Litigii privin fc publici

Cod ECLI ECLI:RO:TBHND:2018:004.xxxxxx

Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL H________

SECTIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Sentința nr. 953/CA/2018 Dosar nr: XXXXXXXXXXXX

Ședința publică din 10.10.2018

P_________: N______ M_____ I____- judecător

TARAȘCU V___ P___- grefier

Pe rol fiind judecarea acțiunii în contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul L______ G______ în contradictoriu cu C___ de a________ de sănătate H________, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr188/1999).

La apelul nominal făcut în ședință publică,  se constată lipsa părților.

Instanța față de lipsa părților, lasă cauza la a doua strigare.

La apelul nominal făcut în ședința publică la a doua strigare, se constată lipsa părților.

Procedura  de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

În temeiul art. 244 C. pr. Civ, instanța se consideră lămurită asupra fondului. Considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, potrivit prevederilor art. 394 alin. 1 C . pr. civ., instanța închide dezbaterile în vederea pronunțării.

T R I B U N A L U L;

Deliberând asupra cauzei de față, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului H________, Secția a II-a Civilă, de contencios administrativ și fiscal, la data de 15.03.2018 sub nr. XXXXXXXXXXXX, reclamantul L______ G______ a chemat în judecată pe intimata C___ de A________ de Sănătate H________, solicitând:

1. în principal, anularea Decizie nr. 382/2017 privind salarizarea sa începând cu data de 01.01.2018 și obligarea pârâtei la emiterea altei decizii, stabilirea cuantumului brut al salariului de bază  la nivelul corespunzător funcției publice de execuție inspector, grad profesional superior (nivel studii S), gradația 5, prin aplicarea art. 38 alin. (3) lit a) și i), alin (6) și alin. (7) precum și a anexei nr. VIII – Familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație” Capitolul IA Salarizarea funcționarilor publici- punctul I. Salarii pentru personalul din administrația publică centrală din Legea cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, începând cu 01.01.2018;

2. în subsidiar, anularea Decizie nr. 382/2017 privind salarizarea sa începând cu data de 01.01.2018 și obligarea pârâtei la emiterea unui act administrativ prin care drepturile salariale nete (exclusiv sporuri, compensații, adaosuri, prime și indemnizații, inclusiv cele pentru hrană și vacanță) să fie la nivelul net achitat în luna decembrie 2017;

3. obligarea pârâtei la recalcularea, alocarea și plata drepturilor salariale bănești reprezentând diferența dintre dreturile salariale cuvenite și dreăturile salariale efectiv acordate începând cu data de 01.01.2018 și până la data plății efective;

4. actualizarea acestor sume cu rata inflației de la data scadenței fiecăreia și până la data plății efective a sumelor datorate și a dobânzii legale calculate conform OG 13/2011 începând cu dat de 01.02.2018 și până la data plății efective.

În fapt, s-a arătat faptul că prin decizia contestată s-a stabilit un salariu de bază într-un un cuantum mai mic decât cel al salariului net fata de luna decembr ie, desi atribuțiile si responsabilitățile salariatului nu s-au diminuat in intervalul iulie 2017 - ianuarie 2018.

Î n acest context, s-a apreciat că decizia nu a fost emisă cu respectarea prevederilor legale deoarece, în mod greșit, cuantumul salariului de bază s-a stabilit prin raportare la Anexa nr. VIII - Familia ocupațională de funcții bugetare "Administrație" Capitolul I A. Salarizarea funcționarilor publici - punctul II. Salarii pentru personalul din unități teritoriale din Legea - cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, deși ar fi trebuit stabilit prin raportare la Anexa nr. VIII - Familia ocupațională de funcții bugetare "Administrație" Capitolul I A. Salarizarea funcționarilor publici - punctul I. Salarii pentru personalul din administrația publică centrală din Legea -cadru nr. 153/2017.

Î n considerarea afirmațiilor de mai sus s-au invocat următoarele :

- Conform prevederilor art. 276 coroborate cu art. 277 din Legea nr. 95/2006, republicată, privind reforma în domeniul sănătății , legiuitorul a stipulate : C___ Națională de A________ de Sănătate este instituție publică, autonomă, de interes național, cu personalitate juridică, este organ de specialitate al administrației publice centrale, care administrează și gestionează sistemul de a________ de sănătate, iar casele de a________ de sănătate sunt instituții publice, cu personalitate juridică, cu bugete proprii, în subordinea CNAS. în acest context, este evident că, se aplică caselor de a________ de sănătate prin similitudine același regim juridic al instituției căreia i se subordonează, având în vedere și faptul că nici o normă legală în vigoare nu stipulează în sens contrar

