Succesiune

Acesta este document finalizat

Cod ECLIECLI:RO:JDBRLD:2018:001.001937

Dosar nr. 2420/189/2016

R O M A N I A

JUDECATORIA X

JUDB

SENTINTA CIVILA Nr. 1937/2018

Sedinta publica de la 05 Septembrie 2018

Instanta constituita din:

INSTANTA

Prin cererea inregistrata sub numarul XreclamantaX Xa chemat in judecata si personal la interogatoriu pe paratii Unitatea Administrativ Teritoriala X prin Primarul mun. X, X X si X X, X X, solicitand instantei ca prin hotararea ce se va pronunta sa se constatate ca a dobandit prin efectul accesiunii imobiliare a dreptului de proprietate asupra imobilului casa de locuit situata in mun. X, str. X, nr.x, judet X, in suprafata construita de 200,00 mp., sa se dezbatasuccesiunea defunctului X X, decedat la data de 17.03.2012, sa se stabileasca masa succesorala, mostenitorii si cotele acestora si sa se dispunaiesirea din indiviziune asupra bunurilor ramase de pe urma defunctului.

In motivarea in fapt arata reclamanta ca ea este sotia supravietuitoare a defunctului X X iar X X si X X sunt fiii lor. Parata X X este nepoata de fiica decedata X X, decedata la data de 28.11.2015. Sustine reclamanta ca dupa decesul sotului sau doar ea si paratul X X au acceptat succesiunea ramasa dupa defunctul X X, paratii X X si X X au renuntat expres la succesiune prin declaratiile nr. 1628 din 15.04.2016 si nr. X din 12.04.2016.

Cu privirela capatul de cerere privind accesiunea,arata reclamanta ca in anul 1956 potrivit contractului de vanzare cumparare nr. 358 din 26.05.1956 a cumparat impreuna cu defunctul sau sot un imobil teren liber in suprafata de 576 mp situat in X, str. X, nr.4, judet X. Incepand cu anul 1956, impreuna cu defunctul, X X au construit un imobil casa de locuit compusa din 3 camere care constituie corpul de cladire nr. 1. si ulterior s-a construit si corpul de cladire C2 cat si o anexa, in care locuieste fiul sau X X si sotia acestuia X X. Acest imobil (casa de locuit si anexe gospodaresti) figureaza inscrise in evidenta fiscala a Primariei X si se platesc taxe si impozite anual insa nu s-a obtinut pentru constructie autorizatie de construire.

Mai arata reclamanta ca ea cat si defunctul au fost proprietarii terenului din X, str.X, nr.4, judet X, motiv pentru care apreciem ca devin incidente, cu privire la constructia pe care noi am edificat-o pe acest teren, regulile accesiunii, privita ca prelungire legala a dreptului proprietarului lucrului considerat principal asupra a tot ce se uneste ca accesoriu cu acest lucru, prelungire justificata de caracterul exclusiv si absolut al dreptului de proprietate. Astfel, potrivit art.555 raportat la art.567, art.577 si urm. din Noul Cod civil, pamantul este considerat lucru principal si proprietatea asupra lui da dreptul si asupra a tot ce se uneste ca accesoriu cu acesta intr-un mod natural sau artificial.Un astfel de accesoriu il reprezinta si constructia in suprafata desfasurata de aprox. 200,00 mp, proprietarii terenului dobandind prin intermediul accesiunii, ca urmare a exercitarii atributelor dreptului sau absolut si proprietatea constructiilor aflate pe acel teren.

In dreptreclamanta a intemeiat actiunea pe dispozitiile art.555 raportat la art.567, art.577 si urm. din Noul Cod civilsi art.980 si urmatoarele Cod procedura civila.

In probatiune a solicitatincuviintarea urmatoarelor probe: inscrisuri proba testimoniala in cadrul careia sa fie audiati martorii X X si X X X si proba cu expertiza tehnica in constructii si topografie - pentru identificarea constructiei sub aspectul amplasamentului si al componentei.

Actiunea a fost timbrata cu suma de 7218 lei.

Reclamanta a beneficiat de acordarea ajutorului public judiciar prin esalonarea in 10 rate lunare a platii taxei de timbru.

Paratii nu au formulat intampinare la dosar si nu au propus probe in prezenta cauza.

In cauza a fost administrata proba cu inscrisuri (f. 5 – 23 vol. I dosar), proba testimoniala in cadrul careia au fost audiati martorii X X si X X X,proba cu expertiza tehnica in constructii si expertiza tehnica in specialitatea topografie, geodezie si cadastru.

