Uzucapiune - joncţiunea posesiilor

Prin  actiunea  civilă inaintată la data de  02.04.2018 şi inregistrată pe rolul  acestei instanţe, reclamantii  R.I. şi R.M.– D. au chemat in judecată pe pârâta Unitatea  Administrativ – Teritorială Comuna Brădeşti prin Primar, solicitând instanţei ca, prin  sentinţa ce o va pronunţa  să constate  dreptul  de proprietate asupra imobilului – teren in  suprafaţă de  1100 m.p. situat in comuna Brădeşti, str. X, nr.4, jud.Dolj, ca efect al uzucapiunii de lungă durată; să se constate calitatea  de  proprietari a reclamantilor asupra imobilului – teren in  suprafaţă de  1100 m.p. situat in comuna  Brădeşti, str. X, nr.4 (fosta TX , P.X) judeţul Dolj, având ca vecinătăţi, la N – M. N. la S- M. S., la E – M. D. şi la V – str. X; să se constate dobândirea dreptului  de proprietate asupra imobilului sus – menţionat prin efectul uzucapiunii de lungă durată (30 de ani) prevăzută de art.1891 Cod civil şi al efectului joncţiunii posesiilor , precum şi pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de titlu de proprietate.

In fapt, s-a arătat că reclamantul  R. I. impreună cu părinţii săi R. Ş. şi M. M., au exercitat de mai bine  de  30 de ani  o posesie utilă, neviciată pe  suprafaţa de teren identificată mai  sus, locuind in  casa  edificată pe acest teren, insă, in  evidenţele Primăriei  Brădeşti, autoarea lor M. M., este inregistrată cu o suprafaţă de 400 m.p. intravilan, destinaţia curţi construcţii şi 200 m.p. extravilan vii, suprafeţe pentru care ei , reclamantii achită impozitul aferent.

In drept, actiunea  a fost intemeiată pe dispoziţiile art. 1890 – 1894 din Codul civil de la 1864 coroborat cu  dispoziţiile art. 1846 – 1860 Cod civil şi  dispoziţiile art. 194 şi următoarele din odul  de procedură civilă.

In dovedirea  acţiunii reclamantii  au  solicitat  incuviinţarea probei cu inscrisuri, respectiv:C.I. , adresa nr.2014 din data de  18.05.2016 a Primăriei comunei  Brădeşti, autorizaţia de construire nr.7 din data de  21.05.1983, plan de situaţie in  zonă, certificat  de atestare fiscală, proba testimonială cu martorii A. A. şi P. E., precum şi proba cu  expertiza judiciară, in specialitatea topografie.

Actiunea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru in cuantum  de  380 lei, conform art. 3 din OUG nr.80/2013 privind taxele judiciare  de  timbru.

Intrucât in cadrul procedurii prealabile pârâta U.A.T.C. Brădeşti, judeţul  Dolj nu  a formulat intâmpinare, prin  rezoluţia din data de  10 mai  2018, judecătorul completului  a fixat primul termen de judecată şi a dispus citarea părţilor, pârâta fiind citată cu mentiunea  de  a preciza  regimul juridic al terenului  in suprafaţă de  1100 m.p.  situat in comuna  Brădeşti, str. X, nr.4, judeţul  Dolj.

Primăria  comunei  Brădeşti a răspuns solicitării instanţei la data de  20.06.2018, inaintând  adresa nr.2809 din  20.06.2018(fila nr.23 la dosar).

La data  de 26.10.2018, reclamantii  au  formulat precizare  la actiune prin care au  arătat următoarele:

Terenul litigios  a fost posedat de către părinţii  reclamantului  M. M. şi  R. Ş., care au  ridicat pe acest teren şi o construcţie, conform autorizaţiei de construire nr.7/1983, emisă pe numele  tatălui  reclamantului, R.  Ş.. Părinţii reclamantului  au  divorţat  in  anul  1996 iar in urma divorţului  şi partajului , imobilul – casă i-a revenit  tatălui reclamantului in urma executării silite.

