Raporturi de muncă

Acţiune în răspundere patrimonială. Din analiza prevederilor art.254 Codul Muncii, rezultă că, pentru a fi antrenată răspunderea patrimonială a angajatului, este necesară întrunirea mai multor condiţii de fond între care şi existenţa unui prejudiciu creat în patrimoniul angajatorului, raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu şi vinovăţia salariatului.

În acest context, revenea reclamantului sarcina de a dovedi în instanţă atât întinderea prejudiciului, cât şi obligaţia de a dovedi ce sarcini de serviciu ale pârâtului a căror neîndeplinire sau îndeplinire defectuoasă a creat prejudiciul pretins.

Tribunalul Mehedinţi-sentinţa din 28.09.2018

Prin acţiunea înregistrată la această instanţă la data de 22.02.2018, reclamanta RNP R.-D. S. M. a chemat în judecată pe pârâtul M. A. L.  solicitând ca în temeiul art. 254-255 Codul muncii să fie obligat la plata sumei de 24.972,59 lei, reprezentând prejudiciu creat în calitate de salariat.

În fapt, s-a  arătat că pârâtul este salariat în cadrul O. S. Ş.,  actualmente maistru de exploatare, anterior  fiind încadrat ca pădurar titular al cantonului silvic nr. 10 Ş..

 A mai arătat că, în urma recalculării prejudiciilor rezultate în urma controalelor de fond efectuate în anul 2015, în cantonul nr. 10 Ş. s-a constatat că aceste prejudicii au fost calculate utilizând valoarea factorului k,  precizate în coloanele 7 şi 10 din anexa la Legea 84/2007 pentru aprobarea OUG 85/2006 privind modalităţile de stabilire a pagubelor produse vegetaţiei forestiere, fără ca acesta să deţină aprobările necesare.

În urma recalculărilor efectuate, s-a constatat  o imputaţie totală în cuantum de 24.972,59 lei, conform actelor de control nr…./20.10.2015-valoare imputaţie recalculată-12.878,74 lei (valoare cu TVA, dublată conform Legii nr. 46/2008); actul de control nr. …./30.10.2015-valoare imputaţie recalculată-1.768,44 lei (valoare cu TVA, dublată conform Legii nr. 46/2008); actul de control nr…./02.02.2015-valoare imputaţie recalculată-5.862,30 lei (valoare cu TVA, dublată conform Legii nr. 46/2008); actul de control nr…../23.02.2015-valoare imputaţie recalculată-1.019,38lei (valoare cu TVA, dublată conform Legii nr. 46/2008); actul de control nr…../23.02.2015-valoare imputaţie recalculată-1.119,37 lei (valoare cu TVA, dublată conform Legii nr. 46/2008); actul de control nr…./30.01.2015-valoare imputaţie recalculată-2.246,36 lei (valoare cu TVA, dublată conform Legii nr. 46/2008);

Prin acţiune au fost invocate disp. art. 9, art. 20 din Regulamentul de pază al fondului forestier, aprobat prin HG nr.1076/2009, arătându-se că pârâtul, în calitate de pădurar titular de canton, nu şi-a îndeplinit corespunzător atribuţiile de serviciu şi prin aceasta a cauzat un prejudiciu mai sus menţionat.

În susţinerea acţiunii s-au  depus la dosar, în copie, următoarele înscrisuri: actele de control nr…./2015, nr…./2015, nr…/2015, nr…/2015, nr…./2015, nr…/2015 şi tabelele reprezentând calcul pagubă provenită din tăieri ilegale de arbori.

În baza art.201 alin.1 Cod proc. civ acţiunea şi actele anexate au fost comunicate pârâtului, care nu a formulat întâmpinare.

La primul termen de judecată din 27.04.2018, pârâtul a depus cerere de repunere în termen pentru a formula întâmpinare, învederând instanţei că începând cu 30.05.2017 pârâtul nu mai locuieşte la domiciliul indicat în cererea de chemare în judecată de către reclamantă, fiind citat la vechiul domiciliu şi neavând  cunoştinţă de purtarea acestui proces, depunând şi dovezi în acest sens, iar prin încheierea din aceiaşi dată, instanţa a admis cererea de repunere în termen.

