Concurs de infracţiuni - amânare aplicare pedeapsă

Sentinţă penală 21 din 19.02.2019


Prin rechizitoriul nr. X/P/2018 din data de  22 noiembrie 2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Filiaşi a fost trimis în judecată,  în stare de libertate, inculpatul B. A., pentru săvârşirea infracţiunilor  de punerea în circulaţie sau conducerea unui vehicul neînmatriculat”, prev. de art. 334 alin. 1 Cod penal şi punerea în circulaţie sau conducerea unui vehicul neînmatriculat”, prev. de art. 334 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 38 alin. 2 din Cod penal

În actul de sesizare s-a reţinut, în fapt, că la data de 15.02.2018, ora 0010,  organele de poliţie din cadrul Poliţiei oraşului Filiaşi, în timp ce executau supravegherea şi controlul traficului rutier pe pe bvd. Racoţeanu din oraşul Filiaşi, au oprit pentru control autoutilitara marca Iveco, cu nr. de circulaţie provizorie X, care se deplasa pe direcţia Strehaia - Craiova, la volanul căreia a fost identificat inculpatul B. A..

S-a mai arătat că la solicitarea documentelor personale, inculpatul a declarat verbal organelor de poliţie că nu are nici un document asupra sa, fapt pentru care a fost verificat în baza de date pentru a se stabili identitatea acestuia. În ceea ce priveşte documentele autoutilitarei, inculpatul a prezentat organelor de poliţie autorizaţia de circulaţie provizorie cu nr. 08045326 pentru autoutilitara marca Iveco cu nr. de circulaţie provizorie X, număr de identificare X, deţinător F. C. V. şi, în continuare, organele de poliţie au procedat la verificarea numărului de identificare al autoutilitarei condusă de inculpatul B. A., constatându-se că acesta este X.

Cu privire la neconcordanţa dintre numărul de identificare al autoutilitarei şi numărul de identificare din autorizaţia de circulaţie provizorie, inculpatul a declarat organelor de poliţie că a cumpărat respectiva autoutilitară marca Iveco la data de 14.02.2018, în jurul orei 23:00 de la un anume Adi, cu care se întâlnise la balastiera de pe malul Jiului, şi întrucât nu avea numere, a adus de acasă setul cu numerele provizorii X pe care le-a aplicat pe aceasta, după care a condus autoutilitara până în oraşul Filiaşi, unde a fost oprit de un echipaj de poliţie.

În urma verificării în baza de date a seriei X înscrisă pe şasiul autoutilitarei  s-a stabilit că acesta nu are corespondent în evidenţa auto, însă cu ocazia verificării în aplicaţia EUCARIS s-a constatat că autoutilitara marca Iveco cu seria de şasiu menţionată a avut numărul de înmatriculare X şi este radiată din ţara de provenienţă Germania din data de 19.12.2016, f.25-26.

De asemenea, din verificările efectuate în evidenţele SPCRPCIV Dolj rezultă că autovehiculul cu seria de şasiu X nu figura înmatriculat permanent în circulaţie sau autorizat provizoriu, iar numărul provizoriu X a fost atribuit unei alte autoutilitare marca Iveco, culoare albă, an fabricaţie 1987, seria şasiu X, alta decât cea condusă de inculpatul B. A..

Fiind audiat în calitate de suspect, inculpatul B.A. a declarat că la data de 14.02.2018 a mers împreună cu martorul F.M.M. în mun. Reşiţa, jud. Caraş-Severin de unde acesta din urmă a cumpărat o autoutilitară marca Iveco pe care la solicitarea acestuia a montat plăcuţele cu nr. de înmatriculare X şi a plecat cu acesta în direcţia mun. Craiova.

Martorul F. M. M. a relatat că a plecat împreună cu inculpatul B. A. în mun. Reşiţa pentru a cumpăra autoutilitara marca Iveco despre care ştia că este neînmatriculată, iar în momentul în care a sunat pentru a găsi o platformă pentru a o aduce la domiciliu, inculpatul i-a spus să nu mai sune, întrucât a adus el setul de plăcuţe cu nr. de înmatriculare provizoriu X, aparţinând unui autovehicul cu aceleaşi caracteristici, pe care le va monta pe aceasta şi o va conduce până în mun. Craiova contra sumei de 300 lei.

Din cele două declaraţii coroborate rezultă că inculpatul avea cunoştinţă că autoutilitara pe care a condus-o pe drumurile publice la data de 15.02.2018 este neînmatriculată, iar numerele aplicate pe aceasta erau false, în realitate acestea aparţinând unui alt autovehicul marca Iveco.

În declaraţia dată în calitate de inculpat, B. A. a arătat că recunoaşte şi regretă faptele comise.

