 26.07.2012 în temeiului contractului de cesiune de creanţă ........... a depus cerere de executare silită împotriva reclamantului la BEJ ........... Prin încheierea din ......... a Judecătoriei Calafat , pronunţată în dosarul nr. .......... s-a încuviinţat executarea silită în dosarul nr. ...... al BEJ .........

La 25.10.2012 prin contractul de cesiune de creanţă nr. .......... a cesionat creanţa către ........ prin reprezentant convenţional ........... care a continuat actele de executare silită în dosarul ..............

La 29 octombrie 2012 reclamantul a primit somaţia imobiliară însoţită de procesul verbal de situaţie din ........ prin care a fost somat să plătească suma totală de 1.021.910,53 lei. La 14 noiembrie 2012 OCPI Dolj a comunicat reclamantului încheierea nr. ........ prin care a fost admisă cererea înregistrată de BEJ ......... privind înscrierea somaţiei imobiliare şi s-a dispus notarea începerii executării silite asupra imobilului proprietatea reclamantului.

Împotriva acestei încheieri reclamantul a formulat cerere de reexaminare, iar OCPI Dolj, prin încheierea nr. .......... a dispus respingerea cererii de reexaminare.

La ......... reclamantul a primit publicaţia de vânzare a apartamentului său în care se menţiona ca preţ de pornire suma de 88.268 lei.

Împotriva executării silite reclamantul a formulat contestaţie la Judecătoria Calafat care a făcut obiectul dosarului nr. ........... , contestaţie purtată în contradictoriu cu ............ şi ..............

Prin sentinţa civilă nr. .......... Judecătoria Calafat a respins contestaţia la executare ca tardiv introdusă Împotriva acestei sentinţe  formulat recurs reclamantul, iar Tribunalul Dolj prin Decizia civilă nr. ............. a admis recursul, a casat sentinţa Judecătoriei Calafat şi a trimis cauza spre rejudecare la aceiaşi instanţă.

S-a format dosarul ........... care a fost soluţionat prin sentinţa civilă nr. ....... din .......... a Judecătoriei Calafat prin care s-a admis contestaţia la executare , s-a constatat intervenită prescripţia executării silite în temeiul titlurilor executorii contract de credit ....... din .........., actul adiţional ............, actul adiţional ........., contractul de ipotecă autentificat sub nr. ......... şi contractul de ipotecă autentificat sub nr. ...........,s –a dispus anularea actelor de executare silită efectuate în dosarul de executare silită ..........

Împotriva acestei sentinţe ......... a formulat recurs , iar Tribunalul Dolj , prin decizia nr. ...... din ........ a respins recursul , decizia fiind irevocabilă.

Reclamantul a susţinut că în momentul în care s-a achitat suma de 60.000 lei, iar executarea a încetat în dosarul ........., a intenţionat să vândă apartamentul pentru a-şi cumpăra casă întrucât la acea dată preţul de circulaţie al unui apartament ajunsese la suma de 25.000 euro.

Din adresa nr. ......., aflată la fila 299 din dosar instanţa a reţinut că în octombrie 2012, ca şi în februarie 2015 preţul unui apartament cu 2 camere şi dependinţe, cu o suprafaţă utilă de 46,69 m.p. a fost evaluat prin expertizele întocmite la cererea Camerei Notarilor Publici Craiova la preţul de 38.540 lei , adică 820 lei/m p. util.

Martorii audiaţi în cauză au susţinut că reclamantul adusese o serie de îmbunătăţiri imobilului , că efectuase publicaţii de vânzare în diferite spaţii publice şi că i s-a oferit preţul de 1.000.000.000 lei vechi însă tranzacţia nu s-a încheiat pentru că persoana care dorea să cumpere apartamentul nu a fost în posesia banilor.

Acest lucru rezultă din declaraţia martorului ........, aflată la fila 368 din dosar.

La 12.02.2015 , prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. ......... la BIN .........., reclamantul a vândut apartamentul cu preţul de 40.000 lei, aşa cum rezultă din contractul de vânzare cumpărare de la fila 142 din dosar.

Contractul de ipotecă fiind încheiat la ...... sub imperiul codului civil vechi, legea care îi este aplicabilă este legea în vigoare la data încheierii sale.

Potrivit art. 1746 cod civil vechi, ipoteca este o garanţie reală imobiliară , care nu comportă deposedarea celui ce o constituie , ea fiind un drept real asupra imobilelor afectate de plata unei obligaţii.

Privită ca un drept real, ipoteca are următoarele caractere juridice: este un drept real accesoriu şi ca orice drept real ipoteca acordă titularului său un drept de urmărire a bunului în mâna oricui s-ar găsi şi un drept de preferinţă, în privinţa satisfacerii creanţei sale, faţă de ceilalţi creditori. Ca drept accesoriu, ipoteca însoţeşte obligaţia pe care o are debitorul faţă de creditor, a cărei soartă o împărtăşeşte integral; este o garanţie imobiliară întrucât numai bunurile imobile pot fi ipotecate ( art. 1751 cod civil); ipoteca nu se poate constituii decât în cazurile şi cu formele prevăzute de lege ( art. 1747 cod civil); ipoteca este supusă principiului specializării sub un dublu aspect şi anume  - ea trebuie să fie determinată atât asupra imobilului afectat de garanţie  ( art. 1774 cod civil ) cât şi asupra valorii creanţei garantate ( art. 1776 cod civil); ipoteca este indivizibilă ( art. 1746 alin. 2 cod civil ) în sensul că ea continuă să existe asupra întregului imobil chiar dacă a fost plătită o parte din datorie.

Dacă datoria a fost achitată în întregime, ipoteca rămâne fără obiect, iar înscrierea ei trebuie să fie ştearsă ( radiată ) din cartea funciară.

Dacă plata a fost numai parţială, inscripţia urmează a fi restrânsă prin operaţiunea denumită reducerea inscripţiei.

În speţă reclamantul a garantat conform contractului de ipotecă împrumutul în valoare de 700.000 lei plus dobânzi aferente, alte costuri şi comisioane.

Chiar dacă prin dosarul de executare silită nr. ......... s-a început executarea silită, fiind scos la vânzare apartamentul proprietatea reclamantului la suma de 60.000 lei, sumă care a fost achitată la 27.01.2009, ipoteca nu putea să fie radiată ci doar se putea reduce inscripţia ipotecară.