Totodată, pârâtul a formulat şi depus întâmpinare prin care invocă excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune pentru actele de control de fond şi excepţia inadmisibilităţii acţiunii, iar pe fond respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

În ceea ce priveşte excepţia prescripţiei dreptului material 1a acţiune pentru actele de control de fond …/02.02.2015 cu o valoare de 5.862,30 lei, …/23.02.2015 cu o valoare de 1019,38 lei ,…/23.02.2015 cu o valoare de 1.119,37 lei, …./30.01.2015 cu o valoare de 2246,36 lei, a arătat că termenul de prescripţie este termenul general de 3 ani şi acesta curge de la data producerii prejudiciului, data producerii prejudiciului fiind anterioară datei la care s-a efectuat controalele.

Faţă de faptul că acţiunea a fost promovată la data de 22.02.2018 apreciază că s-a împlinit termenul de prescripţie pentru exercitarea acţiunii.

Cu privire la excepţia inadmisibilităţii acţiunii, a arătat că pentru fiecare act de control de fond a semnat angajamente de plată la data constatării, astfel reclamanta deţine practic un titlu executoriu împotriva sa, iar în situaţia în care s-ar admite acţiunea ar fi în situaţia în care reclamanta ar deţine două titluri executorii împotriva sa.

În ceea ce priveşte fondul cauzei a arătat că în cursul anului 2015 a depus la O. S. Ş. mai multe rapoarte prin care învedera existenţa cioatelor în cantonul său de pază şi că sunt îndeplinite condiţiile limitării răspunderii în conformitate cu OUG 85/2006.

Ca urmare a acestor rapoarte, direcţia silvică a statuat că sunt îndeplinite condiţiile limitării răspunderii , respectiv că a respectat dispoziţiile art. 4 lit a) din Metodologia aprobată prin OM 769/2006 .

Astfel, în mod corect organele de control au folosit coeficienţii "k" din coloanele 4,7,10 din Anexa 1 a OUG 85/2006.

A mai arătat că, pentru toate actele de control întocmite cu respectarea dispoziţiilor legale şi a limitării răspunderii în anul 2015 , a semnat angajamente de plată şi a achitat integral sumele pentru care a semnat angajamentele de plată, depăşind chiar aceste sume.

De asemenea, a arătat că în mod greşit reclamanta a procedat la recalcularea actelor de control folosind coeficientul "k" din coloanele 3,6,9 - când nu se acordă limitarea susţinând că nu are aprobările legale.

Totodată, procedând la recalcularea prejudiciilor , reclamanta nu a mai ţinut seama în totalitate de numărul arborilor tăiaţi ilegal şi reţinuţi în actele de control din 2015 şi nu au ţinut seama nici de arborii justificaţi prin acte de contravenţii şi infracţiuni.

Mai mult, în mod greşit reclamanta adaugă la prejudiciile constatate şi contravaloarea TVA, încălcând dispoziţiile Codului Fiscal şi a Normelor de Aplicare a Codului Fiscal.

Din oficiu, în baza art.22 alin.2 Cod proc. civ, s-au  solicitat relaţii de la reclamantă cu privire la întreaga documentaţie  care a stat la baza actelor de control de fond întocmite; angajamentele de plată date de pârât în vederea acoperirii prejudiciului constatat de reclamantă; actele de control din 2015, pentru arborii tăiaţi ilegal şi arborii justificaţi prin actele de contravenţie şi infracţiuni; rapoartele întocmite de pârât privind  existenţa cioatelor în cantonul de pază în anul 2015; să înainteze soluţiile date de către O. S. Ş. şi D. S. M. la rapoartele întocmite de pârât în 2015 şi, de asemenea, să facă dovada dacă au fost achitate sumele conform angajamentelor de plată ce constituie prejudiciu constatat de reclamant.

