Revizuire intemeiata in baza art.509 alin.1 pct.1 si 509 alin.1 pct.5 cod procedura civila

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Olt – Secţia a I Civilă  la nr. X/104/2017, revizuentul SPV a solicitat revizuirea deciziei civile nr. X din 07.09.2017 pronunţată în dosarul nr. X/184/2017 de Tribunalul Olt, prin care s-au  admis apelurile formulate de intimatele Comisia Judeţenană O si Locală B de aplicare a legilor fondului funciar si s-a schimbat sentinţa civila nr. X din 07.02. 2017 a Judecătoriei Bals in dosarul nr. X/184/2017, in sensul respingerii cererii formulate, ca inadmisibila.

Solicită  admiterea cererii de revizuire in temeiul art. 509 alin. 1 pct. 1 si art. 509 alin.1 pct 5, schimbarea în tot a deciziei Tribunalului Olt, in sensul respingerii apelurilor declarate de Comisiile Judeţeană O si Locala B de aplicare a legilor fondului funciar ca nefondate si menţinerii sentinţei civile nr. X/07.02.2017 ca legala si temeinica, cu obligarea intimatelor Comisii la plata cheltuielilor de judecata pe care le va face cu acest proces.

În motivarea  cererii, se  arată că, în fapt, prin decizia  atacata s-au admis apelurile declarate de Comisia Judeţeană O si Comisia Locala B de aplicare a legilor fondului funciar împotriva s.c nr. X/2017 a judecătoriei Bals, respingandu-i-se revizuentului  cererea formulata in baza legii nr. 165/2013,  ca inadmisibilă.

In motivarea acestei soluţii, Tribunalul Olt a considerat ca cererea formulata nu se încadrează in cerinţele art. 4 din legea 165/2013 nefiind vorba de o cerere de restituie a unor terenuri nesolutinata, ci de o cerere soluţionata la legea 247/ 2005 si de faptul ca in cauza de fata nu se poate retine refuzul autorităţilor de a răspunde solicitării sale ,in speţa de fata nefiind indeplinita o procedura administrativa in fata comisiei locale B la legea 18/1991.

Consideră ca soluţia esie nelegala si netemeinica si trebuie schimbata.

Astfel in temeiul art. 509 alin. 1 pct 1C.pr.civ., instanţa s-a pronunţata asupra unor lucruri care nu s-au cerut si a dat mai mult decât s-a cerut:

-instanţa de apel a admis apelul formulat de Comisia Locala B jud.Olt desi prin acest apel nu s-a solicitat niciodată si sub niciun motiv de apel respingerea cererii formulate ca inadmisibila, nefacandu-se vorbire in acest apel de faptul ca nu a fost îndeplinita o eventuala procedura administrativa la legea 18/1991.

-instanţa de apel a admis apelul Comisiei Judeţene O cu motivarea ca nu a fost, îndeplinita procedura administrativa la legea 18/1991 fara a avea in vedere ca acest lucru nu a fost cerut niciodată in fata instanţei de fond. Mai mult decât atat, instanţa de apel nu a cerut niciodata apelantei Comisia Locala B verificarea acestui aspect ,in virtutea efectului devolutiv a apelului cu care a fost învestita, desi faptul ca procedura administrativa la legea 18/1991 a fost indeplinita rezulta cu certitudine din cererile formulate de revizuent incepand cu anul 1991 si ulterior la celelalte legi ale fondului funciar .Acesta a fost si motivul pentru care instanţa de fond a considerat in mod absolut legitim ca aceste proceduri au fost indeplinite si nu mai este cazul sa le puna dezbaterea părţilor, cu atat mai mult cu cat niciodată aceste aspecte ale procedurilor administrative nu au fost ridicate in fata primei instanţe de judecata. Din acest punct de vedere instanta de apel a acordat mai mult decât s-a cerut.

In temeiul art. 509 alin.l pct 5 C.pr.civ., depune alăturat cererii de revizuire un înscris doveditor aflat la Comisia Locala B si care nu a fost depus cu rea credinţa in apel de aceasta si anume cererea nr. 913/22.12.2016, prin care a solicitat imediat dupa ce a intrat in posesia dovezii nr. 72 CNSAS prin care a făcut dovada indubitabila a averii bunicului său PC , reconstituirea dreptului de proprietate pentru diferenţa de 2,47 ha teren cu vegetaţie forestiera.