Fiind un drept accesoriu, ipoteca însoţeşte obligaţia pe care o are debitorul faţă de creditor, a cărei soartă o împărtăşeşte integral.

În consecinţă, atâta timp cât împrumutul nu a fost achitat de către debitor, ipoteca însoţeşte în continuare contractul de credit până la achitarea integrală sau până la stingerea acesteia.

Unul dintre modurile de stingere a ipotecii este prescripţia care poate stinge ipoteca nu numai odată cu prescrierea obligaţiei principale, dar şi pe cale principală.

Întrucât sentinţa prin care s-a constatat intervenită prescripţia executării silite a rămas definitivă la ......... , conform deciziei ........... a Tribunalului Dolj, până la această dată reclamantul nu poate susţine că pârâtele în mod nelegal au pornit executarea silită împotriva sa, privându-l de dreptul de a-şi exercita prerogativele dreptului de proprietate.

De la 05 noiembrie 2014 şi până în februarie 2015 când reclamantul a înstrăinat apartamentul nu au fost fluctuaţii ale preţurilor apartamentelor în municipiul Calafat.

Faţă de considerentele expuse anterior, instanţa a apreciat că nu există o faptă ilicită cauzatoare de prejudicii a pârâtelor care să fi generat în patrimoniul reclamantului un prejudiciu material sau moral.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul ......, înregistrat pe rolul Tribunalului Dolj – Secţia I Civilă, sub nr. ........., a cărui soluţionare a fost declinată prin decizia nr. 26568/11/2016, către Secţia a II-a Civilă a Tribualului Dolj.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut că apelantul-reclamant a învestit instanţa cu  o acţiune având ca obiect pretentii, respectiv  obligarea pârâtelor la plata unor diferente de pret ca urmare a executării silite a unui imobil cu care fusese garantat un contract de credit si daune morale.

De asemenea, toate pârâtele intimate sunt profesionişti, având în vedere că,  potrivit dispoziţiilor art. 3 alin. 2  din Noul Cod Civil "Sunt consideraţi profesionişti toţi cei care exploatează o întreprindere", aflat in procedura de insolvenţă.

Tribunalul a reţinut că pârâtele, societăţi comerciale sunt profesionisti, având în vedere că potrivit dispoziţiilor art. 3 alin. 2  din Noul Cod Civil "Sunt consideraţi profesionişti toţi cei care exploatează o întreprindere".

La rândul său, art. 8 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii 287/2009 prevede că: "(1) Noţiunea "profesionist" prevăzută la art. 3 din Codul civil include categoriile de comerciant, întreprinzător, operator economic, precum şi orice alte persoane autorizate să desfăşoare activităţi economice sau profesionale, astfel cum aceste noţiuni sunt prevăzute de lege, la data intrării în vigoare a Codului civil; (2) În toate actele normative în vigoare, expresiile "acte de comerţ", respectiv "fapte de comerţ" se înlocuiesc cu expresia "activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii".

Aşadar, potrivit noilor dispoziţii legale, profesioniştii sunt o categorie mai largă, categorie care cuprinde şi comerciantul, fără însă a se limita doar la aceasta categorie( spre deosebire de reglementarea anterioara, iar,  în noua reglementare, litigiu cu profesionişti este orice litigiu în care una din părţile litigante se încadrează într-una din categoriile mai-sus prevăzute, fără avea vreo relevanţă daca acestea desfăşoară sau nu "acte de comerţ", aşa cum era anterior prevăzut, în fostul Cod Comercial.

Inclusiv din punct de vedere cantitativ, în NCC, normele care folosesc ca punct de legătura criteriul subiectiv sunt mult mai numeroase decât cele care folosesc drept punct de legătura criteriul obiectiv.

În concluzie, în prezent, pentru determinarea competenţei materiale funcţionale a Secţiei I Civilă sau a Secţiei a-II-a Civilă, ambele secţii fiind civile şi nu civil şi comercial cum era in trecut, relevanţă prezintă criteriul subiectiv,  în principal calitatea persoanei, astfel că în situaţia în care devin aplicabile dispoziţiile art. 3 alin. 2 si 3 din Noul Cod Civil, litigiul este unul cu profesionişti, fiind de competenţa secţiei specializate în această materie a instanţei.

Mai mult, potrivit art. 39 alin. 1 din Legea nr. 304/2004 Rep. privind organizarea judiciară: "În raport cu natura și numărul cauzelor, în cadrul judecătoriilor se pot înființa secții și complete specializate", iar, în același timp,  conform art. 41 alin. 2 din acelaşi act normativ:  "Componența secțiilor și a completelor specializate se stabilește de colegiul de conducere al instanței, în raport cu volumul de activitate, ținându-se seama de specializarea judecătorului".

Așadar, existența unor secţii şi complete specializate în cadrul unei instanțe de judecată are ca premise natura cauzelor și specializarea judecătorului în soluționarea litigiilor aparținând unei anumite ramuri de drept.

Cu valoare de principiu, raționamentul expus în considerentele deciziei nr. XV/5.02.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție (prin care s-a tranșat problema competenței materiale a soluționării contestației la executare și a contestației la titlu sub imperiul Codului de procedură civilă de la 1865), în care s-a arătat că :"În considerarea principiului specializării, este firesc, ca atunci când contestația la executare propriu-zisă sau contestația la titlu vizează un titlu emis în materie comercială, acestea să se îndrepte la secția comercială – dacă aceasta există – a instanței competente. Sub acest aspect, nu poate fi primit punctul de vedere exprimat în unele hotărâri, conform căruia, atunci când este vorba despre o contestație la executare propriu-zisă, natura litigiului rămâne fără relevanță. Aceasta cu atât mai mult cu cât există posibilitatea ca, într-o atare contestație să se invoce și apărări de fond, a căror natură comercială să fie indiscutabilă", se poate aplica si in prezenta cauza care are alt obiect.

Pentru aceste considerente, instanţa a admis excepţia necompetenţei materiale funcţionale a Secţiei I civile şi a declinat competenţa în favoarea Secţiei a II-a a Tribunalului Dolj.

 După versionare, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj – Secţia a II-a Civilă sub nr. ..........

