Acţiune în răspundere patrimonială. incidenţa Legii nr. 78/2018 privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială

Asupra cauzei de faţă :

Prin acţiunea înregistrată la data de 11.08.2017, pe rolul Tribunalului Dolj - Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, reclamanta ADMINISTRAŢIA-ADMINISTRAŢIA CRAIOVA a formulat acţiune împotriva pârâtei S S F, prin care a solicitat obligarea acestuia la plata sumei de 1885 lei reprezentând plată nedatorată în perioada octombrie 201 – noiembrie 2015.

În fapt, între Administraţia Craiova şi pârâtă a fost încheiat contractul individual de munca nr 57S/2007, pârăta fiind angajată în funcţia de sociolog.

A arătat că, potrivit art. 11, al.(l), lit a) din Anexa la HG nr. 1176/2005, privind aprobarea Statutului de organizare şi funcţionare a Administraţiei , Administraţia Craiova este instituţie publică cu personalitate juridică aflată în subordinea Administraţiei (A.N.A.R.), coroborat cu prevederile anexei nr.l, lit. A, pct. 12 din OUG nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei , cu modificările şi completările ulterioare.

În urma unui control efectuat la A.N.Apele Romane în anul 2015, Curtea de Conturi a constatat plata fără justificare legală a unor drepturi salariale rezultate din majorarea nelegală a salariilor, fiind emisă Decizia nr. 11/28.05.2015 a Departamentului IX al Curţii de Conturi a României, prin care au fost dispuse masuri de recuperare a acestor sume, respectiv măsuri de punere în acord a Contractului Colectiv de Muncă cu dispoziţiile legislaţiei salarizării unitare.

Decizia Curţii de Conturi a României nr. 11/2015 a fost contestată de către ANAR pe cale administrativă la Comisia de Soluţionare a Contestaţiilor din cadrul Curţii de Conturi a României, care prin Încheierea nr. 66/2015 a respins contestaţia formulată, prin urmare măsurile dispuse au devenit executorii.

Aceste măsuri constau, în esenţă, în eliminarea acordării drepturilor salariale introduse în salariul de bază în anul 2011, respectiv: 1/2 din premiul anual, 1/2 din primă de vacanţă, tichetele de masă şi diferenţele de spor vechime ce exced legii, etc.

Începând cu luna august 2015, în vederea punerii în aplicare a aceleiaşi decizii a Curtii de Conturi a fost suspendată acordarea unor drepturi prevăzute prin Contractul Colectiv de Muncă, cum ar fi sporul fidelitate, ajutoare acordate ca: indemnizaţii la iesirea la pensie, în caz de îmbolnăviri, naştere, deces, etc.

A precizat ca ulterior, Decizia nr.11/2015 şi Încheierea nr. 66/2015 a Curţii de Conturi a României au fost contestate de către ANAR la Curtea de Apel Bucuresti, constituindu-se astfel dosarul civil nr. /2/2015, în cadrul căruia a fost formulată cerere de suspendare a măsurilor dispuse prin Decizia Curţii de Conturi nr. 11/2015, suspendare care însă a fost respinsă de instanţa prin încheierea de şedinţa din data de 25.11.2015.

În acord cu masurile executorii stabilite de Curtea de Conturi a României, a fost emisă Decizia nr. /2015 a Directorului General al ANAR, precum si Nota ANAR nr.  14.12.2015, dată în vederea aplicării Deciziei sus menţionate, în temeiul cărora au fost recalculate drepturile salariale ale pârâtului (ei), prin aplicarea prevederilor legale succesive privind salarizarea unitară. Noul salariu astfel calculat prin punerea în aplicare a Deciziei nr./2015 şi a Notei nr./14.12.2015 a fost comunicat pârâtului (pârâtei) prin Informarea din 28.12.2015 şi s-a aplicat începând cu plata drepturilor salariale aferente lunii dec. 2015.

Astfel, în perioada octombrie 2014-noiembrie 2015, pârâtul a încasat de la A. Craiova un venit total net în valoare de 28860 lei, iar în urma recalculării drepturilor salariale conform Decizieinr. /2015 şi a Informării din 28.12.2015, s-a constatat ca venitul total net datorat de angajator în această perioadă a fost de 26975 lei.

Sumele încasate necuvenit de către pârât, constau în următoarele: al 13-lea salariu, prima de vacanţă, tichete de masa în suma fixă, spor de fidelitate.

A considerat că pârâta a beneficiat în perioada referită de plata nedatorată în cuantum de 1885 lei, suma de bani pe care trebuie să o restituie.