Precizează ca la aceasta cerere Comisia Locala B nu a răspuns in niciun fel.

In aceste condiţii este clar ca este vorba de un refuz al autorităţilor locale de a răspunde solicitarii sale, Jurispudenta Curţii Europene Drepturilor Omului în cauza Atanasiu si alţii contra României, îndepărtată de Tribunalul Olt in soluţionarea apelului (retinuta in mod absolut legal de prima instanţa de fond) fiind pe deplin aplicabila.

Tot in virtutea acestui act consideră ca susţinerea instanţei de apel conform căreia nu sunt indeplinite cerinţele art. 4 din legea 165/2013 sunt fara susţinere in cauză, nefiind vorba de o retroactivitate a legii ci de o cerere nesolutionata de autoritatea locala prin refuzul de a răspunde.

De altfel consideră ca faptul ca in baza legii 247 /2005 i-a fost respinsa o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafaţa solicitata la legea 165/ 2013 nu poate fi considerata ca soluţionata cu autoritate de lucru judecat, atat timp cat aceasta cerere a fost respinsa pentru ca in acel moment nu a putut face dovada circulaţiei terenurilor in perioada 1941-1948 si nicidecum, ca nu ar fi fost îndreptăţit la aceasta suprafaţa de teren.

Cu privire la acest act invocat in susţinerea cererii de revizuire, mai precizează ca este vorba de un act care se afla in posesia intimatei Comisia Locala B, revizuentul  nemaifiind in posesia acestui act dupa depunerea lui la data de 22.12.2016 si, asa cum a arat, niciodată in fata primei instanţe de fond nu s-a pus problema neindeplinirii vreunei proceduri prealabile in fata Comisie Locale. În aceste condiţii, consideră ca era de datoria Comisiei Locale B sa faca dovada existentei sau inexistentei acestui act si bineînţeles sa il depună in susţinerea apelului formulat,cerea de revizuire fiind deplin admisibila.

În drept, s-au invocat dispoziţiile  art. 509 alin. 1 pct. 1 şi 5 cod pr civilă.

La data de 30 octombrie 2017, Comisia Judeţeană O pentru aplicarea Legilor Fondului Funciar de pe lângă Instituţia Prefectului - Judeţul Olt, a depus la dosar întâmpinare, solicitând  respingerea  cererii de revizuire ca nefondată.

Se  arată că, în fapt, prin cererea de revizuire formulată, revizuientul reclamant SPV aduce în discuţie,aspecte privind modul de reconstituire a dreptului de proprietate după autorul PC.

Pe fond, se solicită revizuirea unei decizii pronunţată de Tribunalul Olt în dosarul nr.X/184/2016, prin care s-au admis apelurile declarate de Comisia Locală de fond funciar B şi Comisia Judeţeană O pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor în contradictoriu cu reclamantul SPV şi s-a schimbat sentinţa în sensul că a fost respinsă cererea ca inadmisibilă.

Revizuentul SPV, în calitate de reclamant a solicitat judecătoriei Balş, în temeiul Legii nr. 165/2013, reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 2,47 ha teren forestier, după autorul PC, în baza unui document obţinut la sfârşitul anului 2016 de la Arhivele centrale ale CNSAS- ului, prin eludarea procedurii administrative de reconstituire a dreptului de proprietate, (fără să formuleze cerere de reconstituire la Comisia locală de fond funciar B).

Instanţa de apel, constată că pretenţiile reclamantului nu se circumscriu dispoziţiilor Legii nr. 165/2013, întrucât domeniul de aplicare, determinat de dispoziţiile art. 4, vizează  cererile formulate şi depuse, în termen legal, la entităţile investite de lege, nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, iar în cauză nu este vorba de o cerere nesoluţionată administrativ.

Totodată, instanţa a reţinut că, în mod cert pretenţia reclamantului privind reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma bunicului său, trebuia să urmeze procedura prevăzută de Legea nr. 18/1991, procedură administrativă obligatorie pentru persoanele îndreptăţite la stabilirea dreptului de proprietate.

În ceea ce priveşte temeiul de drept pe care revizuentul îşi întemeiază prezenta cerere, prevederile art. 509 punct 1 şi punct 5 din Codul de procedură civilă, învederând instanţei următoarele:

-pentru admisibilitatea cererii de revizuire fundamentată pe prevederile art. 509 pct.l Cod de procedură civilă, se cere ca judecătorul să se fi pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut, respectiv să acorde mai mult decât s-a cerut.