Prin decizia nr. ............ s-a admis excepţia necompetenţei materiale funcţionale invocată din oficiu de instanţă şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei I Civile. Constatând ivit conflictul negativ de competenţă între Secţia a II a Civilă şi Secţia I Civilă a Tribunalului Dolj, a dispus înaintarea dosarului Curţii de Apel Craiova pentru soluţionarea conflictului

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a avut în vedere următoarele:

Verificarea competenţei de către instanţă, din oficiu, se face, potrivit art.131 alin.1 Cod procedură civilă, la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate, în faţa primei instanţe şi vizează doar competenţa reglementată prin norme de ordine publică, respectiv competenţa generală, materială şi teritorială exclusivă. Necompetenţa de ordine privată poate fi invocată,  potrivit art.130 alin.3 Cod procedură civilă, doar de către pârât, prin întâmpinare, sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe.

După dezînvestirea  instanţei prin pronunţarea uneia dintre hotărârile prevăzute de art.424 Cod procedură civilă, necompetenţa se poate invoca, în condiţiile legii, doar prin intermediul căilor de atac deschise împotriva hotărârii.

În speţă, s-a constatat că cererea de chemare în judecată a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Calafat, în materia juridică „Civil”, obiect principal al dosarului calificat expres fiind „contestaţie la executare  ”.

Împotriva sentinţei civile pronunţată în această cauză a fost declarat apel care a fost înaintat de către  instanţa de fond Tribunalului Dolj  - Secţia  I Civilă.

Cum la prima instanţă  litigiul  a fost înregistrat ca litigiu civil, iar pe parcursul judecăţii nu s-a invocat necompetenţa materială, în condiţiile art. 130 alin.3 Cod procedură civilă şi nu a intervenit o schimbare a calificării iniţiale, dosarul  fiind soluţionat de un judecător specializat în materie civilă, competenţa de a soluţiona calea de atac revine Secţiei I civile din cadrul Tribunalului Dolj.

Faptul că la prima instanţă există sau nu complete specializate în soluţionarea litigiilor cu profesionişti nu are nicio relevanţă, relevant fiind aspectul că în programul ECRIS dosarul a fost întregistrat în materia "Civil" şi nu în materia "litigii cu profesionişti".

În soluţionarea conflictului negativ de competenţă, Curtea de Apel Craiova, prin decizia nr. ............. a stabilit competenţa de soluţionare a apelului formulat de reclamantul-apelant ........... în favoarea Secţiei I Civilă a Tribunalului Dolj.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a avut în vedere faptul că cererea de chemare în judecată a fost înregistrată, în materia juridică „civil”, iar pe parcursul judecăţii nu s-a invocat necompetenţa materială de către pârât, în condiţiile art. 130 alin.3 Cod procedură civilă şi nu a intervenit o schimbare a calificării iniţiale, dosarul fiind soluţionat de un judecător specializat în materie civilă.

Mai mult, prin intermediul apelului nu s-a invocat soluţionarea greşită a excepţiei de necompetenţă, invocată în condiţiile legii şi, în consecinţă, Curtea, consideră că în această fază procesuală excepţia necompetenţei funcţionale nu mai putea fi invocată din oficiu de către instanţa de apel, respectiv Secţia I a Tribunalului Dolj.

Constatând că instanţa superioară specializată în materie este cea corespunzătoare celei care a pronunţat sentinţa de fond, respectiv Secţia I Civilă a Tribunalului Dolj, Curtea a stabilit competenţa de soluţionare a apelului în favoarea Secţiei I Civile a Tribunalului Dolj, instanţă căreia i s-a trimis dosarul spre soluţionare.

Urmare a soluţionării conflictului negativ de competenţă, Secţia I Civilă a înregistrat dosarul la data de .........

Prin apelul formulat împotriva sentinţei civile nr. .........., pronunţată în dosarul civil nr. ......... al Judecătoriei Calafat, reclamantul .......... a solicitat reţinerea cauzei spre rejudecare, schimbarea în tot a hotărârii judecatoreşti atacate şi admiterea acţiunii astfel cum a fost modificată, în sensul obligării în solidar a pârâtelor la plata sumei de 16.000 euro (70.400 lei) cu titlu de despăgubiri morale, 25.000 euro (110.000 lei) cu titlu de daune morale şi cheltuieli de judecată reprezentând taxă de timbru şi onorariul avocaţial.

În esenţă, apelantul a arătat că hotărârea judecătorească este netemeinică şi nelegală,  motivarea hotărârii nu este susţinută de probele din dosar, administrarea probelor a fost limitată, probele nefiind coroborate, fiind apreciate eronat şi interpretate greşit; de asemenea, motivele sunt contradictorii, situaţia de fapt stabilită nu  concordă cu realitatea, hotărârea fiind dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material.

În continuare, apelantul a arătat că situaţia de fapt şi de drept este diferită faţă de cea reţinută de prima instanţă.

Astfel, apelantul a arătat că pentru creditul în sumă de 320.000 lei acordat ........, prin contractul de credit nr. .........., a acceptat constituirea unei garanţii ipotecare de rangul I asupra imobilului apartament cu 2 camere şi dependinţe, situat în ........., proprietatea sa, cât şi încheierea unui contract de fidejusiune. În anul 2006, prin actul adiţional nr. ........, la contractul de credit nr. ..........., s-au efectuat modificări, însă ulterior nu s-a mai încheiat contract de  ipotecă asupra apartamentului proprietatea sa, ci doar a acceptat prin contractul autentificat sub nr. ......... constituirea unei garanţii ipotecare imobiliare de rang I asupra aceluiaşi apartament, fără încheierea unui contract de fidejusiune.

În scopul constituirii acestei garanţii ipotecare imobiliare de Rang I, creditoarea ........ prin raportul de evaluare întocmit la data de 2006 a stabilit că valoarea reală a apartamentului este de 21200 euro (75.000 lei) lei), iar valoarea admisă în garanţie, este de 17000 euro (60000 lei), având în vedere o eventuală vânzare forţată, ceea ce a însemnat că apelantul a garantat cu imobilul proprietatea sa, în limita sumei de 17000  euro împrumutul în sumă de 693 000 lei acordat ............., creditoarea acceptând această garanţie.

