Contestaţie tabel definitiv

Sentinţă civilă 352 din 07.03.2018


Pe rol judecarea cauzei Faliment privind pe creditor SC A SRL, creditor BCR SA, creditor E SRL, contestator D.G.R.F.P. – ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ A FINANŢELOR PUBLICE IAŞI, creditor R SA, creditor F. - SA şi pe debitor SC B SRL, debitor SC  B SRL, lichidator SPRL IAŞI, debitor SC B SRL, având ca obiect contestaţie -tabel definitiv.

Prin contestaţia înregistrată sub numărul de mai sus reprezentanţii creditorului DGRFP Iaşi – AJFP Iaşi au solicitat refacerea tabelului definitiv al creanţelor debitorului SC B SRL  în sensul înscrierii creanţei în cuantum de 758854 lei în categoria creanţelor garantate conform disp. art. 159. Alin. 1, pct. 3 din legea 85/2014.

Motivează reprezentanţii creditorului-contestator că în tabelul preliminar al debitorului SC B SRL creaţa declarată de către reprezentanţii DGRFP Iaşi – AJFP Iaşi a fost acceptată până la concurenţa sumei de758854 lei, dar înscrisă în categoria creanţelor bugetare conform disp. art. 161, alin. 1, pct. 5 din legea 85/2014.

Întrucât creditorul DGRFP Iaşi – AJFP Iaşi avea garantată creanţa prin instituirea unor sechestre asiguratorii asupra unor bunuri mobile – autovehicule – reprezentanţii săi au formulat contestaţie împotriva tabelului preliminar solicitând refacerea acestuia cu privire la categoria menţionată în mod greşit.

Ulterior, creanţa a fost înscrisă în tabelul definitiv publicat în BPI 18440 din 12.10.2016 ca şi creanţă garantată sub rezerva evaluării garanţiilor, conf. art. 103 din lege, contestaţia formulată împotriva tabelului preliminar fiind respinsă ca rămasă fără obiect, cu toate acestea în tabelul definitiv publicat în BPI 9441 din 15.05.2017 creanţa se regăseşte ca şi creanţă bugetară motivat de faptul că în patrimoniul debitorului nu se regăsesc bunuri.

Neidentificarea fizică a bunurilor asupra cărora reprezentanţii creditorului DGRFP Iaşi – AJFP Iaşi susţin că sunt aplicate sechestre asiguratorii este considerată de către aceştia motiv de a solicita admiterea contestaţiei şi înscrierea în tabelul definitiv a creanţei declarate cu rangul de preferinţă prev. de art. 159 din lege.

În drept, reprezentanţii creditorului DGRFP Iaşi – AJFP Iaşi invocă disp. art. 111, alin. 1, art. 117, alin. 1 respectiv art. 159, alin. 1, pct. 3 din legea 85/2014.

În replică reprezentanţii practicianului în insolvenţă SPRL depun la dosar întâmpinare prin care solicită respingerea contestaţiei formulată de reprezentanţii creditorului DGRFP Iaşi – AJFP Iaşi motivat de faptul că rangul creanţei înscrise în tabelul definitiv publicat în BPI 18440 din 12.10.2016, ca şi creanţă garantată sub rezerva evaluării garanţiilor, nu s-a mai justificat a fi menţinut şi în tabelul definitiv publicat în BPI 9441 din 15.05.2017; acesta întrucât în patrimoniul debitorului nu se mai regăsesc respectivele bunuri mobile deoarece, chiar la data instituirii măsurii asiguratorii a sechestrului – procesul-verbal 53696 din 22.09.2015 – acestea erau înstrăinate din anul precedent 2014, anterior deschiderii procedurii insolvenţei. De asemenea, nefiind identificate respectivele autovehicule, nu pot fi expertizate şi nu se poate cunoaşte nici valoarea garanţiei creditorului.

Acordând cuvântul asupra contestaţiei formulate instanţa reţine următoarele aspecte:

În conformitate cu disp. art. 111, alin. 1 din legea 85/2014 „Debitorul, creditorii şi orice altă parte interesată vor putea să formuleze contestaţii faţă de tabelul de creanţe, cu privire la creanţele şi drepturile trecute sau, după caz, netrecute de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar în tabel.”

Totodată în temeiul disp. art. 117, alin. 1 „Administratorul judiciar/Lichidatorul judiciar poate introduce la judecătorul-sindic acţiuni pentru anularea actelor sau operaţiunilor frauduloase ale debitorului în dauna drepturilor creditorilor, în cei 2 ani anteriori deschiderii procedurii”.