Ca urmare, reclamanta a depus la dosarul cauzei adresa nr…./08.06.2018 la care a anexat regulamentul de pază a fondului forestier din 23.09.2009, extras din registrul de contravenţii şi infracţiuni pentru anii 2014-2015, adresa nr…./06.07.2018 la care a anexat 6 acte de control de fond  ce au fost invocate în acţiune, împreună cu procese-verbale de primire şi declaraţiile pădurarului, angajamente de plată din care rezultă că pârâtului i s-a reţinut suma de 7.725,23 lei din totalul prejudiciului imputat, procese verbale de contravenţie,  rapoartele întocmite de către pădurarul pârât, documentaţia aprobării limitării răspunderii patrimoniale a pârâtului (incompletă).

La termenul din 13.07.2018 reclamanta a depus note de şedinţă prin care precizează cererea introductivă, micşorând câtimea obiectului cererii de la 24.972,29 lei la 17.247,36 lei, iar în ceea ce priveşte cererea de probatoriu, înţelege să renunţe la proba cu expertiza în specialitatea silvicultură.

La solicitarea instanţei, reclamanta prin apărător a mai depus la dosar adresa nr. …/25.09.2018 emisă de RNP-R., D. S. M., O. S. Ş..

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată şi reţine următoarele:

Reclamanta RNP R.-D. S. M. a chemat în judecată pe pârâtul  M. A. L., pădurar titular al cantonului silvic nr. 10 Ş., solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 17.247,36 lei, reprezentând prejudiciu rezultat în urma controalelor de fond efectuate în cursul anului 2015, sumă precizată în cursul procesului printr-o notă de relaţii depusă la dosar de către reclamantă (fila 59 dosar).

Cu privire la excepţia prescripţiei dreptului la acţiune invocată de pârâtă, instanţa o găseşte neîntemeiată, termenul de prescripţie de 3 ani prevăzut de art. 268 lit. c) Codul muncii fiind întrerupt de plata unei părţi din prejudiciu, respectiv suma de 7.725,23 lei, recunoscută de reclamantă.

Pe fond, se reţine că au fost efectuate în cursul anului 2015 controale de fond materializate în acte de control, după cum urmează: actul de control nr. …/20.10.2015, cu o valoare de imputaţie recalculată de 12.878,78 lei; actul de control nr…/30.10.2015, cu o valoare de imputaţie recalculată de 1.768,44 lei; actul de control nr…./02.02.2015, cu o valoare de imputaţie recalculată de 5.862,30 lei; actul de control nr…./23.02.2015, cu o valoare de imputaţie recalculată de 1.019,38 lei; actul de control nr…./23.02.2015, cu o valoare de imputaţie recalculată de 1119,37 lei  şi actul de control nr…./30.01.2015, cu o valoare de imputaţie recalculată de 2.246,36 lei.

Tot în cursul anului 2015, pârâtul a întocmit mai multe rapoarte (filele 88-91 dosar), prin care încunoştinţează reclamanta că în cantonul său au avut loc sustrageri ilegale de arbori şi că a încheiat un număr de 11 procese verbale de contravenţie silvică făptuitorilor surprinşi tăind arbori (filele 84-87 dosar).

Mai mult decât atât, pârâtul formulează la data  de 16.10.2015 o cerere înregistrată la D. S. M. sub nr…./16.10.2015, prin care solicită acordarea limitării răspunderii patrimoniale pentru arborii tăiaţi nemarcaţi, raportaţi în termen şi trecuţi în condica de serviciu, din  cantonul 10 Ş..

Urmare a acestei cereri, D. S. M., prin adresa nr…/09.11.2015, reţinând că au fost respectate  prevederile art. 4 lit. a) din Metodologia aprobată cu OM nr. 769/2006, privind raportarea în scris, în termen de 24 ore de la constatarea pagubelor produse, solicită O. S. Ş. evaluarea pagubelor în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (2) şi (3) din OUG 85/2006, dispunând în baza art. 5 alin. (4) din Metodologia aprobată prin Ordinul 769/22 noiembrie 2006 pentru aprobarea Metodologiei privind limitarea răspunderii patrimoniale a personalului de pază a pădurarilor, întocmirea documentaţiei din care să rezulte că sunt îndeplinite condiţiile de solicitare şi situaţiile de limitare a răspunderii patrimoniale.