În condiţiile în care împrumutatul ......... a fost în imposibilitatea restituirii creditului acordat prin actul adiţional nr. ........., prin cererea de executare silită nr. ........ ..........., în temeiul titlului executoriu constând în contractul de credit nr. .......... - linie de credit şi a actelor adiţionale: ........, nr. .......... a solicitat declanşarea procedurii de executare silită a apelantului pentru debitul total de 776.255,17 lei din care 693.000 lei credit restant, 61.484,38 lei dobânzi restante, 17.931,38 lei creanţe ataşate şi 3.839,57 lei comisioane, debitul fiind calculat la data cererii de executare, urmând a fi adăugate dobânzile calculate de bancă până la achitarea întregului debit, precum şi sumele care urmau a fi cheltuite de bancă în procedura de executare silită, motivată de faptul că ......... cu sediul în ..........., împrumutatul nu şi-a respectat obligaţiile rezultate din contractul de credit nr. ........ şi actele adiţionale aferente la acesta, şi-a încetat plăţile şi a fost dizolvată prin hotărârea judecătorească pronunţată la data de .... în dosarul nr. .......... al Tribunalului Dolj.

Prin cererea menţionată, în temeiul art. 373, art. 488 şi urm. C.pr.civ. s-a solicitat executarea silită imobiliară asupra apartamentului cu două camere şi dependinţe, întabulat în .........., proprietatea apelantului, imobil evaluat la valoarea de 17000 euro (60.000 lei).

În baza Dispoziţiei nr. ........ a Şefului Corpului Executorilor Bancari al Băncii Comerciale Romane SA, s-a dispus autorizarea efectuării procedurii de executare silită imobiliară împotriva apelantului asupra imobilului apartament proprietatea sa, situat în .........., pentru recuperarea creanţei în sumă de 776.255,17 lei, plus dobânzile ce urmau a fi calculate până la recuperarea integrală a debitului, inclusiv cheltuielile de executare, sumă ce urma a fi actualizată de către executorul bancar .............

În temeiul acestei dispoziţii s-a constituit dosarul execuţional nr. ............. al executorului bancar, privind declanşarea procedurilor de executare silită imobiliară în vederea recuperării, prin intermediul corpului executorilor bancari, a creanţei în sumă de 776.255,17 lei, plus dobânzile ce urmau a fi calculate în continuare până la recuperarea integrală a debitului şi cheltuielile de executare către creditorul urmăritor cu privire la bunul imobil-apartament cu două camere, situat in .........., proprietatea apelantului.

În temeiul raportului de evaluare întocmit la data de ........., conform căruia valoarea apartamentului apelantului era de 21.161 euro, iar valoarea admisă în garanţie pentru condiţii de vânzare forţată era de 17.000 euro (60000 lei), s-a emis publicaţia de vânzare nr. .........., preţul de pornire a licitaţiei fiind stabilit la suma de 60000 lei (17000 euro).

Întrucât  nu a achitat debitul, la data de ...... s-a emis a doua publicaţie de vânzare, preţul de pornire a licitaţiei fiind aceeaşi sumă de 60.000 lei, determinată prin raportul de evaluare.

La data de 27.01.2009 a fost achitată la .........., suma de 60.000 lei, reprezentând contravaloarea apartamentului proprietatea apelantului, determinată prin raportul de evaluare, fiind astfel valabil liberat de obligaţia asumată în raport de creditul acordat ............

Având în vedere încasarea sumei de 60.000 lei, sumă corespunzătoare limitei garanţiei imobiliare constituite şi respectiv stingerea obligaţiei apelantului, prin adresa nr. ........., emisă către OCPI Dolj, creditoarea .......... a solicitat radierea ipotecii de Rang I precum şi a interdicţiilor de înstrăinare, grevare şi închiriere, înscrise în Cartea Funciară, în baza contractului de ipotecă autentificat sub nr. ........ asupra apartamentului cu două camere şi dependinţe, situat în ........., stingându-se ipoteca şi fidejusiunea (art. 1049, art 1050, art. 1654, art. 1656, art. 1660, art. 1668, art. 1683, art. 1800 alin. 1 pct. 2 vechiul C.civ.).

Apelantul a menţionat de asemenea, că O.C.P.I Dolj, prin încheierea nr. ....... din data de ........, a admis cererea înregistrată sub nr. ............ cu privire la imobilul situat în ......... proprietatea sa şi a dispus radierea ipotecii şi interdicţiilor înscrise la .......... în favoarea lui ............ Ulterior, dosarul de executare silită nr. ........., conţinând titlul executoriu cu menţiunea radiat şi procesul verbal de închidere a dosarului de executare a fost remis creditoarei care a procedat la arhivarea dosarului de executare silită privind pe apelant, astfel cum a rezultat din inventarul, dosarelor închise şi predate în anul 2009 la arhiva .........., de către executorul bancar .........

Procesul-verbal de terminare a executării nu a fost contestat. Efectul juridic al acestui act de executare este acela că nu se mai poate reveni asupra acestei executări, că debitorul nu mai poate fi executat.

În continuare, apelantul a arătat că ulterior terminării executării silite B........, prin contractul de cesiune nr. ......... a cedat creanţele asupra debitoarei ............. şi a terţilor garanţi ipotecari către ............, cesiune despre care nu a avut cunoştinţă.

Deşi se terminase executarea silită şi nu s-a mai încheiat o altă garanţie  ipotecară asupra apartamentului, la data de ........... a depus cerere de executare silită la ........... în baza căreia s-a constituit dosarul de executare silită nr. ..............

În baza contractului de cesiune de creanţă nr. ............, cesiune despre care, de asemenea nu a avut cunoştinţă, .......... a cesionat către .......... toate drepturile sale prezente şi viitoare şi obligaţiile împotriva debitoarei .......... şi a garanţilor ipotecari, rezultate din contractul de credit şi contractele de garanţie, inclusiv drepturile aferente(I) rambursării principalului (II) rambursării dobânzilor, comisioanelor, costurilor de executare şi altor costuri şi cheltuieli, cum i-au fost cesionate prin contractul nr. ....... de către creditoarea ......... Ulterior cesiunii de creanţă către ......., BEJ ........ a continuat efectuarea actelor de executare silită în dosarul nr. .........., astfel că, în data de ........ am primit somaţia imobiliară nr. ........., împreună cu procesul verbal de situaţie din 30 august 2012, procesul verbal privind cheltuielile de executare, etc., emise de BEJ ........., împrejurări în care a luat cunoştinţă de începerea unei noi executări silite pentru a doua oară, asupra aceluiaşi imobil, singura locuinţă proprietatea sa, în limitele aceleiaşi garanţii, la acelaşi credit şi pentru un drept prescris, motive pentru care actele emise în aceste condiţii erau sancţionate cu nulitatea, cât şi de faptul că a fost pus în imposibilitatea continuării demersurilor pentru vânzarea apartamentului.