- Conform prevederilor art. 8 alin. 1 din Legea nr. 188/1999, republicată, privind statutul funcționarilor publici - „ Funcțiile publice de stat sunt funcțiile publice stabilite și avizate, potrivit legii, în cadrul ministerelor, organelor de specialitate ale administrației publice centrale, precum și în cadrul autorităților administrative autonome ." Prin urmare atat funcțiile publice din cadrul CNAS cat si cele din cadrul caselor de a________ de sănătate , in calitate de instituții publice autonome de interes național, sunt funcții publice de stat si nu funcții teritoriale, cum greșit sunt considerate in prezent de către parata. în acest context vă solicităm să observați faptul că, în prevederile Legii nr. 153/2017, în secțiunea unde se face detalierea instituțiilor publice teritoriale NU se face vorbire directă de casele județene de a________ de sănătate

- Conform art. 39 din Legea-cadru nr. 153/2017 referitoare la salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare -pentru aplicarea tranzitorie a normei legale, personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, inclusiv pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte profesionale, salarizarea se face la același nivel pentru funcții similare.

Din economia textelor actelor normative invocate și ținând cont de faptul că, în cadrul prevederilor Legii nr. 153/2017, în secțiunea unde se face detalierea instituțiilor publice teritoriale NU se face vorbire directă de casele județene de a________ de sănătate, rezultă că, funcțiile publice din cadrul caselor de a________ de sănătate devin funcții publice de stat, astfel că, la reincadrarea angajaților conform prevederilor noii legi, acestora trebuia sa li se acorde nivelul de salarizare corespunzător funcțiilor din administrația publica centrala si nu teritoriala, cum este interpretată în prezent.

Astfel, art.38 alin.3 lit.a) din Legea nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice stipulează: „ începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creșteri salariale: a) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul brut al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăși limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții;.

Salariul de inspector, gradație 5 pentru luna decembrie 2017 fiind de 6272 lei, rezulta : 6.390 X 2 5%=7.988 lei brut u n salariu care în conformitate cu art.38, alin. 6 din Legea - cadru este mai mare decât cel stabilit în unitățile teritoriale pentru anul 2022, situație în care cuantumul salariului de bază stabilit este de 7 026 lei.

Mai mult, prin aplicarea eronată a Legii - cadru nr. 153/2017, nu s-au aplicat în concret nici prevederile art. 7 alin. 1 și 2 din OUG nr. 90/2017, a căror emitere a avut ca obiectiv a nu fi afectate drepturile de natură salarială de întoarcere a sarcinii fiscale reglementate de codul fiscal. S-a arătat, în acest sens, că venitul net a fost afectat si de întoarcerea sarcinii fiscale, fapt discriminatoriu raportat la principiile care au stat la baza HG nr. 846/2017 prin care salariul minim brut pe tara a crescut tocmai pentru c a "Salariile Românilor să nu fie afectate de intoarcerea sarcinii fiscale.". Nu putem așadar accepta ca un drept prevăzut de lege, acela de majorare a drepturilor salariale, să devină doar o obligație lipsită de conținut, la buna dispoziție a ordonatorului de credite, ajungându-se ca un drept patrimonial recunoscut să fie golit de substanța sa, lipsit de orice valoare.

Î n acest context prin Actul adițional nr. LM xxxxx/19.12.2017-15/19.12.2017 la Acordul colectiv privind raporturile de serviciu la nivelul grupului de unități din Sistemul de A________ sociale de sănătate nr. P/759/29.01.2016 si FSCAS /nr. 08/28.01.2016, incheiat între C___ Naționala de A________ de Sănătate și Federația Sindicatelor Caselor de A________ de Sănătate, s-a stipulat faptul că, incepand cu 1 ianuarie 2018, unitățile vor prevedea în bugetele de venituri si cheltuieli, in limita fondurilor aprobate cu aceasta destinație, sumele necesare ce privesc eliminarea din sarcina angajatorului a plații contribuțiilor sociale obligatorii si trecerea acesteia în sarcina salariaților, așa cum este prevăzut în art VII alin 2 din OUG nr. 82/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative. Actul adițional a fost incheiat tocmai in scopul asigurării unui tratament nediscriminatoriu între categoriile de personal din sectorul bugetar, dupa cum se menționează în preambulul OUG nr. 82/2017.

Acest document nu si-a atins scopul în condițiile in care s-a creat o discriminare evidenta ___________________________ a________ de sănătate, cei ai casei naționale de a________ de sănătate, precum si alte categorii de bugetari, neproducandu-se majorarea drepturilor salariale cu 25%, începând cu data de 1 ianuarie 2018, pentru întreg personalul plătit din fonduri publice.

