Plângere contravenţională

Pe rol se află judecarea cererii de apel formulată de apelantul-petent …… în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIŢIE AL JUDEŢULUI VASLUI, împotriva sentinţei civile nr. … pronunţată de Judecătoria Vaslui în cauza având ca obiect plângere contravenţională PV seria ………..

T R I B U N A L U L

Deliberând asupra apelului civil de faţă, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. …… Judecătoria Vaslui a respins plângerea contravenţională formulată de către petentul ……le în contradictoriu cu intimatul IPJ Vaslui împotriva procesului-verbal seria ………...

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a avut în vedere următoarele:

Prin procesul verbal seria ……….  întocmit de Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Vaslui, petentul ……..  a fost sancţionat cu avertisment şi amendă în cuantum de 1125 lei şi măsura de ridicare a certificatului de înmatriculare a autoturismului, în baza  art. 100, alin. 1, pct. 11 şi 100 alin.1, pct. 1 din OUG 195/2002, reținându-se că a condus auto marca Dacia cu nr. ….. cu defecţiuni la luminile de întâlnire, la pivoţii dreapta faţă,  la cuplajul elastic volan  şi la rulmenţii dreapta faţă.

Prin cererea  înregistrata pe rolul Judecătoriei  Vaslui …. …  a contestat procesul-verbal de contravenţie seria ….. din data de 23.05.2016.

Procedând la verificarea, potrivit art.34 alin.1 din OG nr.2/2001, a legalității si temeiniciei procesului-verbal contestat, instanța a reţinut, în ceea ce privește legalitatea, ca actul contestat cuprinde mențiunile prevăzute de art.17 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, nefiind incident vreunul din motivele de nulitate care se constata din oficiu de către instanța de judecata.

De asemenea, instanţa a constatat că pentru faptele descrise a fost stabilită în mod corect încadrarea în textele de lege indicate ca temei legal al constatării si sancționării contravenției, respectiv art. 100 alin.1 pct.11 şi 102 alin. 1 pct.1 din OUG 195/2002  în conformitate cu care constituie contravenţii nerespectarea obligaţiei ce revine conducătorului de motocicletă sau moped de a avea în funcţiune, în timpul zilei, luminile de întâlnire în circulaţia pe drumurile publice şi conducerea pe drumurile publice a unui vehicul care nu corespunde din punct de vedere tehnic.

Instanţa a reţinut că petentul nu a invocat niciun aspect de nelegalitate a procesului-verbal.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal contestat, instanța a apreciat că prezentul litigiu trebuie sa ofere garanțiile procesuale recunoscute si garantate de articolul 6 din Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertarilor Fundamentale, ratificata de România prin Legea nr. 30/1994, care, în baza articolului 11 din Constitutia României, face parte din dreptul intern si are prioritate în temeiul articolului 20 alin. 2 din legea fundamentala.

Aceasta deoarece acest gen de contravenție intra în sfera "acuzațiilor în materie penala" la care se refera primul paragraf al articolului 6 din Conventia Europeana.

Mai mult, în cauza Anghel împotriva României, hotărâre din 04.10.2007, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat, cu referire la aplicabilitatea art.6 din Conventie în litigiul în care reclamantul a fost sancționat în temeiul, art.2 alin.1 din Legea nr.61/1991, în sensul ca în lumina criteriilor ce decurg din jurisprudența sa constanta în materie (cauza Ezeh si Connors împotriva Regatului Unit, nr.39665/98, CEDH 2003-X), în pofida naturii pecuniare a sancțiunii efectiv aplicate reclamantului, a cuantumului sau redus si a naturii civile a legii care incriminează aceasta contravenție, procedura în cauza poate fi asimilata unei acuzații în materie penala. S-a constatat mai întâi ca dispozițiile art.2 alin.1 din Legea nr.61/1991 au un caracter general si nu se adresează unui grup determinat de persoane, ci tuturor cetățenilor, ca prescriu un anumit comportament însoțit de o sancțiune menita sa prevină si sa reprime în același timp (cauza Ozturk c.Germania, hotărârea din 21.02.1984).

În jurisprudența sa ( cauza Maszini vs. României din 2006) Curtea Europeana a Drepturilor Omului a considerat ca aceste criterii, care sunt alternative, iar nu cumulative, sunt suficiente pentru a demonstra ca fapta în discuție are caracter penal, în sensul art. 6 din Conventie.