Conform somaţiei imobiliare şi actelor anexe la aceasta a fost somat să plătească suma de 1.002.005,53 RON (10 020 055 300 lei), dobânzile ce urmau a se calcula până la recuperarea integrală a debitului, suma de 19905 RO (199050000 lei) onorariul executorului judecătoresc, în total suma 1.021.910.53 RON(10219105300 lei).

Totodată, în data de ........., OCPI Dolj i-a comunicat încheierea nr. .............. prin care a fost admisă cererea înregistrată dje BEJ ............., privind înscrierea somaţiei imobiliare nr. ............ şi s-a dispus notarea începerii urmăririi silite asupra imobilului, singura locuinţă proprietatea sa pentru creanţa de 1021910,53 RON, în favoarea ........... ceea ce a marcat momentul privării nelegale de proprietate.

În continuare, apelantul a arătat că, deşi a atras atenţia executorului asupra radierii ipotecii şi închiderii executării, executarea a continuat prin înscrierea publicaţiei de vânzare în registrul electronic de publicitate a vânzărilor bunurilor pentru o valoare de pornire la suma de 88.268 lei şi comunicarea acesteia.

În atare condiţii a formulat contestaţie la executare silită, înregistrată sub nr. .......... pe rolul Judecătoriei Calafat, motivând în esenţă că a fost supus executării silite pentru a doua oară, asupra aceluiaşi imobil, singura locuinţă proprietatea sa, în limitele aceleiaşi garanţii, la acelaşi credit şi pentru un drept prescris.

În rejudecare, prin decizia civilă nr. ........, pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. ........ a rămas irevocabilă sentinţa civilă nr. .......... prin care s-a admis contestaţia la executare, s-a constatat intervenită prescripţia executării silite şi s-a dispus anularea actelor de executare silită efectuate în dosarul de executare nr. ....... al B.E.J. ..........

Urmare rămânerii definitive a sentinţei civile nr. ........., pronunţată în dosarul civil nr. ........ al Judecătoriei Calafat, BEJ .........., prin adresa nr. ........... a solicitat Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Dolj, să radieze comandamentul nr. .............. (dosar de executare nr. ........) asupra imobilului-apartament, situat în ...........

Prin încheierea nr. ........., OCPI, a admis cererea formulată de BEJ .......... şi a dispus radierea somaţiei imobiliare, acordând un termen de 15 zile pentru reexaminare.

În continuare, apelantul a arătat că în ceea ce priveşte daunele materiale, după 2 ani şi jumătate de privare nelegală de dreptul de proprietate,  preţul vânzărilor imobiliare au scăzut, a vândut apartamentul de 9.000 euro (40.000 lei), deci cu 16.000 euro (70.400 lei) mai puţin  decât în prima jumătate a lunii octombrie 2012, când îi fusese oferit preţul de 25.000 euro (/110.000 lei), fiind astfel prejudiciat cu suma de 16. 000 euro (70.400 lei).

Referitor la daunele morale, apelantul a arătat că ofertele de cumpărare a apartamentului au fost blocate de începerea actelor de executare, întreaga familie simţindu-se într-o situaţie de nesiguranţă ca urmare a pericolului de a rămâne fără locuinţa pe care o aevau. Timp de peste 2 ani şi jumătate s-au emis publicaţii de vânzare afişare la uşa de acces în bloc, la uşa Judecătoriei Calafat, cât şi la  panoul din faţa .........., ceea ce le-a ştirbit imaginea, onoarea, demnitatea, reputaţia bună.

În drept, apelul a fost întemeiat pe dispoziţiiile art. 466 – 1482 C.civil.

În dovedirea apelului s-a solicitat proba cu înscrisuri şi proba testimonială.

Apelul a fost timbrat cu taxă de timbru  în cuantum de ............, achitată cu chitanţa nr. .........

Intimata-pârâtă Suport ......... a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

În esenţă, intimata a arătat că nu sunt îndeplinite condiţiile de antrenare a răspunderii civile delictuale întemeiate pe dispozițiile art. 1349 şi 1357 C.civil.

Ipoteca instituie un drept de urmărire şi de preferinţă în favoarea creditorului ipotecar, ce îşi poate îndestula creanţa garantată, prin valorificarea garanţiei, în limita valorii bunului grevat de aceasta.

Împrejurarea că valoarea bunului adus în garanţie este inferioară valorii creanţei nu prezintă relevanţă decât în contextul valorificării bunului. Cu alte cuvinte, dacă bunul este valorificat, iar valoarea obţinută stinge parţial creanţa garantată, creditorul ipotecar nu mai are dreptul să urmărească alte bunuri din patrimoniul debitorului ipotecar (în lipsa unei obligaţii personale precum fideiusiunea) şi pentru diferenţa de creanţă neacoperită.

Faptul că s-a constatat prescripţia dreptului de a cere executarea silită nu are semnificaţia unei fapte ilicite culpabile, de vreme ce prescripţia afectează doar dreptul la acţiune, în patrimoniul debitorului rămânând însă o obligaţie imperfectă. Este de principiu că exercitarea unui drept nu poate constitui o faptă ilicită, intimata neurmărind nimic altceva decât valorificarea creanţei sale.

În acest context se impunea a fi menţionat şi că eventuala omisiune de a încunoştinţa debitorul despre cesiunile de creanţă nu ar fi putut constitui nicidecum o faptă cauzatoare de prejudicii, nici măcar în ipoteza în care apelantul ar fi efectuat plăţi către cedenţi. Aceasta deoarece potrivit art. 1395 Cod Civil, plăţile efectuate către cedent anterior notificării cesiunii sunt liberatoare pentru acesta. Prin urmare, nici măcar în această ipoteză apelantul nu ar fi suferit vreun prejudiciu de vreme ce legea însăşi îl protejează în faţa unor plăţi duble. A fortiori nu poate alega acesta vreun prejudiciu în situaţia în care nu a efectuat nicio plată nici către cedenţi şi nici către cesionari.