În ceea ce privește cererea subsidiară, s-a arătat că prin transferul cotelor de contribuții sociale de la angajator la angajat, începând cu luna ianuarie 2018, cum a fost statuat prin O.U.G. nr. 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, pierderea salarială este și mai consistentă. Astfel prin decizia contestată mi s-au stabilit drepturi salariale mai mici, reprezentând o diminuare a salariului net cu 8.32%, în condițiile în care ocup aceeași funcție publică și exercit aceleași atribuții de serviciu.

Stabilirea drepturilor de natură salarială, prin Decizia contestată, este nelegală, neconstituțională și discriminatorie, din cel puțin următoarele motive:

• Dreptul la salariu este rezultatul exercitării unui drept constituțional, și anume dreptul la muncă, prin urmare diminuarea drepturilor salariale se constituie într-o veritabilă restrângere a exercițiului dreptului la muncă.

Măsura restrângerii exercițiului unor drepturi sau a unor libertăți se poate realiza numai în condițiile strict și limitativ prevăzute de art. 53 din Constituția României:

„(1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății."

Or, stabilirea unui cuantum al salariului de bază net de la 01.01.2018, diminuat cu 8.32 % față de cel aflat în plată la 31.12.2017 nu este motivată nici în privința scopului legitim urmărit și nici în ceea ce privește proporționalitatea mijloacelor utilizate, nesocotind principiile nediscriminării, păstrării și recunoașterii dreptului salarial.

Așa fiind, apreciez că este o măsură care nu respectă un raport rezonabil de proporționalitate, în contextul în care orice ingerință într-un drept patrimonial câștigat -salariul de bază net achitat- ar fi trebuit să păstreze un echilibru just între cerințele de interes general și cele de protecție a drepturilor fundamentale ale individului.

Totodată, se consideră că este încălcat principiul egalității între cetățeni în exercitarea dreptului la muncă și la o remunerație echitabilă și satisfăcătoare, cu toate că acesta este garantat potrivit art. 1 alin (2) lit. e) sublit. (i) din O. G. nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Mai mult, decizia încalcă și prevederile art. 53 din Constituția României și ale Articolului 1 Protecția proprietății din Protocolul Adițional la Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale: „Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional."

■ Se încalcă prevederile art. 5 din Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii 2 , republicat, cu modificările ulterioare referitoare la principiul egalității de tratament față de toți salariații, în cadrul relațiilor de muncă, precum și la discriminarea indirectă bazată pe criterii de vârstă față de funcționarii publici cu vechime în muncă mai mare de 20 ani .

Astfel, stabilirea drepturilor salariale, începând cu luna ianuarie 2018 s-a făcut prin diminuarea salariilor brute/nete pentru categoria funcționarilor publici de execuție grad profesional superior, gradație 5, a căror venituri brute, respectiv venituri nete se diminuează prin aplicarea art. 38 alin (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare și categoria funcționarilor publici de execuție, grad profesional debutant/asistent/principal a căror venituri salariale cresc, potrivit art. 38 alin (3) lit. a) din același act normativ.

De asemenea, discriminarea operează și pe palierul transferului cotelor de contribuții sociale de la angajator la angajat.

Astfel, conform art. 7 alin (2) din O.U.G. nr. 90/2017, pentru funcționarii publici de execuție, grad profesional debutant/asistent/principal a căror salarii de bază au fost majorate cu 25% față de nivelul acordat în luna decembrie 2017 (art. 38 alin (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017) din același act normativ, „Sumele aferente contribuțiilor de a________ sociale sau, după caz, contribuțiilor individuale la bugetul de stat, astfel cum au fost stabilite în aplicarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, sunt avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2018

Or, pentru funcționarii publici de execuție grad profesional superior, gradație 5, veniturile brute, respectiv veniturile nete se diminuează, atât prin aplicarea art. 38 alin (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, cât și prin aplicarea art. II alin (2) din O.U.G. nr. 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

În drept, cererea a fost întemeiată pe art.8 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, precum si pe celelalte acte normative invocate.

În probațiune s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri anexându-se în acest sens: c opie Contestație/Procedura prealabilă, copia Actului adițional nr. LM xxxxx/19.12.2017-15/19.12.2017 la Acordul colectiv privind raporturile de serviciu la nivelul grupului de unități din Sistemul de A________ sociale de sănătate nr. P/759/29.01.2016 si FSCAS/nr. 08/28.01.2016, incheiat între C___ Naționala de A________ de Sănătate și Federația Sindicatelor Caselor de A________ de Sănătate, copii fluturași salariu decembrie 2017. ianuarie 2018.

