Procedura insolvenţei. Contestaţie formulată de a.p.i.a. împotriva refuzului administratorului judiciar de a modifica cuantumul creanţei sale, ca urmare a compensării pe care a efectuat-o, din oficiu, în baza unei note de compensare

Decizie 251 din 11.10.2018


Litigii cu profesionişti

Apel. Procedura insolvenţei. Contestaţie formulată de A.P.I.A. împotriva refuzului administratorului judiciar de a modifica cuantumul creanţei sale, ca urmare a compensării pe care a efectuat-o, din oficiu, în baza unei Note de compensare. Temeinicia contestaţiei. Natura juridică de act administrativ a Notei de compensare

Curtea de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal

Decizia nr. 251 din 11 octombrie 2018

- art. 2 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 554/2004

- Anexa 1 din O.M.A.D.R. nr. 66/2011

Prin Sentinţa nr. (...) din 23.04.2018, Tribunalul (...) a admis contestaţia formulată de creditoarea Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Centrul judeţean (...), cu sediul în (...), (...) împotriva măsurii administratorului judiciar (...) SPRL, cu sediul în (...), (...) constând în refuzul de a modifica creanţa înscrisă în favoarea creditoarei la masa credală a debitoarei (...) SRL, cu sediul în (...), (...) ca urmare a compensării legale.

A dispus modificarea creanţei înscrise în favoarea creditoarei Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură la masa credală a debitoarei (...) SRL de la suma de 805.466,83 lei la suma de 307.872,59 lei.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut următoarele:

Prin adresa nr. (...)/21.02.2018, creditoarea Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Centrul judeţean (...) a solicitat administratorului judiciar să modifice creanţa bugetară înscrisă în favoarea sa la masa credală a debitoarei (...) SRL de la suma de 805.466,83 lei la suma de 307.872,59 lei în temeiul notei de compensare nr. (...)/14.02.2018 (filele nr. 6 şi 7). Conform raportului nr. (...)/08.03.2018 întocmit de administratorul judiciar, cererea creditoarei a fost respinsă apreciindu-se că cererea acesteia excede prevederilor Legii nr. 85/2014, constituind o formă de eludare a ordinii de preferinţă, de stingere a creanţelor înscrise la masa credală (filele nr. 8 - 10).

Din nota de compensare nr. (...)/14.02.2018 emisă de A.P.I.A. rezultă că, din oficiu, această creditoare a compensat creanţa sa stabilită prin procesele verbale de constatare a debitului nr. (...)6/12.07.2017 şi nr. (...)5/12.07.2017 cu creanţa debitoarei faţă de creditoare stabilită prin decizia de plată nr. B.(...)/14.02.2018 (filele nr. 17 şi 18). Procedura de insolvenţă faţă de debitoare s-a deschis la data de 04.05.2017 prin încheierea nr. (...)/F/CC/2017 pronunţată de Tribunalul (...) în dosar nr. (...)/83/2017.

S-a reţinut că prin decizia de plată nr. b.(...)/13.02.2018, având în vedere cererea de sprijin/ plată nr. (...)/31.01.2017 formulată de (...) SRL, s-a stabilit suma cuvenită de plată de 497.594,23 lei reprezentând plăţi în favoarea bunăstării animalelor - pachet b - păsări către societatea debitoare (filele nr. 20- 23).

Potrivit art. 90 din Legea nr. 85/2014, deschiderea procedurii de insolvenţă nu afectează dreptul niciunui creditor de a invoca compensarea creanţei sale cu cea a debitorului asupra sa, atunci când condiţiile prevăzute de lege în materie de compensare legală sunt îndeplinite la data deschiderii procedurii. Compensarea poate fi constatată şi de administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar. Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi creanţelor reciproce născute după data deschiderii procedurii insolvenţei.

Pe de altă parte, judecătorul sindic a reţinut dispoziţiile art. 1617 alin. 1 Cod civil potrivit cărora, compensaţia operează de plin drept de îndată ce există două datorii certe, lichide şi exigibile, oricare ar fi izvorul lor, şi care au ca obiect o sumă de bani sau o anumită cantitate de bunuri fungibile de aceeaşi natură, precum şi dispoziţiile art. 21 alin. 13 şi 20 din O.U.G. nr. 66/2011, verificările se finalizează prin întocmirea unui proces-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare sau a unei note de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare. (…) Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare/Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare constituie titlu de creanţă şi se emite în vederea stingerii acestei creanţe. De asemenea, aşa cum rezultă din art. 42 din O.U.G. nr. 66/2011, creanţele bugetare rezultate din nereguli sunt scadente la expirarea termenului de plată stabilit în titlul de creanţă, respectiv în 30 de zile de la data comunicării titlului de creanţă, iar conform dispoziţiilor art. 38 lit. d) din O.U.G. nr. 66/2011, stingerea creanţelor bugetare rezultate din nereguli se realizează prin compensare, conform Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