Din actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:

Cu privire la capatul de cerere privind accesiunea imobiliara:

Prin contractul de vanzare cumparare autentificat sub numarul X26.05.1956 reclamanta impreuna cu defunctul sau sot au cumparat un imobil teren in suprafata de 576 m.p situat in X str. X nr. 11 jud. X.

Pe acest teren au fost edificate constructii si anexe gospodaresti.

Din certificatul de atestare fiscala pentru persoane fizice privind impozitele si taxele locale aflat in original la fila 8 vol. I dosar, reiese ca la nr. matricol X figureaza defunctul X X cu un imobil teren intravilan in suprafata de 576 m.p. , cu suprafete desfasurate cu pereti exteriori din lemn, piatra naturala, din caramida nearsa, din valatuci sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic sau chimic.

In drept, in cauza sunt aplicabile disp.art. 482 Cod civil din 1865 care prevad ca,proprietatea unui lucru, mobil sau imobil, da drept asupra tot ce produce lucrul si asupra tot ce se uneste, ca accesoriu, cu lucrul, intr-un mod natural sau artificial intrucat potrivit art.57 din Legea nr.71/2011 pentru punerea in aplicare a Noului cod civil, disp.art.576 se aplica situatiilor nascute dupa intrarea in vigoare a codului civil.

Raportand textele de lege de mai sus la situatia de fapt retinuta, instanta apreciaza capatul de cerere privind accesiunea imobiliara, ca fiindintemeiat pentru urmatoarele considerente:

Instanta retine ca reclamanta X X impreuna cu sotul sau, defunctul X X decedat la data de 17.03.2012, au edificat in timpul casatoriei un imobil casa de locuit si anexe gospodarestisituate in X str. X nr. 11 jud. X.

Instanta retine ca reclamanta si defunctul X X erau proprietarii imobilului teren in suprafata de 576 m.p situat in X str. X nr. 11 jud. X.

Desi reclamantaimpreuna cu defunctul X X erau proprietarii imobilului teren in suprafata de 576 m.p situat in X str. X nr. 11 jud. X, nu detin acte de proprietatepentru constructiile si anexele gospodaresti edificate pe terenul in suprafata de 576 m.p. situat in X str. X nr.Xjud. X.

Constructiile si anexele gospodaresti au fost identificate in raportul de expertiza tehnica judiciara intocmita de expertul X X,aflate la dosarul cauzei.

Din declaratiile martorilor audiati in cauza, respectiv X X si X X X aflate la fila 68 – 69 vol. I dosar, rezulta ca imobilul casa si anexe gospodaresti a fost edificat de catre reclamanta X X impreuna cu defunctul sau sot X X in timpul casatoriei.

Cu privire la capetele de cerere privind succesiunea si iesirea din indiviziune:

La data de 17.03.2012 a decedat defunctul X X cu ultimul domiciliu in X jud. X, asa cum rezulta din certificatul de deces seria DZ nr. 210731 aflat in copie la fila 5 vol. I dosar.

Reclamanta X X a fost casatorita cu defunctul X X. Din casatoria acestora au rezultat 3 copii respectiv paratii X X, X X si defuncta XXdecedata la data de 28.11.2015.

La data de 28.11.2015 a decedat X X asa cum rezulta din certificatul de deces seria DC nr. 457007.

Prin declaratia autentificata sub numarul Xla BNP X X parata X X in calitate de fiica a defunctei X X a declarat ca renunta la succesiunea ramasa de pe urma mamei sale.

Prin declaratia autentificata sub numarul X/12.04.2016 la BNP X X paratul X X in calitate de fiul al defunctului X X a declarat ca renunta la succesiunea ramasa de pe urma tatalui sau. (fila 22 vol. I dosar).

Prin art. 91 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, s-a prevazut ca: „Mostenirile deschise inainte de intrarea in vigoare a Codului civil sunt supuse legii in vigoare la data deschiderii mostenirii”

Cu privire la succesiunea defunctului X X, constatand ca,aceasta a decedatdupadata de 01.10.2011,cu privire ladeschiderea succesiunii ramase de pe urma acesteia sunt aplicabile urmatoarele dispozitii ale codului civil:

Art. 963 C. civ stabileste ca mostenirea se cuvine, in ordinea si dupa regulile stabilite in Titlul II, sotului supravietuitor si rudelor defunctului si anume descendentilor, ascendentilor si colateralilor acestuia, dupa caz.

Art. 953 C. civ. prevede ca mostenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate catre una sau mai multe peroane in fiinta.

In conformitate cu art. 954 C. civ. mostenirea unei persoane se deschide in momentul decesului acestuia.

Conform art. 962 C. civ. pentru a putea mosteni o persoana trebuie sa aiba calitatea ceruta de lege sau sa fi fost desemnata de catre defunct prin testament.