În continuare, intimata a arătat că în condiţiile în care nicio instanţă nu a dispus invalidarea contractului de ipotecă, acesta consfinţea în mod valabil o garanţie ipotecară, astfel nu a săvârşit un abuz de drept prin urmărirea bunului ipotecat în scopul valorificării parţiale a creanței.

Nu există nici prejudiciul alegat de apelant,  întrucât, deşi reclamantul susţine că ar fi dorit să vândă imobilul după demararea procedurilor de executare silită în cadrul dosarului de executare nr. ...... al BEJ ..........., nu a fost prezentată niciun fel de ofertă în acest sens, dovadă că ar fi putut şi şi-ar fi dorit să vândă imobilul supus procedurii de executare silită şi nici dovada valorii de piaţă a imobilului în perioada respectivă.  Preţul final al unei tranzacţii nu este egal cu preţul oferit, ci rezultatul unei negocieri, care depinde în mod considerabil de puterea de negociere a părţilor.

În ceea ce priveşte prejudiciul moral pretins de reclamant, intimata a reţinut că simplul fapt al iniţierii procedurii de executare silit, fără ca acestea să fi fost concretizate în pierderea proprietăţii asupra imobilului  nu au avut potenţialul de a crea un prejudiciu moral, după cum nu au putut crea nici un prejudiciu material de 16.000 de euro.

Admiterea contestaţiei la executare formulată de reclamant, împreună cu acordarea cheltuielilor de judecată ocazionate de litigiul în care au fost parte, sunt reparaţii suficiente pentru reclamantul care, astfel, nu a fost nevoit să valorifice imobilul la o valoare forţată, ci dimpotrivă l-a vândut de bunăvoie contra preţului agreat de acesta.

Daunele morale presupun o atingere adusă personalităţii omului: existenţa sa, integritatea sa şi sănătatea, sensibilitatea fizică sau psihică, sentimentele sale, cinstea, onoarea, prestigiul profesional, elementele nepatrimoniale ce intră în conţinutul dreptului de autor sau inventator etc.

Pentru acordarea daunelor morale intimatul a considert că se impunea ca reclamantul să facă dovada prejudiciului, legăturii de cauzalitate dintre prejudiciu şi fapta presupus ilicită, condiţii ce trebuie îndeplinite în  mod cumulativ, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 1349 şi 1357 Cod Civil.

Executarea silită a fost pornită în temeiul unui titlu executoriu valabil, care nu a fost invalidat de către instanţa de executare. Anularea actelor de executare de către instanţa de executare nu şterge calitatea de garant ipotecar a reclamantului din prezenta cauză, care a înţeles să gireze rambursarea de către împrumutat a unui credit bancar ce nu a mai fost onorat,  împrejurare care a condus la demararea executării silite împotriva acestora, în calitate de garanţi ipotecari.

Sumele acordate cu titlu de daune morale nu trebuie să reprezinte o îmbogăţire fără justă cauză, ci ele trebuie să aibă caracter compensatoriu pentru o suferinţă certă, rezultată din producerea unei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii.

În continuare, s- a făcut trimitere la jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respectiv decizia 6330/2011, decizia nr. 98/2012 şi decizia nr. 2037/2005, potrivit cărora daunele morale morale sunt apreciate ca reprezentând atingerea adusă existenţei fizice a persoanei, integrităţii corporale şi sănătăţii, cinstei, demnităţii şi onoarei, prestigiului profesional, iar pentru acordarea de despăgubiri nu este suficientă stabilirea culpei autorităţii, ci trebuie dovedite daunele morale suferite. Sub acest aspect, partea care solicită acordarea daunelor morale este obligată să dovedească producerea prejudiciului şi legătura de cauzalitate dintre prejudiciu şi fapta autorităţii.

Termenul de daune morale sau prejudiciu moral sugerează o lezare adusă drepturilor nepatrimoniale, neeconomice ale persoanei, provenind din atingerea adusă acelor valori sau atribute ale individului care îi definesc personalitatea; dintre aceste valori au fost reţinute, printre altele, integritatea corporală, sentimentele de afecţiune, cinstea, demnitatea, onoarea, prestigiul profesional, precum şi alte valori similare. Niciunul din aceste atribute nu i-au fost lezate reclamantului din prezenta cauză.

Intimata a arătat de asemenea, că în demersul stabilire a întinderii dezdăunării pentru acoperirea prejudiciului moral nu se poate pretinde realizarea unei parităţi între întinderea dezdăunării şi întinderea suferinţei psihice, ci mai degrabă atenuarea suferinţei cauzate fără însă a transforma instituţia daunelor morale la amenzi excesive pentru una din părţi şi sursă de venit pentru cealaltă.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 471 alin. 5 N.C.P.C.

Prin răspunsul la întâmpinare, apelantul-reclamant a reluat situaţia de fapt prezentată în motivarea apelului, considerând că daunele morale solicitate sunt justificate, iar demersul judiciar promovat nu este manifestarea unui abuz de drept.

Intimata ............. a formulat note scrise, prin care a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat.

Intimata a prezentat situaţia de fapt, arătând că pe parcursul derulării procedurii de executare silită a preluat creanţa prin cesiune de ........... şi că în sarcina sa nu poate fi reţinută nicio faptă ilicită: la data încheierii contractului de cesiune i s-a asigurat valabilitatea titlului creditorului cedent cu privire la creanţa transmisă, precum şi faptul că nu a intervenit niciun caz care să facă imposibilă executarea contractului de credit şi a contractelor de garanţie în baza cărora s-a născut creanţa împotriva reclamantului.

Referitor la prejudiciu ca element esenţial al răspunderii civile delictuale, intimata că din probele administrate în cauză nu a rezultat faptul că reclamantul a avut intenţia de a înstrăina apartamentul său la preţul de 25.000 Euro în vara anului 2012.

La dosarul cauzei nu a fost depus nici un act din care să rezulte oferta formulată de apelant în acest sens la nivelul anului 2012, precum şi nici un act din care să rezulte că această ofertă a fost acceptată de un potenţial cumpărător.

A mai arătat că în absenţa unui antecontract de vânzare-cumpărare, chiar şi sub semnătură privată, care să prevadă obiectul unei vânzări viitoare, precum şi preţul acesteia,  în mod corect susţinerile apelantului au fost respinse, ca nedovedite, conform art. 249 C.pr.c.