În plus, din dispoziţiile art. 167 alin. 1 şi 4 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală în vigoare la data naşterii creanţelor sus menţionate şi la care fac trimitere dispoziţiile art. 38 lit. d) din O.U.G. nr. 66/2011, prin compensare se sting creanţele statului sau unităţilor administrativ-teritoriale ori subdiviziunilor acestora reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte sume datorate bugetului general consolidat cu creanţele debitorului reprezentând sume de rambursat, de restituit sau de plată de la buget, până la concurenţa celei mai mici sume, când ambele părţi dobândesc reciproc atât calitatea de creditor, cât şi pe cea de debitor, cu condiţia ca respectivele creanţe să fie administrate de aceeaşi autoritate publică, inclusiv unităţile subordonate acesteia. (…)Dacă legea nu prevede altfel, compensarea operează de drept la data la care creanţele există deodată, fiind deopotrivă certe, lichide şi exigibile. 

Judecătorul sindic a constatat că procesele verbale de constatare a debitului nr. (...)7/12.07.2017 şi nr. (...)8/12.07.2017, care au format obiectul compensării, au fost întocmite în temeiul O.U.G. nr. 66/2011, iar conform art. 21 alin. 13 şi 20 din acest act normativ, procesul verbal are ca obiect constatarea neregulilor şi stabilirea creanţelor bugetare, constituind titlu de creanţă. Prin urmare, întrucât prin procesul verbal întocmit în conformitate cu dispoziţiile art. 21 alin. 13 se stabilesc obligaţiile bugetare, a rezultat că acestea se nasc în momentul emiterii procesului verbal respectiv şi nu în momentul săvârşirii neregularităţilor. Astfel, aşa cum rezultă în mod expres din dispoziţiile textului legal sus menţionat, ceea ce se constată prin procesul verbal este doar săvârşirea neregularităţilor şi nu şi naşterea obligaţiei bugetare. Ca urmare a constatării săvârşirii neregularităţilor, prin acelaşi proces verbal se stabilesc obligaţiile bugetare, ceea ce înseamnă că acestea se nasc doar în momentul întocmirii procesului verbal şi devin exigibile, conform dispoziţiilor art. 42 din O.U.G. nr. 66/2011 în termen de 30 de zile de la data comunicării titlului de creanţă.

Prin urmare, constatând că cele două procese verbale şi decizia de plată care au fost avute în vedere de creditoare pentru compensare au fost întocmite la data de 12.07.2017, respectiv la data de 13.02.2018, deci după deschiderea procedurii de insolvenţă, judecătorul sindic a apreciat că, în speţă, sunt aplicabile dispoziţiile art. 90 alin. 2 din Legea nr. 85/2014, fiind vorba despre o compensaţie între două creanţe reciproce născute după data deschiderii procedurii, fiind astfel legală compensarea realizată de creditoare.

Judecătorul sindic a apreciat că sunt neîntemeiate susţinerile administratorului judiciar potrivit cărora condiţiile compensării trebuie îndeplinite doar la data deschiderii procedurii, art. 90 alin. 2 din Legea nr. 85/2014 prevăzând expres că prevederile alin. 1 referitoare la compensaţia legală se aplică în mod corespunzător şi creanţelor reciproce născute după data deschiderii procedurii insolvenţei. Pentru aceleaşi motive, sunt neîntemeiate şi susţinerile potrivit cărora prin compensare ar fi eludate dispoziţiile legale care reglementează ordinea de preferinţă în stingerea creanţelor înscrise la masa credală. Astfel, nu s-a putut aprecia că prin compensarea unor creanţe reciproce născute după data deschiderii procedurii sunt eludate dispoziţii legale care reglementează alte instituţii juridice în condiţiile în care această compensare este reglementată expres prin dispoziţii legale cu aceeaşi forţă juridică. Dimpotrivă, judecătorul sindic a apreciat că în această situaţie dispoziţiile legale respective se completează.

Mai mult, în opinia judecătorului sindic, şi în situaţia în care s-ar aprecia că o creanţă s-a născut înainte de deschiderea procedurii de insolvenţă, iar cealaltă creanţă reciprocă după acest moment ar opera compensarea legală reglementată de art. 1617 alin. 1 Cod civil întrucât dacă legea permite compensarea a două creanţe reciproce născute după deschiderea procedurii, cu atât mai mult ar opera compensarea între o creanţă născută după deschiderea procedurii de insolvenţă şi o creanţă mai veche.