Art. 1108 C. civ. acceptarea poate fi expresa sau tacita 8alin.1). Acceptarea este expresa cand succesibilul isi insuseste explicit titlul sau calitate de mostenitor printr-un inscris autentic sau sub semnatura privata. Acceptarea tacita este cand succesibilul face un act sau fapt pe care nu ar putea sa il faca decat in calitate de mostenitor.

Art. 1110 C. civ. stabileste ca actele de dispozitie juridica privind o parte sau totalitatea drepturilor asupra mostenirii atrag acceptarea tacita a acesteia ( alin.1). De asemenea, pot avea valoare de acceptare tacita a mostenirii actele de dispozitie, actele de administrarea definitiva ori de folosinta a unor bunuri din mostenire. Actele de conservare, supraveghere si administrarea provizorie nu valoreaza acceptare, daca din imprejurarile in care acestea au fost efectuate nu rezulta ca succesibilul si-a insusit prin ele calitatea de mostenitor ( alin. 3).

Potrivit art. 66 alin. 2 din Legea 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, dispozitiile art. 669-686 din Codul civil se aplica si partajului judiciar, atunci cand cererea de chemare in judecata a fost introdusa dupa intrarea in vigoare a Codului civil.

Potrivit art. 669 C. civ. incetarea coproprietatii prin partaj poate fi ceruta oricand, afara de cazul in care partajul este suspendat prin lege, act juridic ori hotarare judecatoreasca.

Art. 670 C. civ. decreteaza ca, partajul poate fi facut prin buna invoiala sau prin hotarare judecatoreasca, in conditiile legii.

Conform art. 676 C. civ. partajul se va face in natura, proportional cu cota parte a fiecarui proprietar (alin. 1). Daca bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil in natura, partajul se va face in unul dintre urmatoarele moduri: prin atribuirea intregului bun, in schimbul unei sulte, in favoarea unuia sau mai multor coproprietari, la cererea acestora; prin vanzarea bunului in modul stabilit de coproprietari ori, in caz de neintelegere, la licitatie publica, in conditiile legii, si distribuirea pretului catre coproprietari proportional cu cota parte a fiecaruia dintre ei.

Raportand textele de lege de mai sus la situatia de fapt retinuta, instanta apreciaza cererea formulata de reclamanta ca fiindintemeiata pentru urmatoarele considerente:

In ceea ce priveste deschiderea succesiunii:

Constatand ca asupra mostenirii ramase de pe urma defunctului X X nu s-a deschis procedura succesorala pana in prezent, instanta urmeaza sa constate deschisa succesiunea defunctului, la data de 17.03.2012, cu ultimul domiciliu in X jud. X.

Instanta apreciaza ca in cadrul dezbaterii succesiunii, sunt stabiliti mostenitorii, cotele succesorale, precum si masa succesorala. Nu exista dezbaterea partiala a succesiunii, partile putand solicita doar iesirea din indiviziunecu privire la anumite bunuri incluse in masa succesorala, si ramanerea in indiviziune cu privire la alte bunuri, in raport de principiul disponibilitatii.

In ceea ce priveste calitatea de mostenitor:

Partile din prezenta cauza nu au contestat calitatea de mostenitori legali ramasi de urma defunctului X X.

Astfel cum rezulta din actele de stare civila,reclamanta X X este sotia defunctului X X, paratii X X si X X sunt copii reclamantei si ai defunctului X X iar parata X X este nepoata de fiica postdecedata.

Prin declaratia autentificata sub numarul X la BNP X X parata X X in calitate de fiica a defunctei X X a declarat ca renunta la succesiunea ramasa de pe urma mamei sale.

Prin declaratia autentificata sub numarul X/12.04.2016 la BNP X X paratul X X in calitate de fiul al defunctului X X a declarat ca renunta la succesiunea ramasa de pe urma tatalui sau. (fila 22 vol. I dosar).

Avand in vedere aceste elemente de fapt, respectiv legatura de casatorie si legatura de descendenta, si analizand declaratiile de renuntare la succesiune ale paratilor Moldovvanu X si X X,instanta retine ca doar reclamanta X X si paratul X Xd au in prezent vocatie succesorala generala la mostenirea lasata de defunctul X X..

Necontestarea calitatii de mostenitor al partilor prezuma calitatea de mostenitori a acestora in ceea ce priveste mostenirea lasata de defunctul X X.

Avand in vedere recunoasterile partilor, instanta urmeaza sa constate ca de pe urma defunctului X X decedatla data de17.03.2012, au ramas ca mostenitori legaliacceptantireclamanta X X in calitate de sotie supravietuitoare cu o cota de 1/4 din masa succesorala si paratul X X in calitate de fiu cu o cota de ? din masa succesorala.