Situaţia de fapt expusă mai sus s-a dovedit cu următoarele mijloace de probă:  proces verbal de constatare a infracţiunii flagrante; declaraţiile martorilor F.M.M. şi O. D.; autorizaţie de circulaţie provizorie, comunicare SPCRPCIV, fişă verificare EUCARIS, declaraţii suspect/inculpat.

Până la începerea cercetării judecătoreşti, în conformitate cu dispoziţiile art. 375 alin. 1 şi 2 Cod procedură penală, inculpatul a  solicitat ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, recunoscând în totalitate fapta reţinută în sarcina sa.

În baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, instanţa reţine următoarele:

Prin rechizitoriul nr. X/P/2018 din data de 22 noiembrie 2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Filiaşi a fost trimis în judecată în stare de libertate inculpatul pentru săvârşirea infracţiunilor de punerea în circulaţie sau conducerea unui vehicul neînmatriculat, prevăzută de art. 334 alin. 1 Cod penal şi punerea în circulaţie sau conducerea unui vehicul neînmatriculat, prevăzută de art. 334 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 38 alin. 2 din Cod penal

Prin încheierea din data de 08.01.2019, pronunţată în cauza nr. X/a1, în baza art. 346 alin. 1 Cod procedură penală, s-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. X/P/2018 din data de 22 noiembrie 2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Filiaşi  şi a fost trimis în judecată în stare de libertate inculpatul B. A. pentru săvârşirea infracţiunilor  de conducerea unui vehicul neînmatriculat, prevăzută de art. 334 alin. 1 Cod penal şi conducerea unui vehicul neînmatriculat, prevăzută de art. 334 alin. 2 Cod penal.

La termenul de judecată din 19.02.2019, inculpatul a recunoscut faptele pentru care  s-a dispus trimiterea sa în judecată şi a cerut să fie judecat în temeiul procedurii simplificate a recunoaşterii vinovăţiei.

În fapt, în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, instanţa reţine că,  la data de 15.02.2018, ora 00.10, inculpatul a condus autoutilitara marca Iveco, cu numărul  de înmatriculare provizoriu X, pe bvd. Racoţeanu din oraşul Filiaşi, în condiţiile în care autovehiculul respectiv  nu era înmatriculat în circulaţie iar numărul provizoriu aplicat pe acesta fusese atribuit unui alt autovehicul marca Iveco.

Starea de fapt descrisă are la bază următoarele mijloace de probă: proces verbal de constatare a infracţiunii flagrante; declaraţiile martorilor F.M. M.şi O. D.; autorizaţie de circulaţie provizorie, comunicare SPCRPCIV, fişă verificare EUCARIS,  declaraţii suspect/inculpat.

În drept, faptele inculpatului C.V. M., care  la data 15.02.2018, ora 00.10, a condus autoutilitara marca Iveco, cu numărul  de înmatriculare provizoriu X, pe bvd. Racoţeanu din oraşul Filiaşi, în condiţiile în care autovehiculul respectiv nu era înmatriculat în circulaţie iar numărul provizoriu aplicat pe acesta fusese atribuit unui alt autovehicul marca Iveco, realizează elementele constitutive ale infracţiunilor de conducerea unui vehicul neînmatriculat, prevăzută de art. 334 alin. 1 Cod penal şi conducerea unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare, prevăzută de art. 334 alin. 2 Cod penal.

În ceea ce priveşte elementul material al laturii obiective a infracţiunilor, instanţa reţine că acesta constă în acţiunea inculpatului de a conduce un vehicul neînmatriculat pe drumurile publice şi având aplicat un număr provizoriu ce aparţinea unui alt autovehicul marca Iveco.

Urmarea imediată, ca element al laturii obiective, este prezumată de lege, astfel că este suficientă stabilirea săvârşirii de către inculpat a faptei incriminate de lege pentru a subînţelege starea de pericol pentru siguranţa traficului rutier şi pietonal, stare de pericol generată de conduita ilicită a inculpatului. Raportul de cauzalitate între acţiunea inculpatului şi urmarea imediată este unul direct şi poate fi dedus din însăşi săvârşirea faptelor.

În ceea ce priveşte latura subiectivă, forma de vinovăţie necesară este intenţia iar în speţă intenţia inculpatului rezultă din împrejurarea că, deşi ştia cunoştea că autoutilitara marca Iveco nu era înregistrată în circulaţie, a montat pe aceasta un număr provizoriu ce aparţinea unei alte autoutilitare marca Iveco şi a ales să conducă autoutilitara în aceste condiţii.