În consecinţă, având în vedere toate aceste motive, judecătorul sindic a apreciat că în mod nelegal administratorul judiciar a refuzat modificarea creanţei înscrisă la masa credală a debitoarei (...) SRL prin diminuarea acesteia cu suma 497.594,23 lei ca urmare a compensării legale, motiv pentru care, în temeiul art. 45 alin. 1 lit. j) raportat la art. 90 din Legea nr. 85/2014, a admis contestaţia şi a dispus administratorului judiciar să modifice creanţa înscrisă la masa credală a debitoarei în favoarea creditoarei Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură de la suma de 805.466,83 lei la suma de 307.872,59 lei.

Împotriva acestei hotărâri, a formulat apel administratorul judiciar al debitoarei SC (...) SRL, (...) IPURL, solicitând admiterea apelului şi modificarea în tot a hotărârii atacate în sensul respingerii contestaţiei formulate de A.P.I.A. – Centrul Judeţean (...).

În fapt, apelanta arată că prin decizia de plată nr. b (...) 007/13.02.2018 pentru măsura 215 - plăţi în favoarea bunăstării animalelor - pachet b - păsări, s-a stabilit suma cuvenită de plata către (...) SRL în cuantum de 497.594,23 Lei. Pe mai departe, creditoarea A.P.I.A. (...) nu a virat în contul de lichidare suma de bani, ce tocmai aceasta din urmă, a constatat că se cuvine a fi încasată de către debitoarea (...) SRL.

Creditoarea Agenţia de Plaţi şi Intervenţie Pentru Agricultură Centrul Judeţean (...), prin cerere sa nr. (...)/21.02.2018 a solicitat diminuarea creanţei sale înscrise la masa credală în cuantum de 805.466,83 lei, la suma de 307.872,59 lei ca urmare a compensării efectuate în baza notei de compensare nr. (...)/14.02.2018.

Prin adresa nr. (...)/21.02.2018, creditoarea Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Centrul Judeţean (...) a solicitat administratorului judiciar să modifice creanţa bugetară înscrisă în favoarea sa la masa credală a debitoarei (...) SRL de la suma de 805.466,83 lei la suma de 307.872,59 lei în temeiul notei de compensare nr. (...)/14.012018.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie Pentru Agricultură Centrul Judeţean (...) fiind înscrisă la masa credală cu suma de 805.239,41 lei, la rangul de preferinţă a creanţei bugetare, prin raportul nr. (...)/08.03.2018 întocmit de administratorul judiciar, cererea creditoarei a fost respinsă apreciindu-se că cererea acesteia excede prevederilor Legii nr. 85/2014, constituind o formă de eludare a ordinii de preferinţă, de stingere a creanţelor înscrise la masa credală.

Prin nota de compensare nr. (...)/14.02.2018 emisă de A.P.I.A. rezultă că, din oficiu, această creditoare a compensat creanţa sa înscrisă la masa credală cu suma de 497.594,23 lei. Altfel spus A.P.I.A. (...) a compensat din oficiu o creanţă înscrisă la masa credală, cu o creanţă curentă, or articolul 90 din Legea nr. 85/2014 interzice compensarea unei creanţe anterioare deschiderii procedurii, înscrise la masa credală cu o creanţa curentă.

Apreciază apelanta că modalitatea de stingere în parte a creanţei creditoarei A.P.I.A. (...), excede prevederilor Legii nr. 85/2014, constituind în egală măsură o expresie, o formă de eludare a ordinii de preferinţă, de stingere a creanţelor înscrise la masa credală.

În acest fel susţine că se creează un instrument, o formă preferenţială faţă de ceilalţi creditori de acelaşi rang, în ceea ce priveşte modalitatea de stingere a creanţelor înscrise la masa credală, în sensul că petenta creditoare A.P.I.A. (...) uzează de o modalitate de stingere a creanţei sale ce nu este prevăzută ca fiind una admisă de Legea nr. 85/2014, compensând de la sine putere o creanţă anterioară, înscrisă la masa credală, cu sume de bani născute ulterior datei deschiderii procedurii de insolvenţă, potrivit deciziei de plată nr. b (...)/13.02.2013 pentru măsura 215 - plăţi în favoarea bunăstării animalelor - pachet b - păsări.

Procedura insolvenţei fiind una concursuală, şi nu preferenţială, aceasta nu presupune instrumente preferenţiale de stingere a creanţei raportat la aceeaşi categorie de creanţă, singura soluţie fiind ca petenta creditoare A.P.I.A. (...), să rămână înscrisă la masa credală, să îşi păstreze calitatea de creditor înscris la masa credală, respectiv să urmeze acelaşi tratament prevăzut de lege pentru creditorii bugetari înscrişi la masa credală.