Pentru a exista motivul de revizuire „extra petit,, este necesar ca partea (revizuentul reclamant) să nu fi formulat o cerere, nefiind considerat „ extra petit,, judecarea greşită a unei cereri formulata de parte cu încălcarea dispoziţiilor procedurale, schimbarea cauzei sau punerea în discuţie a unor noi temeiuri, invocarea din oficiu a unor excepţii, în funcţie de circumstanţe, acestea putând constitui greşeli de judecată şi temei de exercitare a căilor de atac.

În cazul motivului de revizuire „ plus petit,, este necesar ca judecătorul să acorde altceva decât s-a cerut, acest motiv de revizuire vizând obiectul cererii de chemare în judecată, ori în cauza dedusă judecăţii s-a cerut reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 2,47 ha. teren forestier, după autorul PC iar prin decizia nr. X/07.09.2017 instanţa de apel nu a făcut altceva decât să analizeze fondul prin prisma motivelor de apel.

- pentru a putea fi admisibilă cererea de revizuire pe art. 509 pct. 5 din Codul de procedură civilă, trebuie întrunite cumulativ mai multe condiţii:

a.înscrisuri noi;

b.aceste înscrisuri să fi existat la data pronunţării hotărârii judecătoreşti a cărei revizuire se cere, dar nu erau cunoscute pentru că erau ascunse de partea adversă şi

c.termenul de o lună, care curge de la data când s-a descoperit noul înscris.

În sensul art.509 pct.5 Cod procedură civilă prin „înscrisuri noi" se înţelege acele înscrisuri care existau la data judecăţii, deoarece numai în această situaţie ele au putut fi reţinute de partea potrivnică în cursul procesului de fond, cealaltă parte fiind în imposibilitate de a le prezenta.

Admisibilitatea cererii de revizuire este condiţionată nu numai de descoperirea ulterior judecăţii a unor acte noi, dar şi de imposibilitatea înfăţişării lor în instanţă datorită unor împrejurări mai presus de voinţa părţii. Ca urmare, simplul fapt că partea a descoperit ulterior anumite înscrisuri probatorii, fără a dovedi că o împrejurare mai presus de voinţa sa a împiedicat-o să le procure în timpul procesului, nu este de natură să justifice admiterea cererii de revizuire.

În speţa dedusă judecăţii, revizuentul reclamant face vorbire de o anumită cerere care ar fi fost adresată Comisiei locale de fond funciar B la data de 22.12.2016, pe care nici măcar nu o înfăţişează instanţei de judecată, prin anexare la acţiunea promovată, motiv pentru se considera că înscrisul în cauză nu există, acesta nefiind altceva decât o simplă speculaţie a revizuentului.

În consecinţă, raportat la obiectul cererii aşa cum a fost formulată, solicită  respingerea cererii de revizuire ca fiind nefondată.

În drept, s-au invocat dispoziţiile Codului de Procedură Civilă şi Legile Fondului Funciar.

În temeiul  art.411 alin.2 din C P C solicită judecarea cauzei în lipsă.

La  data de 07 noiembrie 2017, Comisia Locală de Aplicare a Legii Fondului Funciar B, a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea cererii de revizuire şi să se menţină hotărârea atacată.

Se  arată că, în fapt, consideră că cererea de revizuire este inadmisibilă, revizuentul neîncadrându-se în dispoziţiile legale pe care îşi bazează cererea.

Astfel, nu se poate reţine faptul că instanţa s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau a dat mai mult decât s-a cerut, deoarece chiar prin cererea de apel se face vorbire de faptul că nu a fost îndeplinită procedura prealabilă.

Şi al doilea motiv de revizuire este unul inadmisibil, având în vedere faptul că nu se poate vorbi de un act doveditor descoperit după darea hotărârii, reţinut de partea potrivnică sau care nu a putut fi înfăţişat dintr-o împrejurare mai presus de voinţa sa. Actul de care face vorbire revizuentul a fost cunoscut de acesta înainte de iniţierea demersului juridic în instanţă, fiind în posesia acestuia, aşa cum menţionează chiar acesta în cererea de revizuire.

Având în vedere aceste aspecte, se solicită respingerea cererii de revizuire şi menţinerea hotărârii atacate.

În drept, s-au invocat  dispoziţiile art.201-205 C.proc.civ. şi 513 alin. 2 C.proc.civ.