Totodată, învederează că această documentaţie se analizează de către şeful de ocol care dispune, prin act administrativ pe care îl emite, în ceea ce priveşte limitarea răspunderii patrimoniale, iar actul administrativ se va comunica sub semnătură de primire persoanei care a solicitat limitarea răspunderii, dar şi proprietarului în patrimoniul căruia s-a produs paguba, în cazul pădurilor proprietate privată  şi al pădurilor proprietate publică a UAT-urilor.

Deşi instanţa a solicitat, la mai multe termene de judecată, ca reclamanta să facă dovada  parcurgerii acestei proceduri prevăzute în Ordinul 769/22.11.2006 şi să depună la dosar actul  administrativ ce trebuia emis cu această ocazie, reclamanta a răspuns că acesta nu există.

Ori, prin neparcurgerea, în mod corespunzător, a acestei proceduri, reclamanta a făcut inopozabile rezultatele controlului său desfăşurat în cursul anului 2015, salariatului său, ceea ce are ca efect, faptul că, deşi pare să subziste certitudinea unui prejudiciu, acesta nu poate fi imputat pârâtului, ,,angajamentul de plată” neavând semnificaţia unei recunoaşteri a vinovăţiei din procesul penal, pentru a se situa, din punctul de vedere al aprecierii instanţei de judecată, deasupra unor norme care reglementează modalitatea în care trebuia să se desfăşoare anumite proceduri, cum a fost  şi cazul procedurii mai sus expuse.

În acest context, simpla întocmire de către reclamantă a unor recalculări provenite din tăieri ilegale de arbori, fără a stabili în mod concret dacă a fost sau nu limitată răspunderea patrimonială, nu creează în sarcina salariatului gestionar o prezumţie de culpă în gestionarea bunurilor încredinţate lui, întrucât numai urmarea procedurii de limitare a răspunderii patrimoniale ce a fost demarată conform adresei nr…./24.02.2015 a D. S. M. înregistrată sub nr…/24.02.2015 are puterea  de a da naştere la o asemenea prezumţie, în lipsa acestui document reclamanta nu poate să facă dovada cu privire la producerea întregului prejudiciu reclamant de către salariatul pârât.

Cu alte cuvinte, deşi se instituie o prezumţie relativă de culpă în sarcina gestionarului, angajatorului îi revine însă sarcina de a proba existenţa şi întinderea prejudiciului aflat în legătură cu munca .

Ori, tocmai de această sarcină nu se achită reclamanta, utilizând la recalcularea prejudiciului factorul ,,k” din coloanele 3,6 şi 9-calcul ce se  utilizează atunci când nu se acordă limitarea răspunderii patrimoniale, reţinând tăierea arborilor fără aprobări legale, fără însă a produce dovezi în acest sens.

De asemenea, recalcularea nu a avut în vedere conţinutul actelor de control, astfel nu s-a mai reţinut că în actele de control nr…./30.01.2015 au fost justificaţi un număr de 28 arbori, iar în actul de control nr…./02.02.2015 au fost justificate un număr de 95 cioate.

Mai mult decât atât, reclamanta, apreciind că a făcut dovada existenţei şi întinderii prejudiciului, a renunţat la efectuarea în cauză a unei expertize în specialitatea silvicultură, solicitată iniţial prin cererea de chemare în judecată.

Din analiza prevederilor art. 254 alin. (1) Codul muncii, rezultă că, pentru a fi antrenată răspunderea patrimonială a angajatului, este necesară îndeplinirea cumulativă a mai multor condiţii de fond între care şi existenţa  unui prejudiciu  creat patrimoniului angajatorului, faptă ilicită şi personală a salariatului săvârşită în legătură cu munca sa, raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu şi vinovăţia salariatului.

În acest context, revenea reclamantei sarcina de a dovedi în instanţă atât întinderea prejudiciului, cât şi obligaţia de a dovedi ce sarcini de serviciu ale pârâtului a căror neîndeplinire sau îndeplinire defectuoasă a creat prejudiciul pretins.

Ca atare, cum aşa s-a reţinut mai sus, reclamanta nu a produs dovezi în dovedirea celor susţinute, iar instanţa urmează să respingă acţiunea  promovată de aceasta ca neîntemeiată

Domenii speta

Spete similare