În condiţiile date, faţă de ceilalţi creditori bugetari înscrişi la masa credală creditoarea A.P.I.A. (...) operează compensări contrar ordinii de prioritate prevăzute de art. 161 din Legea nr. 85/2014, contrar scopului prevăzut de art. 2 din Legea nr. 85/2014 beneficiind de stingeri a creanţei sale cu toate că alte categorii de creanţe de rang superior nu au fost îndestulate în tot potrivit art. 163 din Legea nr. 85/2014.

În considerarea motivelor invocate, apelanta solicită modificarea în tot a sentinţei civile şi respingerea contestaţiei formulate de A.P.I.A. - Centrul Judeţean (...).

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 90, art. 133, 160 şi următoarele din Legea nr. 85/2014.

Împotriva aceleiaşi hotărâri a formulat cerere de apel şi creditoarea (C2) SRL, solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinţei atacate şi respingerea contestaţiei formulate de A.P.I.A. (...).

Prin motivele de apel, creditoarea critică faptul că în mod nepermis, instanţa de fond a făcut un amalgam între legislaţia comună şi legislaţia specială aplicabilă prezentei cauze şi a sfârşit prin a achiesa punctului de vedere exprimat de către creditoarea A.P.I.A. (...), permiţându-i chiar să adauge la lege şi împotriva prevederilor exprese ale art. 90 din Legea 85/2014, să afirme că: "dacă legea permite compensarea a două creanţe reciproce născute după deschiderea procedurii, cu atât mai mult ar opera compensarea între o creanţă născută după deschiderea procedurii de insolvenţă şi o creanţă mai veche".

Însă, prin raportare la prevederea expresă cuprinsă în art. 90 din Legea 85/2014, rezultă că dezlegarea dată de prima instanţă este în contradicţie flagrantă cu aceste dispoziţii care sunt de strictă şi limitată interpretare şi aplicare.

Deşi starea de fapt şi textele de lege incidente speţei au fost reţinute în mod corect de către prima instanţă, soluţia pronunţată este una greşită, deoarece pe de o parte nu s-a înţeles că legea specială este de strictă interpretare şi aplicare iar pe de altă parte nu a înţeles că legea se referă la creanţă (drept de creanţă) şi nu la obligaţie bugetară, aşa cum în mod greşit a reţinut prima instanţă.

Analizând în concret considerentele hotărârii atacate, apelanta creditoare susţine că prima instanţă face o confuzie esenţială între creanţele la care se referă în mod expres dispoziţiile art. 90 din Legea 85/2014 şi obligaţiile bugetare, important întru tranşarea corectă fiind stabilirea corectă a momentului naşterii creanţei, deoarece acestui moment i-a dat importanţă legiuitorul şi implicit, raportat la acest moment trebuie analizată legalitatea unei compensări.

Însă prima instanţă a făcut o confuzie între creanţă, care este un drept subiectiv patrimonial relativ care exprimă îndreptăţirea creditorului de a pretinde debitorului îndeplinirea unei obligaţii şi obligaţia efectivă de plată a sumelor datorate bugetului de stat, obligaţie cuprinsă într-un titlu de creanţă.

Deşi creanţa bugetară a fost stabilită prin procese verbale de constatare a debitului cu nr. (...)7/12.07.2017 şi (...)8/12.07.2017, acestea fiind titlurile de creanţă, prin acestea s-a stabilit caracterul cert, lichid şi exigibil al creanţei, însă nu la momentul emiterii acestora s-a născut dreptul de creanţă pe care creditoarea îl are împotriva societăţii.

În continuare, apelanta arată că creanţa pe care o deţine conform deciziei de plată, este născută ulterior deschiderii procedurii, iar prin raportare la prevederile art. 90 din Legea 85/2014, se poate constata că în baza dezlegărilor mai sus citate, deşi textul de lege limitează efectuarea de compensări doar între creanţe născute ambele înaintea procedurii sau ambele după deschiderea procedurii, prima instanţă a constatat prin adăugare la lege, că şi o astfel de compensare între o astfel de creanţă născută anterior şi una născută ulterior deschiderii procedurii este legală.

Apelanta nu contestă că creditoarea A.P.I.A. (...) deţine împotriva debitoarei, aflată în insolvenţă, o creanţă care urmează a fi plătită conform planului de reorganizare, ci contestă compensarea nelegală efectuată la data de 14.02.2018, apreciind că singurul aspect litigios este momentul naşterii creanţei stabilite prin procesele verbale de constatare şi stabilire a creanţei bugetare din data de 12.07.2017.