Prin întâmpinarea depusă la data de 11 aprilie 2014, C___ de A________ de Sănătate H________ a solicitat respingerea ca neîntemeiată a cererii formulate de reclamant.

În susținerea poziției procesuale, pîrâta a arătat că, potrivit dispozițiilor art. 276 si art. 277 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, republicata, cu modificările si completările ulterioare, "CNAS, instituție publica, autonoma, de interes național, cu personalitate juridical, este organ de specialitate al administrației publice centrale, care administrează si gestionează sistemul de a________ sociale de sanatate.Casele de a________ sunt instituții publice, cu personalitate juridica, cu bugete poprii, in subordinea CNAS. "

Distincția reiese din dispozițiile legale exprese in domeniu, in cuprinsul cărora legiuitorul statuează ca CNAS este instituție de interes național, mențiune care nu este reluata si in cazul caselor de a________ de sănătate județene.

Raportat la cadrul legal menționat mai sus, invedeream ca nivelul de salarizare stabilit potrivit Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările si completările ulterioare, pentru personalul din cadrul caselor de a________ de sănătate subordinate CNAS, este cel prevăzut in anexa VIII, "Familia ocupationala de funcții bugetare -Administrație" Capitolul I Punctul II Salarii pentru personalul din unitățile teritoriale, potrivit modului de organizare al acestora SI NU corespunzător funcțiilor de la nivelul Casei Naționale de A________ de Sănătate care este instituție publica centrala unde salarizarea este corespunzătoare funcțiilor publice de stat si funcțiilor de natura contractuala din administrația publica centrala.

In acest sens, C___ Naționala de A________ de Sănătate a solicitat punctul de vedere ala Ministerului Muncii si Justiției Sociale, precum si al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, având in vedere competentele ce revin acestor instituții in coordonarea si aplicarea strategiilor si legislației in domeniul muncii si salarizării, respectiv in domeniul managementului funcției publice. Anexa m, in acest sens, punctul de vedere al Ministerului Muncii si Justiției Sociale.

Totodată, s-a făcut mențiunea că dispozițiile art. 42 din Legea-cadru nr. 153/2017 reglementează "încălcarea dispozițiilor prezentei legi privind stabilirea salariilor de bază sau, după caz, a soldelor de funcție/salariilor de funcție, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deținut, gradațiilor, soldelor de comandă/salariilor de comandă, indemnizațiilor de încadrare, indemnizațiilor lunare, a sporurilor, creșterilor și a celorlalte drepturi salariate, precum și acordarea de drepturi fără respectarea prevederilor acesteia atrag, după caz, răspunderea disciplinară sau patrimonială a persoanelor vinovate, potrivit legii." .

Cu privire la stabilirea drepturilor salariate in conformitate cu dispozițiile Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările si completările ulterioare, s-au precizat următoarele:

Începând cu data de 01.07.2017 se aplica etapizat prevederile Legii c adru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările si completările ulterioare. Potrivit dispozițiilor art. 1 alin(3) si alin.(4) din Legea cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările si completările ulterioare, potrivit cărora Începând cu data intrării in vigoare a prezentei legi, drepturile salariate ale personalului prevăzut la alin.(1) sunt si raman, in mod exclusiv, cele prevăzute de prezenta lege. Prin contr actele colective de munca/acordurile colective de munca si contractele individuale de munca nu pot fi negociate salarii sau alte drepturi de natura salariata in bani sau in natura care excedează sau contravin prevederilor prezentei legi."

De asemenea, articolul 44 alin. (1) pct. 36 din actul normativ menționat prevede ca "la data intrării in vigoare a prezentei legi se abroga orice alte dispoziții contrare".

La data de 01.01.2018 drepturile salariate corespunzătoare funcției publice din cadrul caselor de a________ de sănătate au fost stabilite potrivit modului de organizare al acestora si avizare de către ANFP a funcțiilor publice din cadul acestor instituții, corespunzător Anexei VIII- Familia ocupationala de funcții bugetare "Administrație" Capitolul I A. Salarizarea funcționarilor publici- punctul II Salarii pentru personalul din unități teritoriale din Legea-cadru nr. 153/2017, prin aplicarea următoarelor dispoziții legale:

Art.7 din Ordonanța de urgenta a Guvernului 90/2017 care prevede ca '(1) Pentru personalul plătit din fonduri publice, cuantumul salariului de baza/soldei de funtie/salariul de funcție se stabilește in conformitate cu prevederile art.1 din Hotărârea Guvernului nr. 846/2017 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata, dupa aplicarea procentului de majorare de 25% prevăzut la art. 38 alin (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. (2) Sumele aferente contribuțiilor de a________ sociale sau, dupa caz, contribuțiilor individuale la bugetul de stat, datorate de personalul plătit din fonduri publice, astfel cum sunt stabilite in aplicarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările si completările ulterioare, sunt avute in vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acorda pentru in 2018 a personalului plătit din fonduri publice potrivit art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017".