În atare situație, întrucât procedura de soluționare a unei plângeri contravenționale este calificata drept o procedura "penala", contravenientul se bucura de protecția conferita în cadrul unei astfel de proceduri, printre care si prezumția de nevinovăție.

Nu trebuie uitat însa că, în dreptul nostru contravențional, procedura soluționării unei cereri privind o plângere contravenționala este reglementata în mare parte de Codul de procedura civila (art.47 din O.G.nr.2/2001) si că procesul-verbal de contravenție este un act administrativ, astfel încât unele elemente ale principiului prezumției de nevinovăţie  nu trebuie absolutizate, existând posibilitatea, cu respectarea cerinței proporţionalităţii mijloacelor folosite cu scopul legitim urmărit, sa funcționeze si alte prezumții de drept si de fapt, chiar si în favoarea organului constatator (cauza Blum împotriva Austriei).

Transpunând aceste principii în speță, instanța a constatat ca petentul are dreptul la un proces echitabil, conform art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, în cadrul căruia sa utilizeze orice mijloc de proba si sa invoce argumente pentru dovedirea împrejurării ca situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporţionalităţii între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acţiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit si respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.

Din probatoriul administrat, respectiv din procesul verbal întocmit, din înscrisurile depuse de intimată si petent precum si din declarația dată de martorul audiat de instanţă, rezultă că în urma controlului efectuat de lucrătorii RAR, în prezenţa petentului, autovehiculul acestuia, marca Dacia 1310, prezenta defecţiuni la sistemul de direcţie, cuplaj elastic volan cu joc, poziție stânga faţă, pivot inferior stânga cu joc, rulment dreapta față cu joc, defecţiuni care îndreptăţesc instanţa să reţină că autovehiculul nu corespundea din punct de vedere tehnic circulaţiei pe drumurile publice.

Relevante în reţinerea situaţiei de fapt sunt raportul de control tehnic în trafic efectuat la data constatării faptei, declaraţia martorului, care a atestat că reprezentanţii RAR au constatat anumite nereguli, cât şi  faptul că petentul nu a formulat obiecțiuni cu privire la cele consemnate în procesul-verbal contestat.

Instanţa nu poate reţine ca dovadă a incorectitudinii celor constatate de lucrătorii RAR, înscrisul de la fila 9, pe de-o parte că, din conţinutul acestuia nu rezultă ce autovehicul a fost verificat cu privire la sistemele de direcţie, rulare, iar pe de altă parte pentru că această presupusă verificare a autovehiculului petentului a fost efectuată după două zile de la constatare, timp în care defecţiunile puteau fi remediate.

Având în vedere cele mai sus reținute, instanța a constatat temeinicia celor constatate prin procesul verbal contestat prin raportare la criticile petentului .

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplica în limitele prevăzute de actul normativ si trebuie sa fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșita fapta, de modul si mijlocele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsa, precum si de circumstanțele personale ale contravenientului.

Orice sancțiune juridica, inclusiv cea contravențională, nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, iar pentru aceasta nu este nevoie ca în toate cazurile sa se aplice sancțiunea amenzii. Sancțiunile juridice constituie nu mijloace de răzbunare a societății, ci de prevenire a săvârșirii faptelor ilicite si de educare a persoanelor vinovate. Însă, în situaţia în care autovehiculul condus de petent prezenta defecţiuni majore la sistemul de direcţie şi rulare, aceasta reprezenta un pericol pentru siguranţa traficului rutier. În plus, petentului i s-a aplicat minimul prevăzut de lege pentru fapta contestată, amendă în cuantum de 1125 lei.

Toate aceste aspecte reținute de instanţă conduc la concluzia potrivit căreia sancţiunea aplicată pentru fapta contravenţională contestată a fost corespunzător dozată de agentul constatator cu ocazia întocmirii procesului-verbal seria ……

Instanța a apreciat ca, prin aplicarea acestei sancțiuni, contestatorul urmează sa fie responsabilizat cu privire la obligaţia de a respecta valorile sociale reglementate de actul normativ în baza căruia a fost sancţionat.

Pentru aceste considerente, instanţa a respins  plângerea contravenţională formulată de către petentul ……, în contradictoriu cu intimatul IPJ Vaslui cu …….împotriva procesului-verbal seria ………..