Apelanta consideră că această creanţă s-a născut anterior deschiderii procedurii, la momentul la care A.P.I.A. (...) a fost încunoştiinţată despre nedeţinerea autorizaţiei sanitar-veterinare prin răspunsul D.S.V.S.A. (...) din 19.01.2017 şi din 02.02.2017

Aplecându-se asupra art. 90 mai sus citat, înţelege printr-o interpretare a prevederilor alin. 1 şi printr-o interpretare per a contrario a prevederilor alin. 2, că legiuitorul a înţeles să permită în cadrul procedurii compensare doar între creanţe care ambele sunt născute înainte de deschiderea procedurii sau ambele născute ulterior deschiderii procedurii.

Reţinând că prevederile legii speciale sunt de strictă interpretare, apelanta susţine că este lesne de observat că legiuitorul nu a permis o compensare între o creanţă născută anterior deschiderii procedurii şi o creanţă născută ulterior deschiderii procedurii deoarece astfel s-ar realiza, în contra intereselor celorlalţi creditori, o plată cu preferinţă şi implicit nelegală a creditorului care invocă o astfel de compensare.

Concluzionând, solicită instanţei de control judiciar admiterea apelului conform celor solicitate.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 466 Cod de procedură civilă.

Prin întâmpinarea formulată, intimata A.P.I.A. – Centrul Judeţean (...) a solicitat respingerea apelului ca fiind neîntemeiat, pentru următoarele:

La data de 21.02.2018 prin adresa înregistrată sub nr. (...) 21.02.2018 Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Centrul Judeţean (...) a adus la cunoştinţă administratorului judiciar al societăţii SC (...) SRL că creanţa Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Centrul judeţean (...) în cuantum de 805.466,83 lei identificată în procesele-verbale de constatare şi stabilire a creanţelor bugetare nr.(...)5/12.07.2017; nr. (...)6/12.07.2017 şi procesele verbale în care au fost calculate majorările de întârziere nr.(...)7/25.09.2017, (...)8/25.09.2017 a fost redusă la suma de 307.872,59 lei ca urmare a compensării efectuate în baza Notei de compensare nr.(...)/14.02.2018.

Urmare a înregistrării acestei adrese, mai exact la data de 13.03.2013, administratorul judiciar al debitoarei a adus la cunoştinţa creditoarei-contestatoare că nu va opera compensarea propusă.

Astfel cum a precizat şi prin contestaţia formulată, intimata a înţeles să arate că refuzul administratorului judiciar de a opera modificarea sumei de la 805.466,83 lei la 307.872,59 lei, este neîntemeiat, pentru următoarele motive:

- în primul rând acest refuz nu se justifică, întrucât prin adresa nr.(...)/21.02.2018 depusă la sediul administratorului judiciar, instituţia creditoare nu a solicitat administratorului judiciar admiterea compensării, aşa cu greşit a înţeles acesta, ci i-a făcut cunoscut faptul că suma de 805.466,83 lei cu care instituţia creditoare a rămas înscrisă la masa credală a fost redusă la 307.872,59 lei ca urmare a compensării efectuate în baza Notei de compensare nr.(...)/14.02./2018;

- în al doilea rând, întrucât compensarea operează din oficiu potrivit art. 3 alin. 3 din O.M.A.D.R. nr. 66/2011 pentru aprobarea Nomelor metodologice de aplicare a mecanismului de compensare de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a debitelor şi creanţelor beneficiarilor Fondului european de garantare agricolă şi ai Fondului european agricol de dezvoltare rurală, precum şi ai fondurilor de la bugetul de stat, - "Compensarea se face din oficiu, înainte de efectuarea oricărei plaţi aferente sprijinului financiar acordat, numai pentru creanţele reciproce, constatate de către A.P.I.A. faţă de beneficiarii sprijinului financiar, rezultate în mod direct din derularea formelor de sprijin pentru implementarea cărora este responsabilă, după adaptarea sistemului informatic al acesteia, dar nu mai târziu de 1 iulie 2011," şi având în vedere că aceasta s-a efectuat în baza Notei de compensare nr.(...)/14.02.2018 comunicată administratorului judiciar, creditoarea-contestatoare apreciază că soluţionarea unui eventual litigiu între A.P.I.A. şi administratorul judiciar trebuie să aibă loc în cadrul unui proces care să aibă ca şi obiect anularea Notei de constatare emisă de A.P.I.A. (...), înscris care poate fi asimilat unui act administrativ în condiţiile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, iar soluţionarea unui astfel de dosar să se realizeze în conformitate cu dispoziţiile Legii nr.554/2004;

- în al treilea rând, creditoarea-contestatoare nu înţelege de ce administratorul judiciar nu a modificat creanţa agenţiei creditoare de această dată, în condiţiile în care anterior acestei compensări agenţia creditoare a mai efectuat o compensare similară cu care acesta a fost de acord.