Art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 care prevede ca "a) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul brut al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fondur publice se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017 fără a depăși limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții.".

Art. 38 alin.(6) din Legea-cadru nr. 153/2017 care prevede ca " în situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022."

În drept, pârâta și-a întemeiat poziția procesuală pe dispozițiile art. 36 și urm, Anexa nr. VIII din Legea cadru nr. 153/2017, Legea 227/2015, Legea nr. 188/1999, Legea 95/2006.

În probațiune s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele

Prin Decizia  nr. 422/2017 (f. 20), cuantumul brut al salariului de baza al reclamantei a fost stabilit, prin aplicarea art. 38 alin. (3) lit a) și i), alin (6) și alin. (7) precum și a anexei nr. VIII – Familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație” Capitolul IA Salarizarea funcționarilor publici- punctul II., la suma de 7.026 lei.

I. Potrivit art. 6 din Legea cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, s istemul de salarizare are la bază următoarele principii:

a) principiul legalității, în sensul că drepturile de natură salarială se stabilesc prin norme juridice de forța legii, cu excepția hotărârilor prevăzute la art. 11 alin. (1) , conform principiilor enunțate de art. 120 din Constituția României, republicată , dar cu încadrare între limitele minime și maxime prevăzute prin prezenta lege;

b) principiul nediscriminării, în sensul eliminării oricăror forme de discriminare și instituirii unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeași activitate și are aceeași vechime în muncă și în funcție;

c) principiul egalității, prin asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală;

d) principiul importanței sociale a muncii, în sensul că salarizarea personalului din sectorul bugetar se realizează în raport cu responsabilitatea, complexitatea, riscurile activității și nivelul studiilor;

Tribunalul, având în vedere poziția procesuală exprimată prin cererea introductivă, reține că, în cauză, se impune a se stabili dacă stabilirea salariului de baza al reclamantei trebuia să aibă la bază Anexa nr. VIII – Familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație” Capitolul IA Salarizarea funcționarilor publici- punctul II sau Anexa nr. VIII – Familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație” Capitolul IA Salarizarea funcționarilor publici- punctul I  respectiv, se impune a se clarifica dacă funcția pe care o deține reclamanta este o funcție publică teritorială sau o funcție publică centrală.

Sub acest aspect, Tribunalul constată că elementul major că, la baza diferențierii categoriilor de fucționari publici a căror salarii sunt reglementate de Anexa nr. VIII punctul I și punctul II, se află clasificarea funcțiilor publice în funcții publice de stat al căror nivel salarial se stabilește conform Anexei nr. VIII Capitolul IA pct I și funcții publice teritoriale al căror nivel salarial se stabilește conform Anexei nr. VIII Capitolul IA pct II. Astfel, leguitorul, potrivit notelor de subsol ce fac parte integrantă din Legea cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, a definit funcții publice de stat ca fiind acele funcții ” stabilite și avizate potrivit legii în cadrul aparatului Administrației Prezidențiale, al Parlamentului, al Guvernului, al ministerelor, al Academiei Române, al Avocatului Poporului, al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al Consiliului Concurenței, al Curții de Conturi, al Consiliului N_______ pentru Studierea Arhivelor Securității, al Consiliului N_______ al Audiovizualului, al Consiliului Legislativ, al Casei Naționale de Pensii Publice, al Casei Naționale de A________ de Sănătate, al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, al Inspecției Muncii, al Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și structurilor subordonate, al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului și structurilor subordonate, al Autorității pentru Reformă Feroviară, al Agenției Naționale de Administrare Fiscală și unităților subordonate, al celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, organismele intermediare pentru programe operaționale, precum și pentru funcțiile publice corespunzătoare înalților funcționari publici din cadrul instituției prefectului ” iar funcții publice teritoriale sunt acele funcții „ stabilite și avizate potrivit legii din cadrul instituției prefectului, serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale, precum și din structurile teritoriale ale Academiei Române .”.

Potrivit art. 277 din Legea 95/2006 casele de a________ sunt instituții publice, cu personalitate juridică, cu bugete proprii, în subordinea CNAS și au ca atribuție principală gestionarea bugetului fondului aprobat asigurând funcționarea sistemului de a________ sociale de sănătate la nivel local, și pot derula și dezvolta și activități pentru valorizarea fondurilor gestionate.