Nici unul dintre martorii audiaţi în cauză nu cunoaşte că vreun potenţial cumpărător să se fi prezentat în cursul anului 2012 să vizioneze apartamentul în vederea cumpărării acestuia, după cum nici unul dintre martorii audiaţi nu a asistat direct la discuţiile pe care apelantul le-a susţinut că le-a avut cu un potenţial cumpărător, care oricum ar fi irelevante, faţă de faptul că presupusul cumpărător nu a fost de acord cu preţul solicitat de apelant (cca. 100.000 RON). Mai mult, ambii martori au declarat că apelantul a avut intenţia de a înstrăina apartamentul pentru a se sustrage urmăririi silite, întrucât în toamna anului 2012 ........... a demarat procedura de executare silită împotriva acestuia, iar nu datorită faptului că şi-ar fi dorit să îşi cumpere o altă locuinţă. (Declaraţiile martorilor au fost în sensul că reclamantul dorea să scape de problemele cu banca”.)

Intimata a arătat, de asemenea, că nu există un raport de cauzalitate între presupusa faptă ilicită şi presupusul prejudiciu suferit de către apelant.

A solicitat respingerea cererii de acordare de despăgubiri morale, întrucât apelantul nu a menţionat care sunt valorile care i-au fost lezate, care au fost consecinţele acestor leziuni, precum şi modul în care i-a fost afectată sau nu situaţia familială. Apelantul nu a indicat modalitatea prin care a determinat cuantumul sumei solicitate cu titlul de daune interese şi care au fost criteriile avute în vedere pentru stabilirea acestora.

În drept, apelul a fost întemeiat pe dispoziţiile art. 205 şi următoarele N.C.P.C., art. 1349 şi următoarele C.civil.

S-a solicitat proba cu înscrisuri.

Deliberând asupra apelului, Tribunalul reţine următoarele:

 În esenţă, prima instanţă a respins acţiunea formulată de reclamant, apreciind că nu există o faptă ilicită cauzatoare de prejudiciu din partea pârâtelor de vreme ce executarea silită începută împotriva sa a fost legală până în momentul constatării cu titlu irevocabil prin  dec. ............... a Tribunalului Dolj a intervenirii prescripţiei.

S-a reţinut că atâta timp cât împrumutul nu a fost achitat de către debitor, ipoteca a însoţit în continuare contractul de credit până la achitarea integrală.

Considerentele primei instanţe nu pot fi primite, acestea constituind o interpretare greşită a contractului accesoriu de ipotecă şi a dispoziţiilor legale incidente cauzei.

Răspunderea  garantului ipotecar al unui credit bancar comercial, aşa cum este cazul în speţă, se limitează la valoarea bunului imobil ipotecat înscrisă în contractul de ipotecă, deoarece, prin contractul menţionat, garantul nu şi-a asumat o obligaţie solidară, iar prezumţia de solidaritate instituită prin art. 42 alin (2) C. com., aplicabil la momentul încheierii contractului, operează doar în cazul fidejusorului, care este un garant personal al debitorului comercial.

În speţă, aşa cum rezultă din referatul de aprobare a declanşării executării silite asupra ........... şi a garanţilor ipotecari de către creditoarea ..........., ipoteca de rang I asupra imobilului aparţinând apelantului-reclamant ............ a fost admisă în garanţie la valoarea de 60.000 lei.

Potrivit art. 523 alin.1 Vechiul cod de procedură civilă, aplicabil în cauză, în tot cursul executării silite asupra bunurilor imobile, debitorul sau altă persoană interesată poate obţine desfiinţarea măsurilor asiguratorii sau de executare, consemnând la dispoziţia creditorului urmăritor întreaga valoare a creanţei, cu toate accesoriile şi cheltuielile de executare.

Este exact ceea ce a făcut reclamantul, care în calitate  de proprietar al apartamentului supus executării şi-a răscumpărat garanţia, plătind exact suma de bani pentru care banca iniţiase executarea silită, conform OP aflat la fila 39 din dosarul de fond.

Ca urmare a acestui fapt, banca  a stopat executarea silită şi a cerut OCPI Dolj radierea ipotecii şi a tuturor interdicţiilor de înstrăinare, grevare şi închiriere, astfel că orice altă executare silită iniţiată în temeiul aceluiaşi contract de ipotecă, garantând acelaşi credit ar fi fost nelegală.

De altfel, chiar instanţa de judecată, prin decizia nr. ........... a tranşat în mod irevocabil caracterul noii executări silite începute,  menţinând soluţiei primei instanţe privind anularea actelor de executare efectuate în dosarul de executare nr. ............

Aşadar, declanşarea unei noi executări silite în baza unei ipoteci radiate, deci inexistentă este de natură să fie calificată drept un fapt ilicit în sensul art. 998-999 Cod Civil, respectiv art. 1349 NCC, în speţă, culpa aparţinând atât creditorului iniţial – ............ care nu a prezentat cesionarilor situaţia juridică reală a garanţiilor ce însoţeau contractul de credit cesionat la data de ........... dar şi a urmăritorilor ulteriori care nu au ţinut cont de avertizarea proprietarului, ba mai mult, au stăruit în executarea silită inclusiv pe perioada cât aceasta era deja contestată  la instanţa de judecată.

Tribunalul consideră că în mod corect, apelantul- reclamant a înţeles să se prevaleze de o răspundere civilă delictuală a băncii şi a cesionarilor succesivi, invocând reaua-credinţă a acestora prin demararea repetată a unei proceduri de executare silită împotriva sa, fără temei legal.

Astfel, pretenţiile sale privind acordarea unor daune materiale şi morale sunt justificate.

În ceea ce priveşte cuantumul solicitat, Tribunalul consideră că se impune admiterea acţiunii doar în parte.

Astfel, referitor la cererea apelantului- reclamant de obligare a pârâţilor la plata sumei de 16.000 Euro (70.400 lei) cu titlu de daune materiale, Tribunalul apreciază că reperul în stabilirea prejudiciului suferit de acesta la momentul vânzării apartamentului nu îl reprezintă presupusa ofertă de 25.000 Euro primită la jumătatea lunii octombrie 2012, întrucât nu a fost dovedită prin probele propuse şi administrate atât la prima instanţă cât şi în apel. Apelantul-reclamant nu a depus în dovedirea acestei susţineri niciun înscris, deşi într-o asemenea ipoteză, încheierea unui antecontract de vânzare-cumpărare sau cel puţin a unei promisiuni unilaterale de vânzare ar fi fost de natură să ateste în mod veridic preţul oferit; martorii audiaţi nu pot înlocui lipsa înscrisurilor, cu atât mai mult cu cât au relatat aspecte despre care au luat la cunostinţă de la apelant, deci în mod indirect.