Instanţa a luat act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentințe, în termenul prevăzut de art. 468 alin. 1 Cod procedură civilă a formulat apel ………., criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.

Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma motivelor de apel şi a dispoziţiilor legale aplicabile în cauză, instanţa de control judiciar a constatat că apelul este neîntemeiat pentru următoarele considerente:

Prin procesul verbal de contravenţie ………, apelantul a fost sancţionat contravenţional cu amendă în cuantum de 1125 lei şi avertisment pentru săvârşirea contravenţiilor prevăzute de art. 100 al. 1 pct. 11 şi art. 102 al. 1, pct. 1 din OUG nr. 195/2002., reţinându-se că în data de 19.09.2016, ora 11,21 în localitatea Crasna a condus autoturismul marca Dacia, cu nr. de înmatriculare ……. având defecţiuni la luminile de întâlnire, prezenta defecţiuni tehnice la pivoţi şi cuplajul elastic volan şi rulment dreapta faţă conform raportului de control tehnic în trafic întocmit de specialiştii RAR.

În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal de contravenție, instanţa de fond, în mod corect, a apreciat că acesta a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor art. 16 şi art. 17 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, dispoziții referitoare la menţiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancţiunea nulităţii.

Astfel, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției conține toate elementele prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, respectiv cele privitoare la numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale ale contravenientului, descrierea faptei, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.

În ceea ce priveşte cele invocate de apelant cu privire la faptul că nu i s-a adus la cunoştinţă dreptul de a face obiecţiuni sau că nu s-au consemnat în procesul verbal cele relatate cu ocazia controlului de către acesta, apelantul nu a făcut nici o dovadă în acest sens.

De asemenea, în procesul verbal s-a consemnat şi faptul că a fost oprit pe drum public în localitatea Crasna, fiind locul săvârşirii contravenţiei.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanţa a reţinut următoarele:

Persoana sancționată contravențional are dreptul la un proces echitabil conform art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, în care să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt reținută în procesul-verbal contestat nu corespunde modului în care s-au desfășurat evenimentele, iar sarcina instanței este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționată o conduită antisocială și respectarea dreptului la apărare al petentului (cauza Anghel c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza Neaţă c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).

De asemenea, persoana sancţionată contravenţional se bucură de prezumţia de nevinovăţie până la pronunţarea unei hotărâri definitive prin care să se stabilească vinovăţia sa. Această prezumţie nu neagă, însă, valoarea probatorie a procesului-verbal de contravenţie legal întocmit, în care sunt consemnate aspecte constatate personal, în mod direct, de către agentul constatator, care este o persoană învestită cu exercitarea autorităţii de stat.

Astfel, procesul-verbal legal încheiat se bucură de o prezumţie de temeinicie, a cărei existenţă nu este de natură a încălca prezumţia de nevinovăţie de care se bucură persoana sancţionată contravenţional, aspect care rezultă din posibilitatea persoanei sancţionate de a administra probele pe care le consideră necesare pentru a face dovada contrară.

În speță, petentul a avut ocazia să administreze în faţa instanţei mijloacele de probă pe care le-a considerat de natură a combate prezumţia de legalitate şi temeinicie de care beneficiază procesul-verbal ca act întocmit de un organ al statului în exercitarea atribuţiilor de serviciu. Petentul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, instanţa admiţând aceste probe.

În ceea ce priveşte numele persoanei indicate pe raportul de control este vorba de o eroare materială, fiind consemnate corect numărul de înmatriculare a autoturismului verificat care este proprietatea apelantului şi seria de caroserie care este unică.

Faptul că, ulterior apelantul s-a prezentat la o staţie ITP unde s-ar fi constatat că nu există defecţiunile stabilite în urma controlului, nu poate răsturna prezumţia de legalitate a procesului verbal, aceste defecţiuni putând fi reparate până a doua zi, această constatare trebuie coroborată cu alte probe pe care apelantul nu le-a administrat în cauză.

Faţă de cele arătate, de dispoziţiile art. 480 al. 1 C. proc. Civ., instanţa va respinge apelul, urmând a păstra hotărârea instanţei de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul formulat de ……. împotriva Sentinţei civile nr…….. a Judecătoriei Vaslui, pe care o păstrează.

Definitivă.

Domenii speta

Spete similare