Potrivit art. 22 din Legea 188/1999 Agenția Națională a Funcționarilor Publici are următoarele atribuții:

a) elaborează politicile și strategiile privind managementul funcției publice și al funcționarilor publici;

b) elaborează și avizează proiecte de acte normative privind funcția publică și funcționarii publici;

c) monitorizează și controlează modul de aplicare a legislației privind funcția publică și funcționarii publici în cadrul autorităților și instituțiilor publice;

d) elaborează reglementări comune, aplicabile tuturor autorităților și instituțiilor publice, privind funcțiile publice, precum și instrucțiuni privind aplicarea unitară a legislației în domeniul funcției publice.

Analizând conținutul acestui text de lege, Tribunalul reține că Agenția Națională a Funcționarilor Publici are competența de a interpreta normele privind funcția publică și de oferi instrucțiuni privind aplicarea unitară a legislației în domeniul funcției publice.

Potrivit Adresei nr. xxxxx/03.05.2018, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, în interpretarea dispozițiilor art. 8 din Legea 188/1999 republicată și a art. 276, art. 277, art. 295 din Legea 95/2006, a arătat că funcțiile publice stabilite și avizate în cadrul caselor de asigurăi de sănătate  județene ale CNAS sunt funcții publice teritoriale.

Instanța, având în vedere dispozițiile Anexei nr. VIII Capitolul IA pct II din Legea cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare precum și interpretarea dată de Agenția Națională a Funcționarilor Publici naturii juridice a funcției deținute de reclamantă respectiv cea de funcție publică teritorială, constată că decizia contestată este emisă în mod legal nefiind incident în cauză niciun motiv de nelegalitate de natură a atrage anularea  acesteia.

În consecință, instanța urmează a respinge ca neîntemeiat capătul principal de cerere formulat de reclamantă având ca obiect anularea Decizie nr. 422/2017 privind salarizarea sa începând cu data de 01.01.2018 și obligarea pârâtei la emiterea altei decizii, stabilirea cuantumului brut al salariului de bază  la nivelul corespunzător funcției publice de execuție inspector, grad profesional superior (nivel studii S), gradația 5, prin aplicarea art. 38 alin. (3) lit a) și i), alin (6) și alin. (7) precum și a anexei nr. VIII – Familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație” Capitolul IA Salarizarea funcționarilor publici- punctul I. Salarii pentru personalul din administrația publică centrală din Legea cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, începând cu 01.01.2018.

II. Față de capătul subsidiar de cerere, instanța reține că potrivit art. 36 din Legea cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare,  la data intrării în vigoare a legii, reîncadrarea personalului salarizat potrivit prezentei legi se face pe noile funcții, grade/trepte profesionale, gradație corespunzătoare vechimii în muncă și vechime în specialitate/vechime în învățământ avute, cu stabilirea salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare și indemnizațiilor lunare potrivit art. 38.

Potrivit art. 38 alin. (3) din Legea cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creșteri salariale:

a) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul brut al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăși limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

Potrivit art. 38 alin. (6) din Legea cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, în situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022.

Prin Decizia  nr. 422/2017 (f. 20), cuantumul brut al salariului de baza al reclamantei a fost stabilit, prin aplicarea art. 38 alin. (3) lit a) și i), alin (6) și alin. (7) precum și a anexei nr. VIII – Familia ocupațională de funcții bugetare „Administrație” Capitolul IA Salarizarea funcționarilor publici- punctul II., la suma de 7.026 lei față de salariul de bază în cuantum de 6390 lei.

În ceea ce privește încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale acest motiv nu poate fi reținut, deoarece nu este disproporțională în raport cu scopul urmărit, fiind păstrat justul echilibru între interesul general al societății și protecția unui drept fundamental al omului.