Cu privire la modul cum a operat compensarea, creditoarea menţionează faptul că la data de 13.02.2018, în urma aprobării cererii de plată depusă de SC (...) SRL pentru cererea de plată nr.(...)/31.01.2017 a fost emisă din sistem Decizia de plată nr. b (...)/13.02.2018, care este o decizie pozitivă de acordare a sprijinului solicitat în valoare de 497.594,23 lei.

Întrucât, înainte de efectuarea plăţilor, A.P.I.A. procedează la o verificare în sistem care are ca scop identificarea posibililor debitori, s-a constatat că societatea SC (...) SRL figurează în registrul debitelor cu o sumă de recuperat de 805.466,85 lei.

Deoarece reclamanta figura în baza de date a instituţiei cu această sumă de recuperat s-a procedat la reţinerea acesteia din suma autorizată pentru cererea de plată nr.(...)/31.01.2017. Compensarea s-a efectuat din oficiu în baza proceselor-verbale de constatare şi stabilire a creanţelor bugetare nr.(...)5/12.07.2017; nr.(...)6/12.07.2017 şi a Deciziei de plată nr. b (...)/13.02.2018 având ca temei legal prevederile: Art.5b din REGULAMENT (CE) Nr.885/2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1290/2005 în ceea ce priveşte autorizarea agenţiilor de plăţi şi a altor entităţi precum şi lichidarea conturilor FEGA şi FEADR; art. 28 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) Nr. 908 din 6 august 2014 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte agenţiile de plăţi şi alte organisme, gestiunea financiară, verificarea conturilor, normele referitoare la controale, valorile mobiliare şi transparenţa; art. 33 ind. 2 din O.U.G. nr.74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile provenite din Fondul european de garantare agricolă, Fondul european agricol de dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat, privind gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de la Comunitatea Europeană şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat aferente programului de colectare şi gestionare a datelor necesare desfăşurării politicii comune în domeniul pescuitului şi a programului de control, inspecţie şi supraveghere în domeniul pescuitului şi pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricolă, prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de garantare; art. 3, alin. 3 din O.M.A.D.R. nr. 66/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a mecanismului de compensare de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a debitelor şi creanţelor beneficiarilor Fondului european de garantare agricolă şi al Fondului european agricol de dezvoltare rurală, precum şi ai fondurilor de la bugetul de stat; art. 6 alin. 1 din O.M.A.D.R. nr.66/2011; art. 38, lit. b) din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora; art. 17 alin. 1 din HG nr. 875/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora; art. 39 din O.U.G. nr.66/2011 şi art. 41 alin. (2 ind.) din O.U.G. nr. 66/2011.

Astfel pentru ca o creanţă bugetară să fie dedusă/compensată din plăţile viitoare, intimata arată că trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: beneficiarul-debitor să fi depus cerere de sprijin pe campania viitoare celei pentru care s-a constatat creanţa bugetară; cererea să fie eligibilă, în sensul că s-a emis o decizie de plată şi beneficiarul-debitor să nu aibă constituite sancţiuni multianuale şi nerecuperate din campaniile anterioare.

Reţinerea sumei stabilite în procesele verbale nr.(...)5/12.07.2017; nr.(...)6/12.07.2017 s-a realizat din plata aprobată prin Decizia de plată nr. b (...)/13.02.2018 depusă pentru cererea de plată nr. (...)/31.01.2017, astfel încât suma rămasă de recuperat de la SC (...) SRL este la acest moment de 307.872,59 lei.

Faţa de cele de mai sus, solicită instanţei să constatate că, în prezenta speţă, recuperarea parţială a sumelor stabilite ca debite în sarcina SC (...) SRL s-a realizat printr-o modalitate prevăzută atât de legislaţia comunitară, cât şi naţională (compensarea/deducere din plăţile viitoare).

Întrucât suma de 805.239, 41 lei a fost redusă la suma de 307872,59 lei ca urmare a compensării efectuate în baza Notei de compensare nr.(...)/14.02.2018 s-a solicitat (...) IPURL în calitate de administrator judiciar al debitoarei (...), în baza adresei cu nr.(...)/21.02.2018, modificarea creanţei bugetare cu care agenţia creditoare este înscrisă la masa credală de la 1530841,45 lei la 805466,33 lei.