Prin Notificarea nr. 1322/BM/21.06.2017 Craiova a încercat soluţionarea amiabilă a diferendului prin oferirea posibilităţii de exprimare în scris a acordului pârâtului  de semnare a unui angajament de plată a sumei nedatorate, în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea Notificării, însă acesta nu a dat curs solicitării.

Arată reclamanta că în cauză sunt îndeplinite condiţiile pentru forma specială de răspundere reglementată de dispozitiile art. 256, alin.(l) din Codul Muncii republicat, potrivit căruia salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie şi că există condiţia existenţei unei plăţi către salariat, precum şi caracterul nedatorat al acestei plăţi, conform textului de lege, nefiind relevantă vinovăţia sau nevinovăţia salariatului în încasarea sumei datorate. Suma de 1885 lei plătită pârâtei este reală, certă, efectivă, actuală, neacoperită, materială şi a fost plătită de către angajator fără a fi datorată (art. 1341 Noul Cod Civil - ”Cel care plăteşte fără a datora are dreptul la restituire").

În drept şi-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 1341, 1470, 1635 Cod Civil, art. 256 şi următoarele din Codul Muncii, republicat.

În dovedire, a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

A anexat copii după următoarele înscrisuri: contract individual de muncă şi acte adiţionale, extras din Decizia nr. 11/2015 a Departamentului IX al Curţii de Conturi a României pag 1, 4, 5, 20, 23, Decizia Directorului General al Administraţiei  nr./14.12.2015, Notificarea emisă deCraiova catre salariat/ fost salariat. A solicitat judecarea cauzei şi în lipsă, în conf. cu art. 223, alin. (3) din CPCiv.

În conformitate cu art. 453 din C. proc. civ., a solicitat instanței să oblige pârâtul la plata eventualelor cheltuieli de judecată ocazionate de acest proces.

Pârâta a depus la dosar întâmpinare, solicitând suspendarea cauzei până la solutionarea dosarului nr. 2/2015 al Curtii de Apel Bucuresti, invocând exceptia prematuritatii, iar pe fond, solicitand respingerea actiunii.

Prin încheierea din 06.12.2017, instanta a dispus suspendarea cauzei, în baza art. 413 alin. 1 pct.1 c.p.c., până la solutionarea definitiva a actiunii în contencios administrativ şi fiscal ce face obiectul dosarului nr. /2/2015 al Curtii de Apel Bucuresti.

Serviciul arhiva al Tribunalului Dolj-Sectia Conflicte de munca si asigurari sociale a sesizat completul investit in aceasta cauza, pentru a se aprecia asupra repunerii pe rol având in vedere intrarea in vigoare a Legii nr 78/28.03.2018 privind exonerarea personalului platit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natura salariala.

La termenul din 13.06.2018, instanta a dispus repunerea pe rol a cauzei.

Analizând actele şi lucrările dosarului, prin prisma dispoziţiilor Legii nr. 78/2018, privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială publicată în Monitorul Of. nr. 276/28.03.2018, instanţa constată că acestea sunt aplicabile în speţă.

Potrivit art. 1 şi 2 din lege, personalul ale cărui venituri de natură salarială au fost stabilite în baza actelor normative privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice aplicabile anterior intrării în vigoare a prezentei legi este exonerat de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială încasate în temeiul unor acte administrative sau clauze ale contractelor colective de muncă în vigoare la data plății acestor drepturi, sume considerate a fi încasate nelegal și pe care trebuie să le restituie drept consecință a constatării de către Curtea de Conturi sau alte structuri / instituții cu atribuții de control a unor prejudicii (art. 2 alin 1).

Legea nr.78/2018 prevede aministia fiscală şi exonerează salariaţii de la restituirea sumelor încasate în temeiul acordurilor de muncă până la intrarea sa în vigoare.

Din formularea legală ,,sume considerate a fi încasate nelegal”, rezultă că în această etapă procesuală nu se impune a fi analizat caracterul nelegal al sumelor încasate, legea aplicând amnistia fiscală doar în considerarea deciziei Curţii de Conturi sau alte structuri / instituții cu atribuții de control care au constatat prejudiciul produs prin plata unor drepturi salariale.

Din textele enunțate mai sus rezultă că drepturile salariale solicitate de la pârât se încadrează în dispozițiile Legii nr. 78/2018, fiind sume considerate a fi încasate nelegal și pe care trebuie să le restituie, drept consecință a constatării de către Curtea de Conturi a unor prejudicii (art. 2 alin 1).

În consecinţă, instanţa va respinge acţiunea, nemaifiind necesară cercetarea fondului pretenţiilor deduse judecăţii.

Opinia asistenților judiciari este conforma cu hotărârea si considerentele acesteia.

Domenii speta

Spete similare