Din perspectiva art. 1 din primul Protocol adițional la C.E.D.O., în lumina jurisprudenței Curții C.E.D.O., se constata ca salariul, în principiu, este o valoare patrimonială care întra în câmpul de aplicare al art. 1 din Protocolul nr. 1. Prin urmare, în cazuri asemănătoare, C.E.D.O. a urmărit să stabilească dacă dreptul la respectarea bunurilor este înfrânt de o manieră care antrenează atingerea adusă însăși substanței dreptului și a analizat respectarea principiului proporționalității, adică a justului echilibru care trebuie păstrat între interesul general al colectivității și imperativele protecției drepturilor fundamentale ale omului (a se vede cauza Kjartan Asmundsson c. Islandei, Hotărârea din 12 octombrie 2004, par. 39 si 41). Pe de alta parte, C.E.D.O. face o distincție esențială între dreptul de a continua să primești în viitor un salariu într-un anumit cuantum și dreptul de a primi efectiv salariul câștigat pentru o perioadă în care munca a fost prestată (a se vedea cauza Lelas c. Croației, Hotărârea din 20 mai 2010, paragraf nr. 58). Convenția nu conferă dreptul de a continua să primești un salariu într-un anume cuantum, iar o creanța poate fi considerată o valoare patrimonială, în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 numai dacă are o baza suficientă în dreptul intern (cauza Vilho Eskelinen c. Finlandei din 19 aprilie 2007, paragraful nr. 94), ceea ce nu este valabil în cazul de fața, în care prin dreptul intern (OUG 79/2017) s-a dispus majorarea sarcinii fiscale la care este supus salariul primit de către reclamantă.

În cauza de față trebuie avut în vedere că legalitatea măsurii nu este pusă în discuție, așa cum nu este în discuție o pierdere totală a dreptului, ci numai o reașezare a sarcinii fiscale ca urmare a r eformării sistemelor sociale publice din România în vederea creșterii gradului de colectare a veniturilor la bugetul asigurărilor sociale de stat și de responsabilizare a angajatorilor în ceea ce privește plata la timp a contribuțiilor sociale obligatorii datorate atât  de către aceștia, cât și de către angajați , aplicată nediscriminatoriu tuturor contribuabililor persoane fizice și juridice inclusiv întregului personal bugetar.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat, în repetate rânduri, că Statelor le este recunoscută, din perspectiva Convenției, o largă marjă de apreciere asupra politicilor salariale privitoare la angajații plătiți din bugetul de stat, precum și în materie de legislație socială (a se vedea cauza Kechko c. Ucrainei, Hotărârea din 8 noiembrie 2005, par. 23 si cauza Kjartan Asmundsson c. Islandei, Hotărârea din 12 octombrie 2004 par. 45).

Prin urmare, Instanța apreciază că măsura reașezării sarcinii fiscale nu aduce atingere substanței dreptului, _________________ apreciere a Statului, nu este o măsură disproporționată în raport cu scopul urmărit și păstrează justul echilibru între interesul general al colectivității și imperativele protecției drepturilor fundamentale ale omului, astfel încât nu se poate retine o încălcare a art. 53 din Constituția României și a a art. 1 din primul Protocol adițional la Convenție.

În ceea ce privește existența unei discriminări indirecte în ceea ce privește modalitatea de stabilire a salariului brut, instanța reține că în speță nu sunt îndeplinite condițiile discriminării. Problema litigioasă este dacă, între salarizarea personalului cu o vechime de peste 20 ani și salarizarea personalului debutant  este analogie și comparabilitate, în sensul determinat de Protocolul 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și practica C.U.J.E..

Curtea Europeană de Justiție a stabilit în jurisprudența sa un set de elemente ce trebuie verificate când se ridică o problemă ce ține de principiul egalității: (1) un tratament diferențiat aplicat (2) unor situații egale (3) fără a exista o justificare obiectivă și rezonabilă sau dacă (4) nu există proporționalitate între scopul urmărit și mijloacele folosite pentru atingerea acestui scop.

Unul dintre principiile sistemului de salarizare este acela al egalității de tratament în stabilirea salariului, consacrat de art. 41 alin. (4) din Constituția României și de art. 6 alin. (3) din Codul muncii.Acest principiu de ordine publică: la muncă egală sau de valoare egală, salariu egal" exclude orice discriminare în materia stabilirii sau modificării salariilor. Dacă felul muncii este același, dacă cerințele și condițiile de muncă sunt aceleași, dacă munca este egală sau de valoare egală, diferențierile de salarizare nu se justifică. Este evident astfel, că salarizarea nediscriminatorie, ca un element al noțiunii de echilibru, trebuie avută în vedere pentru respectarea prevederilor constituționale.

În ceea ce privește salarizarea întegului personal plătit din fonduri bugetare art. 10 din Legea 153/2017 stabilește salariile de bază sunt diferențiate pe funcții, grade/trepte și gradații. Fiecărei funcții, fiecărui grad/treaptă profesională îi corespund 5 gradații, corespunzătoare tranșelor de vechime în muncă, cu excepția funcțiilor de demnitate publică și funcțiilor de conducere pentru care gradația este inclusă în indemnizația lunară/salariul de bază prevăzut pentru aceste funcții în anexele nr. I-IX, precum și a personalului militar, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare.