Nu în ultimul rând în conformitate cu art. 159, alin. 1, pct 3 din lege „Fondurile obţinute din vânzarea bunurilor şi drepturilor din averea debitorului, grevate, în favoarea creditorului, de cauze de preferinţă, vor fi distribuite în următoarea ordine:

1. taxe, timbre şi orice alte cheltuieli aferente vânzării bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea acestor bunuri, precum şi cheltuielile avansate de creditor în cadrul procedurii de executare silită, creanţele furnizorilor de utilităţi născute ulterior deschiderii procedurii, în condiţiile art. 77, remuneraţiile datorate la data distribuirii persoanelor angajate în interesul comun al tuturor creditorilor, în condiţiile art. 57 alin. (2), art. 61 şi 63, care se vor suporta pro rata, în raport cu valoarea tuturor bunurilor din averea debitorului;

2. creanţele creditorilor beneficiari ai unei cauze de preferinţă născute în timpul procedurii de insolvenţă. Aceste creanţe cuprind capitalul, dobânzile, precum şi alte accesorii, după caz;

3. creanţele creditorilor beneficiari ai unei cauze de preferinţă, cuprinzând tot capitalul, dobânzile, majorările şi penalităţile de orice fel, inclusiv cheltuielile, precum şi cele corespunzătoare art. 105 alin. (3) şi art. 123 alin. (11) lit. a).”

Analizând textele normative invocate instanţa observă că cel puţin două dintre acestea – art. 117, alin. 1 respectiv art. 159, alin. 1, pct 3 din legea 85/2014 – se referă la situaţii care exced contestaţiei de faţă, reglementând alte situaţii asupra cărora instanţa, conform principiului disponibilităţii, nu se poate pronunţa la acest moment.

Se constată, conform cererii introductive, că acţiunea de faţă are ca obiect „contestaţie împotriva tabelului definitiv de creanţe” al debitorului SC B SRL.

Lecturând norma procedurală – legea 85/2014 – instanţa constată că legiuitorul a reglementat distinct o astfel de contestaţie, conform redactării disp. art. 113, alin. 1, care dispune că „După expirarea termenului de depunere a contestaţiilor, prevăzut la art. 111 alin. (2), şi până la închiderea procedurii, orice parte interesată poate face contestaţie împotriva înscrierii unei creanţe sau a unui drept de preferinţă în tabelul definitiv de creanţe ori în tabelele actualizate, în cazul descoperirii existenţei unui fals, dol sau unei erori esenţiale, care au determinat admiterea creanţei sau a dreptului de preferinţă, precum şi în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare şi până atunci necunoscute…”

Prin urmare, reprezentanţii creditorului DGRFP Iaşi – AJFP Iaşi au obligaţia că în dovedirea acestei contestaţii speciale să enumere şi dă motiveze care este falsul, dolul sau unei eroarea esenţială, care au determinat admiterea creanţei sau a dreptului de preferinţă, precum şi în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare şi până atunci necunoscute.

Instanţa constată că aceste elemente care determină admisibilitatea contestaţiei nu au fost complinite, reprezentanţii creditorului omiţând să aducă în discuţie asemenea indicii.

Prin urmare instanţa consideră că nu poate primi contestaţia formulată astfel împotriva tabelului definitiv (nu preliminar) al creanţelor debitorului, urmând a o respinge.

Pe de altă parte, în conformitate cu disp. art. 103, teza a I-a din lege „Creanţele beneficiare ale unei cauze de preferinţă se înscriu în tabelul definitiv până la valoarea de piaţă a garanţiei stabilită prin evaluare, dispusă de administratorul judiciar sau de lichidatorul judiciar, efectuată de un evaluator desemnat potrivit prevederilor art. 61…”

Or, chiar dacă în tabelul definitiv publicat în BPI 18440 din 12.10.2016 creanţa a fost înscrisă ca garantată sub rezerva evaluării garanţiilor, ulterior, în mod corect practicianul în insolvenţă a modificat înscrierea din tabelul definitiv publicat în BPI 9441 din 15.05.2017, consemnând creanţa ca şi creanţă bugetară motivat de faptul că în patrimoniul debitorului nu se regăsesc bunuri care să poată fi evaluate.

În consecinţă, instanţa consideră că suma pretinsă cu titlu de creanţă de către reprezentanţii creditorului DGRFP Iaşi – AJFP Iaşi, a fost analizată şi acceptată în mod corect în tabelul definitiv de creanţe de către reprezentanţii practicianului în insolvenţă SPRL, astfel încât, contestaţia formulată va fi declarată neîntemeiată urmând a fi respinsă pentru motivele detaliate. 

HOTĂRĂŞTE:

Respinge ca neîntemeiată contestaţia formulată de reprezentanţii creditorului DGRFP Iaşi – AJFP Iaşi împotriva tabelului definitiv al creanţelor debitorului SC B SRL.