Totodată, intimata învederează că administratorul judiciar şi-a întemeiat refuzul pe dispoziţiile art. 90, din Legea nr.85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, susţineri faţă de care creditoarea solicită să se constate că dispoziţiile legale presupuse a fi încălcate de către A.P.I.A. menţionează, în mod expres, faptul că deschiderea procedurii de insolvenţă nu afectează dreptul creditorului de a invoca compensarea creanţei sale cu cea a debitorului asupra sa, atunci când condiţiile prevăzute de lege în materie de compensare sunt îndeplinite.

De asemenea, se arată că A.P.I.A. a devenit creditoarea (...) odată cu întocmirea şi înregistrarea proceselor-verbale de constatare a neregulilor şi stabilire a creanţelor bugetare nr.(...)5 - (...)8/12.07.2017 şi nu cum greşit a înţeles administratorul judiciar la o data anterioară deschiderii procedurii, dată când instituţia creditoare a fost înştiinţată că SC (...) SRL nu deţine autorizaţie sanitar veterinară pentru întreaga exploataţie pe toata perioada de angajament.

Creanţa a luat naştere la data de 12.07.2017 data încheierii proceselor-verbale de constatare a neregulilor şi stabilire a creanţelor bugetare nr.(...)5 - (...)8/12.07.2017 şi nu la data de 19.01.2017, respectiv data de 02.02.2017, dată când instituţia creditoare a fost informată prin adresele nr. (...)/19.0l.2017 şi nr. (...)/02.02.2017 despre faptul că SC (...) SRL, exploataţia cu cod. DSVSA (...) - RO (...), Autorizaţie Sanitar Veterinară nr. (...)/14.12.2010, în perioada 23.11.2016 - 12.12.2016 exploataţia menţionată mai sus nu a deţinut Autorizaţie Sanitar Veterinară. Data luării la cunoştinţă despre această situaţie de fapt nu poate coincide cu data naşterii creanţei, întrucât se discută de activităţi cu totul diferite, mai exact despre o activitate de constatare a neregulilor şi despre o activitate de stabilire a creanţelor bugetare rezultate din nereguli.

Or, în situaţia dată, după comunicarea situaţiei de către A.N.S.V.S.A. s-a stabilit că societatea SC (...) nu a îndeplinit una din criteriile de eligibilitate generale, mai exact „nu a deţinut autorizaţie sanitar-veterinară pentru întreaga exploataţie pe toată perioada de angajament”, astfel încât potrivit O.M.A.D.R. nr. 905/2016 societăţii i-a fost aplicată următoarea sancţiune „dacă pe parcursul perioadei de derulare a angajamentului se constată că acest criteriu nu este îndeplinit se va închide angajamentul şi se vor returna toţi banii plătiţi beneficiarului pentru exploataţia respectivă".

Pentru a se stabili ce sumă va returna societatea în urma aplicării acestei sancţiuni s-a impus demararea procedurii de recuperare în baza prevederilor O.U.G. 16/2013 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora.

Astfel, a fost numită o echipa din cadrul A.P.I.A. (...), care a procedat, la o analiză documentară ce a avut drept scop individualizarea obligaţiei de plată sub forma unui titlu de creanţă, ca urmare a nerespectării legalităţii, conformităţii şi regularităţii obţinerii şi utilizării fondurilor europene şi a fondurilor publice naţionale aferente acestora.

După finalizarea tuturor etapelor procedurale, s-au încheiat de către echipa de verificare Procesele verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr.(...)5 - (...)8/12.07.2017, faţă de care se invocă prevederile art. 21 alin. 20 din O.U.G. nr.66/2011 şi art. 38 din O.U.G. nr.66/2011.

Având în vedere că procesele-verbale de constatate a neregulilor şi stabilire a creanţelor bugetare nr. (...)5 - (...)8/12.07.2017 sunt titlurile de creanţă în care a fost individualizată obligaţia de plată, ca urmarea nerespectării legalităţii, conformităţii şi regularităţii obţinerii şi utilizării fondurilor europene şi a fondurilor publice naţionale aferente acestora şi în baza cărora a operat compensarea, în concluzie, intimata afirmă că instituţia creditoare a respectat toţi paşii procedurali şi reglementările legale în vigoare, în vederea recuperării creanţelor stabilite în sarcina S.C. (...) S.R.L.

În încheiere, intimata face trimitere la practica judiciară a Curţii de Apel Oradea – Decizia nr. 107/2018.

Concluzionând, pentru toate argumentele de fapt şi de drept, solicită respingerea apelului.

În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispoziţiei art. 205 - 208 Cod de procedură civilă.