Mai mult, tranșele de vechime în muncă în funcție de care se acordă cele 5 gradații, precum și cotele procentuale corespunzătoare acestora, calculate la salariul de bază avut la data îndeplinirii condițiilor de trecere în gradație și incluse în acesta, sunt următoarele:

  a) gradația 1 - de la 3 ani la 5 ani - și se determină prin majorarea salariului de bază prevăzut în anexele la prezenta lege cu cota procentuală de 7,5%, rezultând noul salariu de bază;

b) gradația 2 - de la 5 ani la 10 ani - și se determină prin majorarea salariului de bază avut cu cota procentuală de 5%, rezultând noul salariu de bază;

c) gradația 3 - de la 10 ani la 15 ani - și se determină prin majorarea salariului de bază avut cu cota procentuală de 5%, rezultând noul salariu de bază;

  d) gradația 4 - de la 15 ani la 20 de ani - și se determină prin majorarea salariului de bază avut cu cota procentuală de 2,5%, rezultând noul salariu de bază;

e) gradația 5 - peste 20 de ani - și se determină prin majorarea salariului de bază avut cu cota procentuală de 2,5%, rezultând noul salariu de bază.

Astfel, prin acest act normativ, legiuitorul a stabilit elemente comune în sistemul de salarizare, de bază, atât pentru funcționarii publici debutanți cât și pentru funcționarii publici cu o vechime de peste 20 ani  neexistând un tratament diferențiat.

Cel de-al doilea element cerut de testul de discriminare, cazuri egale" nu se referă la o echivalență de situații, ci mai degrabă la cazuri care sunt egale în aspectele lor relevante pentru situația analizată în speță. Din moment ce două situații pot fi egale din anumite puncte de vedere și diferite din alte puncte de vedere, pentru ca testul de comparabilitate să aibă sens, trebuie avute în vedere acele criterii care au relevanță pentru obiectul care prescrie egalitatea de tratament. În materie de salarizare, existența unor situații analoage sau comparabile trebuie analizată nu numai prin prisma calității de funcționar public, întrucât criteriul este prea general, ci în raport de atribuțiile de serviciu ale diferitelor categorii, care sunt diferențiate atât din punctul de vedere al funcției, cât și din punctul de vedere al reglementărilor, condițiilor necesare pentru ocuparea funcției, conținutul concret al atribuțiilor de serviciu și complexitatea acestora. În speță, esențial în stabilirea cazurilor egale sunt răspunderea și complexitatea sarcinilor, precum și funcțiile, gradele și treptele profesionale, criterii ce se iau în considerare la determinarea diferențiată a salariilor de bază, fiind evident că, între activitățile desfășurate de cele funcționarii publici debutanți și funcția deținută de reclamantă, raportat la importanța, complexitatea și condițiile de muncă nu există similitudine fiind cazuri disparate, în ceea ce privește sarcinile funcției. Prin consecință, lipsa de echivalență într-unul din aspectele relevante în ceea ce privește modul de stabilire al salarizării, face ca cele două situații să nu poată fi privite ca egale.

În această circumstanță, determinarea, prin lege, a unor salarii diferite, pentru munci diferite, se vădește a avea o justificare obiectivă și rezonabilă, fiind respectată proporționalitatea între scopul urmărit și mijloacele folosite pentru atingerea acestui scop. În ceea ce privește acest mod diferit de stabilire al remunerării de bază, instanța reține jurisprudența CJUE, care în cauza Lithgow and others v. United Kingdom,  a arătat că Statele contractante beneficiază de o largă putere de apreciere în luarea deciziei dacă și în ce măsură aplicarea unor tratamente diferențiate în cazuri ușor diferite, dar care în general sunt similare, este necesară".

Prin consecință, instanța reține că decizia contestată nu este adoptată cu art. 53 din Constituția României și a a art. 1 din primul Protocol adițional la Convenție respectiv a principiului nediscriminării urmând a respinge ca neîntemeiat capătul subsidiar de cerere.

Având în vedere soluția adoptată în ceea ce privește capătul principal și subsidiar de cerere, instanța va urma a respinge ca neîntemeiat capetele 3 și 4 de cerere.

PENTRU ACESTE MOTIVE

 ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul L______ G______ în contradictoriu cu pârâta C___ de A________ de Sănătate a Județului H________.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Recursul se depune la Tribunalul H________, Secția a II-a Civilă,  de contencios administrativ și fiscal.

Pronunțată în ședință publică, azi 10 octombrie 2018.

P_________,  GREFIER,

N______ M_____ I____ TARAȘCU V___ P___

NMI/TVP

25.10.2018

-4file-

Domenii speta

Spete similare