In baza art. 411 alin. 2 C.proc.civ., solicită judecarea cauzei în lipsă.

La  data de 18.01.2018, apelantul SPV a depus la dosar concluzii scrise, învederând aceleaşi motive  ca şi în cererea de  apel.

Totodata s-a depus la dosar cererea nr.X/22.12.2016, revizuentul învederând că numărul corect al cererii invocate ca înscris nou este  X/22.12.2016  si nu nr. 913/22.12.2016.

Analizând cererea de revizuire formulata prin prisma celor două motive invocate, Tribunalul retine următoarele:

Relativ la motivul prev de art.509 al.1 pct.1 C.pr.civ.:

Potrivit acestor dispozitii,  revizuirea unei hotărâri  pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul se poate  cere daca  instanţa s-a pronunţat asupra  unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut.

In sensul  art.509 al.1 pct.1 C.pr.civ., prin ,,lucru cerut” trebuie sa se înțeleagă numai  cererile care au fixat cadrul litigiului, au  determinat limitele acestuia si au stabilit obiectul  pricinii deduse judecăţii. Ceea ce este specific  acestor cereri si le delimitează de celelalte, este faptul că prin  pronunţarea asupra lor, instanţa pune capăt litigiului, statuând prin admitere sau respingere, în cadrul dispozitivului.

Aceasta este si situaţia in speţă, instanţa de apel pronunţându-se prin dispozitiv strict asupra lucrului cerut, respingând cererea intimatului reclamant din respectivul dosar, ca inadmisibilă. Aspectele invocate de revizuent vizând  motivele  invocate de apelantele din  respectiva cauză nu se încadrează in noţiunea de ,,lucru cerut” asa cum s-a definit anterior.

Pentru aceste considerente se constata  nefondat primul motiv al cererii de revizuire.

Relativ la motivul prev de art.509 al.1 pct.5 C.pr.civ.:

Potrivit acestor dispoziții,  revizuirea unei hotărâri  pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul se poate  cere daca  ,,după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare,  reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate  dintr-o împrejurare mai presus de voinţa părţilor”

Cererea nr.X/22.12.2016,  invocata cu titlu de înscris nou in revizuire nu îndeplineste conditiile legale pentru a se justifica revizuirea deciziei civile nr. X/07.09.2017 pronunţată de Tribunalul Olt în dosarul nr. X/184/2016.

In acest sens, se constată că nu s-a făcut dovada faptului că respectiva cerere ar fi fost retinuta de partea potrivnică  sau ca n-a putut fi înfățișată dintr-o împrejurare mai presus  de voinţa părtii revizuente, in conditiile in care  printr-o minimă diligenţă, respectiva cerere se putea procura din arhiva Comisiei Locale si se putea depune la dosar anterior pronunţării Deciziei civile nr. X/07.09.2017 (aşa cum, de altfel, a fost procurată în cauza de faţă).

Revizuentul cunostea foarte bine despre existenţa acestei cereri si despre data la care a fost formulata.

Cererea  nr.X/22.12.2016 nu poate constitui temei al revizuirii deciziei civile nr. X/07.09.2017 si pentru un alt considerent: nu este un înscris determinant, in sensul că chiar daca ar fi fost cunoscut de instanţa de apel cu ocazia judecării pricinii, soluţia ar fi fost aceeasi.

Aceasta, deoarece s-a retinut de catre instanţa de apel că cererea formulata de intimatul reclamant la Legea nr.247/2005 pentru reconstituirea unei suprafete suplimentare de teren  a fost respinsa, ceea ce înseamnă ca in cauza nu se pune problema unei cereri nesolutionate pana la intrarea in vigoare a Legii nr.165/2013, ci a unei cereri solutionate in sensul respingerii.

Faptul depunerii la dosar a cererii nr.X/22.12.2016, in revizuire, nu schimba cu nimic aceasta situaţie, deoarece potrivit art.4 din Legea nr.165/2013, obiectul acestui act normativ (pe care revizuentul reclamant si-a întemeiat cererea de chemare in judecata), il constituie cererile  formulate in temeiul legilor anterioare de reconstituire, dar nesolutionate.

In consecinţă, cererea de revizuire intemeiata pe acest motiv este, de asemenea, nefondata si va fi respinsa ca atare.

Data publicarii pe portal:06.03.2018

Domenii speta

Spete similare