S-a mai arătat că imobilul – casă a fost cumpărat  de către reclamanti, prin contractul  de vânzare –cumpărare  autentificat la  B.N.P. D. F. sub nr.X/17.06.2002, insă nu  exista niciun  act de proprietate  pentru terenul  aferent acestei case, in contractul  de vânzare – cumpărare  fiind menţionat faptul că această casă se află pe terenul situat  in T.X P.X,X/1, X/2 şi X, ce aparţinea numitei  M. B., conform  T.P. nr.X-X/31.05.1999, insă , in realitate, casa  se află situată pe un teren  ce  este situat in  T.X P.X.

A mai precizat reclamantul  R. I.că niciunul  dintre părinţii săi nu  sunt  decedati.

La termenul  de judecată de la 29 octombrie 2018 instanţa a invocat din oficiu  excepţia lipsei calităţii procesuale pasive  a  pârâtei U.A.T.C. Brădeşti.

Analizând excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei U.A.T.C. Brădeşti in conformitate cu prevederile art.  248 alin. 1 C.proc.civ., instanţa  reţine următoarele:

Reclamanta R. M. – D., căsătorită, a încheiat cu tatăl reclamantului  R.Ş.( in viaţă in prezent)  şi soţia acestuia R. E. contractul de vânzare – cumpărare autentificat  sub nr. X din 17.06.2002 de Biroul  Notarului  Public cu sediul in  Filiaşi, judeţul Dolj  care atestă transferul în patrimoniul reclamanţilor a dreptului de proprietate asupra unui imobil compus din casă  cu două camere şi verandă , acoperită  cu carton , iar terenul aferent imobilului în suprafaţă de 1900 mp tarlaua X parcelele X, X/1, X/2 şi X ce aparţinea numitei M. B.  conform titlului de proprietate nr X-X/31.05.1999  nu  a făcut obiectul contractului.

Prin cererea de faţă , cei doi reclamanţi –soţi , solicită în contradictoriu cu pârâta UAT Brădeşti , a se constata  dobândirea dreptului de proprietate prin efectul uzucapiunii ,  asupra terenului în suprafaţă de 1100 mp , aferent imobilului  achiziţionat de către reclamanţi potrivit contractului de vânzare cumpărare susmenţionat.

Susţin reclamanţii că imobilul - casă a fost achiziţionat  de la  părinţii reclamantului , - R. Ş. şi R. E. -  şi că în mod deliberat s-a înscris în actul de vânzare că terenul aferent imobilului s-ar situa în tarlaua X parcelele X, X/1, X/2 şi X , contrar stării de fapt reale potrivit căreia terenul s-ar regăsi în tarlaua X parcela X autorii  , determinaţi fiind de inexistenţa unui act de proprietate asupra terenului.

În evidenţele Primăriei Comunei Brădeşti, judeţul Dolj, terenul excedentar aflat în posesia reclamanţilor nu figurează ca aparţinând domeniului privat sau public al comunei, astfel cum rezultă din adresa 2809/20.06.2018, emisă de Primăria comunei Brădeşti, judeţul Dolj.

Reclamanţii sunt înscrişi în Registrul fiscal al Primăriei Comunei Brădeşti şi au achitat la zi taxele şi impozitele locale, astfel cum rezultă din certificatul de atestare fiscală emis de Primăria Comunei Brădeşti, anexat la dosarul cauzei, insă la  rolul  fiscal  figurează  mama reclamantului, numita M.  M., care este in viaţă  asa cum  a precizat  reclamantul.

Asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Unitatea administrativ-teritorială comuna Brădeşti, judetul Dolj  se reţine că reclamantii nu au făcut nicio precizare şi nu au depus nicio dovadă prin care să justifice calitatea procesuală pasivă a unităţii administrativ-teritoriale, respectiv că niciunul dintre înscrisurile depuse de reclamanti nu identifică suprafaţa de  1100 mp şi nu atestă vreun drept de proprietate publică sau privată aparţinând pârâtei asupra acestei suprafeţe ori asupra imobilului în ansamblu, nefăcându-se dovada că pârâta  ar fi deţinut dreptul de proprietate legal stabilit pentru care se solicită constatarea intervenirii prescripţiei achizitive în favoarea reclamantilor.

