Ordonanță președințială respinsă ca inadmisibilă.

Sentinţă civilă 1594 din 25.08.2017


Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 11.08.2017 sub nr. de dosar /2017 reclamanţii -, au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul - pe calea ordonanței președințiale, să fie obligat pârâtul la transcrierea certificatului de naştere întocmit în străinătate pentru minora -, în actele de stare civilă din evidenţele pârâtului, urmând a se face cuvenitele menţiune pe marginea actului de stare civilă.

În motivarea cererii, reclamanţii au arătat în esenţă că din relaţia lor de concubinaj s-a născut minora -, în acest sens eliberându-se certificatul de naştere -. Pe data de 27.07.2017 a făcut deplasarea în România, unde a efectuat demersuri pentru transcrierea certificatului potrivit legislaţiei în vigoare. Actul de stare civilă emis în străinătate este înscris autentic şi face dovada, până la înscrierea în fals, pentru tot ce reprezintă constatările personale ale ofiţerului de stare civilă şi până la proba contrară asupra celorlalte menţiuni. Însă, prin adresa nr. 28653/10.08.2017, eliberată de pârât, i s-a refuzat transcrierea, motivul fiind că minora este copil conceput în timpul căsătoriei mamei cu numitul -, căsătorie încheiată la data de - şi desfăcută la data -. În drept, s-a motivat refuzul prin prisma dispoziţiilor art. 414 alin. C.civ. şi art. 418 C.civ. Precizează însă reclamanţii că într-adevăr, minora a fost concepută în timpul căsătoriei, însă este rodul relaţiei de concubinaj. Consideră nejustificat refuzul pârâtului, câtă vreme nu există vreun înscris care să ateste nevalabilitatea certificatului de naştere. 

Cu privire la condiţiile de admisibilitate, urgenţa este demonstrată de necesitate reîntoarcerii în - unde mama lucrează, fiind manager al unui centru de bătrâni, minora estre alăptată la sân, având doar patru luni, nu se poate părăsi ţara de către minoră fără un paşaport valabil, care la rândul său nu se poate întocmi fără certificatul de naştere. Minora mai are o soră care începe şcoala la data de 4.09.2017. Minora - este înscrisă în programul de vaccinare din luna august.

Mai arată că a promovat pe rolul Judecătoriei Paşcani acţiune în tăgada de paternitate şi de stabilire a paternităţii.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 997 și urm. Cod procedură civilă, art. 98, art. 99 C.civ., Lehea 119/1996, Legea 105/1992.

În probațiune, reclamanţii au solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

Acțiunea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei conform art. 6, alin. 4 din OUG nr. 80/2013.

Pentru primul termen de judecată, pârâtul a fost citată cu copie de pe acțiune și înscrisuri, iar aceasta nu depus întâmpinare.

Instanța  a încuviințat și a administrat proba cu înscrisurile existente la dosarul cauzei.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține:

În fapt, - este fiica reclamanţilor, potrivit certificatului de naştere -.

Minora a fost concepută în timpul căsătoriei mamei – reclamantă cu numitul -, căsătorie desfăcută la data -.

Reclamantul -, a formulat o declaraţie autentică din care rezultă că este tatăl biologic al minorei.

Prin adresa nr. 28653/10.08.2017, -, s-a refuzat transcrierea certificatului de naştere al minorei în temeiul art. 414 alin. 1 C.civ. ( copilul conceput în timpul căsătoriei are ca tată pe soţul mamei), art. 418 ( recunoaşterea este lovită de nulitate absolută dacă a fost recunoscut un copil a cărui filiaţie, stabilită potrivit legii, nu a fost înlăturată), art. 453 ( cât timp o legătură de filiaţie legal stabilită nu a fost contestată în justiţie, nu se poate stabili pe nicio cale o altă filiaţie.

În drept, în privinţa condiţiilor de admisibilitate ale ordonanţei preşedinţiale, sunt aplicabile dispoziţiile ale art. 997 Cod procedură civilă, potrivit cărora, instanţa va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar putea păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul executării.

Astfel, instanţa reţine că pe lângă condiţiile generale ce trebuie să existe în cazul oricărei forme concrete care intră în conţinutul acţiunii civile, admisibilitatea ordonanţei preşedinţiale presupune şi îndeplinirea anumitor condiţii speciale, care se desprind din dispoziţiile legale menţionate anterior.

Aşadar, pentru a fi admisibilă ordonanţă preşedinţială trebuie să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:  aparenţa dreptului, caracterul provizoriu al măsurii solicitate a se lua pe această cale, existenţa unor cazuri grabnice şi neprejudecarea fondului. Totodată, potrivit art. 997 alin. (5) din acelaşi cod, „pe cale de ordonanţă preşedinţială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond şi nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situaţiei de fapt.”

Instanţa constată că în cauza sunt îndeplinite doar primele două condiţii, respectiv aparenţa dreptului în favoarea reclamanţilor şi urgenţa măsurii, prin prisma interesului superior al minorului întrucât problema legată de protecţia minorului necesită, într-adevăr, o soluţionare urgentă prin prisma interesului superior al copilului, instanţa fiind obligată să dispună toate măsurile necesare pentru a preveni producerea oricărui prejudiciu copilului, sub aspect fizic sau moral.

Nu sunt îndeplinite însă condiţiile vremelniciei măsurii şi neprejudecarea fondului cauzei.

În privinţa condiţiei ca măsura dispusă să aibă caracter vremelnic, instanţa constată că reclamanţii, prin modul de formulare al cererii solicită măsuri definitive, respectiv transcrierea certificatului de naştere. Mai mult, prin natura ei, măsura solicitată nu poate fi măsură provizorie, astfel încât condiţia vremelniciei nu este îndeplinită în cazul de faţă.

Nici condiţia de a nu fi rezolvat pe aceasta cale fondul litigiului nu este îndeplinită, întrucât prin admiterea cererii s-ar realiza în fapt o adevărată  judecată care ar tranşa în mod definitiv litigiul dintre părţi cu privire la transcrierea actului.

Apreciază instanţa, în acord cu opinia regăsită în doctrină şi jurisprudenţa acolo citată (Drept procesual civil, -, ediţia a II-a, pagina 837 ) că pe calea ordonanţei preşedinţiale nu se poate dispune într-o „obligaţie de a face”, cum este cazul de faţă, decât atunci când se tinde la încetarea unor acte abuzive, or, în cazul de faţă, nu ne aflăm într-o asemenea situaţie. Pârâtul a refuzat transcrierea actului în temeiul unor texte legale în vigoare, şi nu abuziv.

Faţă de considerentele expuse anterior, constatând că nu sunt îndeplinite condiţiile  cumulativ prevăzute de lege pentru admisibilitatea ordonanţei preşedinţiale, instanţa va respinge ca inadmisibilă cererea

Fără cheltuieli de judecată, nefiind solicitate de către pârât.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII.

HOTĂRĂŞTE

Respinge ca inadmisibilă ordonanța președințială formulată de reclamanţii -, în contradictoriu cu pârâtul -.

Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunțare, apel ce se va depune la Judecătoria Pașcani.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 25.08.2017.

PREŞEDINTE, GREFIER,