In ceea ce priveste masa succesorala:

Referitor la masa succesorala ramasa de pe urma defunctului, partile au fost de acord cucomponenta acesteia.

Cu privire la compunerea masei succesorale a defunctului X X si pentru justa solutionare a cauzei in cauzas-a dispus efectuarea unei expertize tehnice judiciare in specialitatea constructii, dar si a unei expertize tehnice judiciare in specialitatea topografie, cadastru, geodezie.

Din ansamblul materialului probator administrat, inscrisurile existente in dosar si concluziile rapoartelor de expertiza intocmite in cauza de expertii de X X si X X rezulta ca masa succesorala ramasa de pe urma defunctului X X se compune din: cota de 1/2 din imobilele situate in X str. X nr.Xjud. X, identificate si individualizate de expert X X in raportul de expertiza tehnica judiciara si din terenul intravilan situat in X in str. X nr.X jud. X, in suprafata real masurata de 576 m.p.identificat si delimitat pe punctele de contur 1 – 2 – 3 –X– 5 – 6 – 7 – 8 – 9 – 1in raportul de expertiza judiciara tehnica topografica intocmita de expert X X.

Cu privire la iesirea din indiviziune:

Fata de concluziile la care s-a oprit instanta privind calitatea de mostenitori acceptanti ai defunctului X X, compunerea masei succesorale ramase de pe urma acestuia si cotele mostenitorilor, urmeaza sa constate ca reclamanta X X si paratul X X sunt in indiviziune, in cote diferite asuprabunurilor ce compun masa succesorala.

Reclamanta X X si paratul X X si-au exprimat punctul de vedere cu privire la atribuirea loturilor prin inscrisul depus la dosar in sedinta publica din 22 august 2018, semnat de ambele parti.

Fata de materialul probator administrat in cauza, instanta urmeaza sa dispuna iesirea din indiviziune a partilor, raportat optiunilor formulate de parti cat siin raport de concluziile rapoartelor de expertiza tehnica judiciare in specialitatea topografie - geodezie - cadastru si constructii,intocmite si depuse la dosarul cauzei de expert X X si X X, ce fac parte integranta din prezenta hotarare.

Astfel, se va atribui in natura direct in proprietatea reclamantei X X: Lotul nr.1 compus din Corpurile de cladire C1 a C1b (incaperile 1, 2, 3, 4) si incaperile 5 si 6 ale corpului C1 precum si anexa C2 si terenul aferent in suprafata de 272,725 m.p., imobile identificate, individualizate si delimitate in rapoartele de expertiza tehnica judiciara in specialitatea constructii si topografie intocmite de expertii X X si X X.

Se va atribui in natura direct in proprietatea paratuluiX X: Lotul nr. 2 compus din Corpul C1 c al cladirii C1 (incaperile 7, 8, 9 si 10), cladirea C1 d si magazia C1e aferenta cladiri C1, precum si Anexa C3 precum si terenul aferent in suprafata de 341,749 mp, imobile identificate, individualizate si delimitate in rapoartele de expertiza tehnica judiciara in specialitatea constructii si topografie intocmite de expertii X X si X X.

Reclamanta a beneficiat de acordarea ajutorului public judiciar prin reducerea cu 50 % a cuantumului diferentei contravalorii expertizei in constructii.

Articolul 6 lit. d din OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila, ajutorul public judiciar se poate acorda sub forma de scutiri, reduceri, esalonari sau amanari de la plata taxelor judiciare prevazute de lege, inclusiv a celor datorate in faza de executare silita.

Conform art. 7 din acelasi act normativ ajutorul public se poate acorda separat sau cumulat, in oricare dintre forme, insa valoarea ajutorului public judiciar acordat nu poate depasi, in cursul unei perioade de un an, suma maxima echivalenta cu 10 salarii minime brute pe tara la nivelul anului in care a fost formulata cererea de acordare.

Instanta constata ca valoarea acordata reclamantei cu titlu de ajutor public judiciarnu depaseste suma prevazuta de lege.

Avand in vedere motivele care au stat la baza admiterii cererii de acordare a ajutorului public judiciar, si fata de situatia materiala a reclamantei instanta urmeaza sa dispuna ca sumaacordata reclamantei prin incheierea pronuntata la data de 04.07.2018 in dosarul nr. 2420/18/2018/a2,cu titlu de ajutor public judiciar, sa ramane in sarcina statului.

Va lua act ca reclamanta nu solicita plata sultei pentru compensarea valorica a loturilor.

Va lua act ca partilenu solicita cheltuieli de judecata.

5

Domenii speta

Spete similare