Cu referire la situaţia din cauza de faţă, aplicând regulile procedurale enunţate la dreptul material aplicabil care în cauză este constituit de dispoziţiile legale cuprinse în art. 1837 şi art. 1846 şi urm. C.civ.1864, se reţine că uzucapiunea, ca mod de dobândire a proprietăţii, este o sancţiune îndreptată  împotriva vechiului proprietar, care, dând dovadă de lipsă de diligenţă, a lăsat vreme îndelungată bunul său în mâna altei persoane. În consecinţă, acţiunea în constatarea intervenirii uzucapiunii trebuie formulată în contradictoriu cu vechiul proprietar.

Chiar dacă, prin definiţie, din punctul de vedere al dreptului material, dreptul de proprietate invocat de reclamantă este un drept real, care, în virtutea caracterului absolut, este opozabil oricărei persoane fizice sau juridice, unităţii administrativ teritoriale sau statului, aceasta nu conduce la concluzia că acest drept poate fi dobândit prin uzucapiune în contradictoriu cu orice persoană, ci doar cu cele pentru care se poate justifica o calitate procesuală concretizată în existenţa unui drept de proprietate afirmat şi dovedit al pârâtului asupra bunului pentru care se invocă uzucapiunea ( o atare calitate, în speţă putând avea celălalt moştenitor neacceptant ).

Raportat la aceste argumente şi la dispoziţiile art. 249 C.pr.civ., aplicabil inclusiv în cadrul acţiunii de drept comun pentru constatarea intervenirii uzucapiunii, revine reclamantei care pretinde că pârâta este proprietarul imobilului sarcina probei dobândirii de către aceasta a dreptului de proprietate.

 În cauza de faţă ,adevăratul proprietar al terenului litigios , este numita , M.B. , aşa cum se consemnează în cuprinsul contractului de vânzare cumpărare nr. X din 17.06.2002  şi care este deţinătoarea unui titlu de proprietate aşa cum s-a reţinut mai sus.

În raport cu argumentele expuse la analiza situaţiei de fapt, instanţa  apreciază că, în cauză, nu s-a făcut dovada faptului că Unitatea administrativ-teritorială comuna Bradesti ar fi proprietara suprafeţei de 1100 mp, neindividualizată, ce reprezintă diferenţă între suprafaţa din acte şi suprafaţa măsurată a imobilului.

Dimpotrivă , reiese  fără putinţă de tăgadă – fiind cuprins într-un act autentic  şi emis TDP – că proprietar al terenului aferent construcţiei înstrăinate este o persoană fizică , M.B..

Eventualele inadvertenţe asupra individualizării terenului litigios că s-ar afla în tarlaua 15 sau 16 , atâta timp cât reprezintă teren aferent casei înstrăinate , nu au nici o relevanţă asupra calităţii  de proprietar a numitei M. B. . 

Faţă de cele arătate, având în vedere că reclamantului îi revenea obligaţia de a proba atât calitatea sa procesuală activă, cât şi calitatea procesuală pasivă a pârâtei , iar acesta nu a făcut dovada „calităţii de proprietar“ şi implicit a calităţii procesuale pasive a pârâtei , instanţa va admite  excepţia lipsei calităţii procesuale pasive pentru pârâtă şi, pe cale de consecinţă, în temeiul art. 40 din Codul de procedură civilă va respinge  cererea ca introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

În privinţa pârâtei se  reţine că excepţia este cu „atât mai întemeiată“ cu cât reclamantul a chemat în judecată pe aceasta în calitate de pârâtă, invocând joncţiunea posesiilor.

Domenii speta

Spete similare