Examinând hotărârea apelată prin prisma criticilor formulate instanţa a reţinut următoarele:

În fapt, creditoarea Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Centrul judeţean (...) a formulat contestaţie împotriva refuzului administratorului judiciar de a opera modificarea creanţei sale, de la suma de 805.466,83 lei, la suma de 307.872,59 lei, ca urmare a compensării efectuate în baza Notei de compensare nr.(...)/14.02.2018, refuz menţionat în raportul publicat în BPI nr. (...) în data de 14.03.2018.

În acest sens, se contată că, la data de 21.02.2018, creditoarea Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Centrul judeţean (...), prin adresa înregistrată sub nr. (...) 21.02.2018, a încunoştinţat administratorul judiciar al debitoarei SC (...) SRL că, creanţa sa, în cuantum de 805.466,83 lei, identificată în procesele-verbale de constatare şi stabilire a creanţelor bugetare nr. (...)5/12.07.2017; nr. (...)6/12.07.2017 şi procesele verbale de calcul al majorărilor de întârziere nr. (...)7/25.09.2017, (...)8/25.09.2017, a fost redusă la suma de 307.872,59 lei, în baza notei de compensare nr.(...)/14.02.2018.

Conform notei de compensare în discuţie, intimata A.P.I.A., din oficiu, a compensat creanţa sa, stabilită prin procesele verbale de constatare a debitului nr. (...)6/12.07.2017 şi nr. (...)5/12.07.2017, cu creanţa datorată de ea, debitoarei SC (...) SRL, potrivit deciziei de plată nr. B (...)/14.02.2018.

Practicianul în insolvenţă, prin raportul nr. (...)/08.03.2018 a respins cererea creditoarei contestatoare, pe motivul că, aceasta excede prevederilor Legii nr. 85/2014, constituind o formă de eludare a ordinii de preferinţă, de stingere a creanţelor înscrise la masa credală.

Instanţa de control a apreciat, în raport cu starea de fapt şi probele administrate, dar şi faţă de prevederile legale incidente, că, contestaţia creditoarei intimate este fondată, însă pentru considerentele ce vor fi expuse.

Referitor la nota de compensare nr. (...)/14.02.2018, instanţa de control a considerat că aceasta are natura juridică a unui act administrativ, îndeplinind toate cerinţele art. 2 alin.1 lit. c) din Legea nr. 554/2004.

În acest sens, aşa cum se poate observa, nota de compensare la care este emisă de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, iar aceasta modifică raporturile juridice dintre părţi.

Astfel, s-a reţinut că, în cadrul anexei 1 a Ordinului nr. 66/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a mecanismului de compensare de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a debitelor şi creanţelor beneficiarilor Fondului european de garantare agricolă şi ai Fondului european agricol de dezvoltare rurală, precum şi ai fondurilor de la bugetul de stat, este prevăzută modalitatea de înştiinţare a debitorului cu privire la efectuarea compensării, fiind enumerate elementele pe care trebuie să le cuprindă nota de compensare, printre care şi menţiunea că, aceasta poate fi contestată de persoanele interesate, la organul de soluţionare competent, în conformitate cu prevederile art. 205 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în termenul prevăzut de art. 207 al aceluiaşi act normativ.

Ca atare, chiar şi prin Ordinul nr. 66/2011, notei de compensare i s-a recunoscut caracterul de act administrativ, astfel că, aceasta poate fi contestată în condiţiile Codului de procedură fiscală.

În cauză nu s-a făcut dovada contestării notei de compensare în condiţiile legii, şi ţinând cont de caracterul său de act administrativ, instanţa de apel nu poate verifica legalitatea ei pe calea contestaţiei la măsura administratorului judiciar.

Mai mult, aşa cum se ştie, actul administrativ se bucură de prezumţia de legalitate până la momentul la care, printr-o hotărâre judecătorească, se obţine anularea lui, or, în speţă nu s-a făcută o asemenea dovadă.

În acest context, este superfluă analiza observaţiilor apelantelor referitoare la nelegalitatea compensării creanţelor reciproce, chiar dacă prin motivele de apel se pune în discuţie modul de interpretare de către judecătorul sindic al art. 90 din Legea 85/2014.

Concluzionând, curtea a fost de părere că, atâta vreme cât nota de compensare se bucură de prezumţia de legalitate şi, din moment ce nu a fost anulată de instanţa de contencios administrativ, greşit a procedat practicianul în insolvenţă, refuzând să dea curs solicitării contestatoarei.

Aşadar, din perspectiva celor arătate mai sus, se impunea ca prima instanţă să admită contestaţia formulată de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Centrul judeţean (...).

Pentru ansamblul acestor considerente, instanţa, în baza art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă a respins apelurile formulate.