Aşadar, din analiza materialului probator şi coroborarea mijloacelor de probă administrate pe parcursul urmăririi penale, se constată că dovezile administrate dispun de forţa probantă necesară răsturnării prezumţiei de nevinovăţie iar faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată  întrunesc elementele esenţiale ale infracţiunilor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, conform art. 15 Cod penal, respectiv sunt prevăzute de legea penală, săvârşite cu vinovăţie, nejustificate şi imputabile inculpatului.

În faza urmăririi penale şi a judecăţii, inculpatul a manifestat o atitudine sinceră, regretând săvârşirea faptelor iar din lucrările dosarului de urmărire penală rezultă că acesta  a avut o conduită bună în societate atât anterior săvârşirii faptei, reieşită din lipsa antecedentelor penale, cât şi ulterior, reliefată prin atitudinea sa procesuală concretizată în prezentarea în faţa organelor de urmărire penală şi a instanţei de judecată, contribuind astfel în mod nemijlocit la soluţionarea justă şi cu celeritate a cauzei şi la aflarea adevărului, cu respectarea exigenţelor impuse de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

La individualizarea judiciară a pedepselor vor fi avute în vedere criteriile enumerate de art. 74 din Codul penal şi anume: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii; motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

Din fişa de cazier judiciar a inculpatului, instanţa constată că aceasta nu a mai fost condamnat anterior.

Individualizarea pedepsei presupune atât analizarea aspectelor defavorabile cât şi a celor favorabile inculpatului, precum şi a tuturor celorlalte criterii stabilite de art. 74 Cod penal, la care s-a făcut referire anterior.

Reţinând şi incidenţa art. 396 alin. 10 Cod procedură penală (potrivit căruia când judecata s-a desfăşurat în condiţiile art. 375 alin. 1 şi 2, în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime), instanţa urmează a coborî pedeapsa sub minimul special prevăzut de lege, apreciind că o pedeapsă  de câte 9 luni închisoare pentru  fiecare din infracţiunile săvârşite, reflectă pe deplin criteriile legale de individualizare judiciară a pedepsei în condiţiile art. 74 Cod penal şi asigură în mod eficient şi realizarea scopului său punitiv, dar şi educativ - preventiv.

Constatând că infracţiunile au fost săvârşite de inculpat mai înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, instanţa va face aplicarea prevederilor art. 38 alin. 2  şi 39 alin. 1 lit. b Cod penal şi va dispune ca inculpatul să execute pedeapsa ce mai grea, de 9 luni închisoare, la care se adaugă un spor de o treime din cealaltă pedeapsă stabilită, adică 3 luni, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa închisorii de 1 an.

În raport de datele care caracterizează persoana inculpatului, fără antecedente penale, de nivelul de educaţie, vârsta, situaţia socială a acestuia, avându-se în vedere şi conduita procesuală a acestuia după comiterea infracţiunilor şi pe parcursul procesului penal, raportat şi la celelalte criterii generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 74 Cod penal, respectiv atingerea redusă a valorilor sociale ocrotite prin norma de incriminare, instanţa apreciază că reintegrarea socială a inculpatului poate fi realizată fără privarea de libertate a acestuia.

În aceste împrejurări, instanţa, în ceea ce priveşte modalitatea de executare, consideră că sunt îndeplinite condiţiile art. 83 alin. 1 lit. a – d Cod penal pentru a se dispune amânarea aplicării pedepsei, respectiv pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunile săvârşite este închisoarea mai mică de 7 ani, inculpatul nu a mai fost anterior condamnat definitiv la pedeapsa închisorii, astfel cum rezultă din fişa de cazier, inculpatul şi-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, nu s-a sustras de la urmărire penală, nu a încercat zădărnicea aflării adevărului, iar în raport de persoana inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale, există convingerea instanţei că aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar se impune supravegherea conduitei sale pe o perioadă determinată.

Totodată, instanţa apreciază că prin fixarea termenului de supraveghere de 2 ani, conform art. 84 Cod penal (cu posibilitatea revocării amânării aplicării pedepsei în cazul reiterării comportamentului infracţional în această perioadă) şi impunerea de obligaţii în sarcina inculpatului, se satisface, în cazul concret, imperativul justei individualizări a executării pedepsei.

În baza art. 85 alin. 1 Cod penal, inculpatul Barbu Adrian, urmează a fi obligat ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Dolj la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 86 alin. 1 Cod penal, pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 85 alin. 1 lit. c - e Cod penal vor fi  comunicate Serviciului de Probaţiune Dolj.

În conformitate cu prevederile art. 404 alin. 3 Cod de procedură penală, urmează a se  atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării măsurilor de supraveghere şi obligaţiilor impuse şi ale săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere.

În baza art. 274 alin. 1 Cod procedură penală, inculpatul va fi obligat  la plata sumei de 600 lei  cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.