În aceste condiţii, un termen concret de comparaţie a modului de fluctuaţie a valorii apartamentului până la momentul vânzării sale efective nu poate fi decât  raportul de evaluare întocmit tot în cursul anului 2012 de către expert în cadrul celei de-a doua proceduri de executare silită, potrivit căruia apartamentul a fost evaluat la data de 07.12.2012, la 88.268 lei, adică 19.445 euro.

Aşadar, diferenţa dintre această valoare şi preţul efectiv încasat de apelantul-reclamant cu prilejul vânzării de la data de 12.02.2015 – 40.000 lei, conform contractului autentificat sub nr. .........., reprezintă prejudiciul material efectiv încercat, respectiv suma de 48.268 lei.

În ceea ce priveşte cererea apelantului – reclamant de acordare a daunelor morale, în sumă de 25.000 Euro, Tribunalul reţine că acestea se stabilesc prin apreciere, având în vedere consecinţele negative suferite de cei în cauză, în plan fizic, psihic şi afectiv, importanţa valorilor lezate, măsura în care au fost lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, deşi cuantificarea prejudiciului moral nu este supusă unor criterii legale de determinare.

Repararea integrală a prejudiciului presupune înlăturarea tuturor consecinţelor dăunătoare ale unui fapt ilicit şi culpabil, patrimonial sau nepatrimonial în scopul repunerii în situaţia anterioară.

În jurisprudenţa sa, ÎCCJ a statuat că despăgubirile acordate trebuie să constituie o justă şi integrală reparare a pagubei cauzate prin fapta ilicită a autorului, sumele acordate cu titlu de daune morale nu trebuie să reprezinte o îmbogăţire fără justă cauză, ci să aibă un caracter compensatoriu pentru o suferinţă certă, rezultată din producerea unei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii.

Toate aceste criterii se subordonează conotaţiei aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real şi efectiv produs.

Daunele morale reprezintă atingerea adusă existenţei fizice a persoanei, a integrităţii corporale şi sănătăţii, cinstei, demnităţii şi onoarei, prestigiului profesional dar pentru acordarea de despăgubiri nu este suficientă stabilirea culpei, ci trebuie dovedite ca fiind suferite.

În speţă, este de presupus că iniţierea unei proceduri de executare silită asupra apartamentului – locuinţă a apelantului  cu toate etapele specifice, somaţie, proces-verbal de situaţie, publicaţii de vânzare, afectează în mod cert liniştea şi siguranţa locativă a proprietarului şi familiei sale.

Deşi se cunoştea de către toate părţile implicate situaţia juridică a apartamentului supus executării, fiind încunoştinţat executorul judecătoresc, fiind promovată contestaţie la executare, existând posibilitatea consultării la cartea funciară a sarcinilor ce ar fi grevat apartamentul, s-a reluat în anul 2012 procedura execuţională, de natură a afecta realmente viaţa de familie şi socială a apelantului – reclamant, a produce o stare de disconfort, stres şi îngrijorare.

 Prejudiciul constă în atingerea adusă imaginii sale, a soţiei, a întregii familii prin publicitatea procedurii de executare silită, prin posibilitatea de a se afla despre aceasta în instituţiile în care îşi desfăşurau activitatea profesională, putând da naştere unei suspiciuni de neîncredere sau instabilitate emoţională. De altfel, martorii au făcut trimitere în declaraţiile lor la anumite certuri care s-au creat între reclamant şi soţia sa pe fondul acestei noi executări.

Cuantumul daunelor morale solicitat prin acţiune este însă exagerat în raport de importanţa consecinţelor negative suferite în plan fizic şi psihic, astfel că Tribunalul va admite doar în parte cererea reclamantului de acordare a daunelor morale stabilind un cuantum rezonabil al acestora de 20.000 lei, sumă suficientă pentru a acoperi prejudiciul efectiv suferit, neputându-se transforma într-o modalitate de îmbogăţire fără justă cauză.

Aşadar, având în vedere considerentele mai sus menţionate, în baza art. 480 alin.2 NCPC, Tribunalul va admite apelul declarat de apelantul-reclamant împotriva sentinţei civile nr. 680/14.04.2016 pe care o va schimba în sensul admiterii în parte a acțiunii şi a  obligării pârâtelor în solidar la plata sumei de 48268 lei reprezentând daune materiale şi la plata sumei de 20000 lei reprezentând daune morale.

Proporţional pretenţiilor admise, ţinând cont de prevederile art. 453 alin.2 şi urm. NCPC şi de taxele de timbru necesar a fi fost achitate la fond, respectiv, 2513 lei plus 3305 lei, din care  reclamantul a achitat efectiv, 2605 lei, Tribunalul va obliga pârâtele în solidar la plata sumei de 2322 lei reprezentând cheltuieli de judecată - taxă timbru şi va dispune potrivit art. 38 din OUG nr. 80/2013 darea în debit a reclamantului cu suma de 3215 lei reprezentând taxă de timbru neachitată la fond. Va obliga intimatele în solidar la plata sumei de 2910 lei reprezentând cheltuieli de judecată în apel constând în taxă de  timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite apelul declarat de apelantul-reclamant ............., împotriva sentinţei civile nr. ..........., pronunţată de Judecătoria Calafat, în dosarul nr. ............, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi .............

Schimbă sentința civilă, în sensul că:

Admite în parte acțiunea formulată de reclamant.

Obligă pârâtele în solidar la plata sumei de 48268 lei reprezentând daune materiale şi la plata sumei de 20000 lei reprezentând daune morale.

Obligă pârâtele în solidar la plata sumei de 2322 lei reprezentând cheltuieli de judecată - taxă timbru, corespunzător pretentiilor admise.

Dispune darea în debit a reclamantului cu suma de 3215 lei reprezentând taxă de timbru neachitată la fond.

Obligă intimatele în solidar la plata sumei de 2910 lei reprezentând cheltuieli de judecată în apel - taxă timbru.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică de la .........

..........

Red.jud............

.........

Tehn. .............

Jud.fond-............