Talharie

Sentinţă penală 84 din 11.03.2019


Acesta este document finalizat

Cod ECLIECLI:RO:JDBRLD:2019:004.000084

R O M Â N I A

JUDECATORIA BÂRLAD

JUDB

Dosar nr. X

SENTINTA PENALA Nr. 84/2019

Sedinta publica de la 11 martie 2019

Instanta constituita din:

Asupra cauzei de fata:

Sub nr. X din 07 mai 2018 a fost inregistrat la instanta dosarul nr. 410/P/2016al Parchetului de pe lânga Judecatoria Bârlad, impreuna cu Rechizitoriul din 25.04.2018 prin care s-a dispus trimiterea in judecata, in stare de libertate a inculpatului X X, fiul lui X X si X X, nascut la data de 11.04.1999 in mun. Galati, jud. Galati,domiciliat in sat/com. Balasesti, jud. Galati, cetatean român, studii 8 clase, agricultor, fara loc de munca, necasatorit, fara antecedente penale, CNP X, cercetat in stare de libertate sub aspectul comiterii infractiunii de tâlharie, prev. de art. 233 Cod penal, cu aplicarea art. 113 alin. 3 Cod penal.

Din analiza actelor si lucrarilor dosarului, instanta retine urmatoarele:

In fapt, la data de 10.01.2016, organele de cercetare penala din cadrul Politiei mun. Bârlad au fost sesizate prin plângere de catre numita X X, in calitate de reprezentant legal al persoanei vatamate minore X X, in vârsta de 13 ani, a fost deposedata, prin acte de violenta de un telefon mobil marca Samsung Ativ S.

Sesizarea a fost inregistrata sub nr. 410/P/2016.

In urma cercetarilor efectuate a rezultat urmatoarea situatie de fapt:

La data de 10.01.2016, persoana vatamata minora X X, in vârsta de 13 ani, se deplasa impreuna cu martora X X pe strada Primaverii din mun. Bârlad, judetul Vaslui, catre zona „Gura Leului”, in timpul deplasarii, cele doua minore au fost abordate de inculpatul X X, care pe fondul discutiilor purtate cu acestea, profitând de neatentia persoanei vatamate minore X X, i-a smuls din mâna telefonul mobil marca Samsung Ativ S.

In aceste conditii, a fost sesizata comiterea infractiunii prin intermediul SNUAU 112.

In baza sesizarii, organele de constatare din cadrul I.J.J.Vaslui - Detasamentul de Jandarmi Bârlad, fiind in exercitarea atributiilor de serviciu, au depistat in zona Garii mun. Bârlad, ora 17.20, pe minorul X X-X, si la ora 17.35, pe minorul X X, ambii minori declarând ca s-au deplasat in mun. Bârlad impreuna cu fratele lor, inculpatul X X a carui descriere corespundea cu cea a autorului faptei (proces- verbal din data de 10.01.2016-file nr. 35-36 dosar).

Ulterior, a fost identificat autorul infractiunii, respectiv, inculpatul X X - domiciliat in comuna Balacesti, judetul Galati.

Pe parcXl cercetarilor, s-a procedat la ridicarea bunului sustras de catre inculpat, respectiv, un telefon mobil marca Samsung, conform procesului-verbal din data de 10.01.2016, ora 22.15. (proces- verbal din data de 10.01.2016- fila nr. 41).

Situatia factuala mai sus- expusa este probata de declaratia persoanei vatamate, din care rezulta ca la data de 10.01.2016, in jurul orei 16.00, in timp ce se deplasa cu martora X X pe strada Primaverii din mun. Bârlad catre zona Gura Leului, a fost deposedata de un telefon mobil, persoana vatamata precizând ca autorul ba smuls telefonul din mâna. ( declaratia -fila nr. 15).

Aspectele mai sus- expuse sunt confirmate de declaratia martorei X X X din care rezulta ca la data faptei, in timp ce se afla impreuna cu persoana vatamata au fost abordate de inculpat, care, pe fondul discutiilor purtate cu persoana vatamata, l-a luat telefonul din mâna, ( declaratie - file nr. 33- 34).

Din declaratia aceleiasi martore, reiese ca dupa ce persoana vatamata a sesizat fapta, s-a deplasat la sediul Politiei mun. Bârlad, unde i-au fost prezentate doua fotografii, persoana vatamata indicând au toiul faptei ca fiind inculpatul X X

In urma efectuarii procedeului probatoriu al identificarii de persoane, persoana vatamata a identificat si recunoscut persoana care a deposedat-o de telefonul mobil ca fiind inculpatul X X

Inculpatul a adoptat o pozitie procesuala sincera, recunoscând integral comiterea faptei, in modalitatea descrisa mai sus.

De asemenea, cu prilejul efectuarii procedeului probatoriu al reconstituirii, inculpatul a descris in mod detaliat, conditiile si imprejurarile comiterii faptei (fila nr. 20 dosar).

Situatia de fapt mai sus mentXata se sustine cu urmatoarele mijloace de proba: declaratii persoana vatamata - file nr. 15;declaratii martori Mandea X - fila nr. 8, 11- 12; X X X - file nr. 33, 34;declaratii inculpat - file nr. 18; 27; proces-verbal de depistare - file nr. 35- 36, proces-verbal - fila nr.41; proces-verbal din data de 10.01.2016- fila nr. 49- 50; proces-verbal de predare-primire a actelor de constatare - fila nr. 12; proces-verbal - fila nr. 48; proces-verbal de reconstituire si plansa fotografica intocmita - file nr. 20- 23; proces-verbal de identificare de persoane dupa fotografii si plansa fotografica intocmita - file nr. 83- 88, inscrisuri- filele nr. 9, 10, 13, 14; 16- 17; 24^ 32; 37- 40; 42- 47; 51- 82,

Cu ocazia audierii, in cXl urmaririi penale inculpatul a recunoscut fapta retinuta in sarcina lui.

Inculpatul a adoptat o atitudine cooperanta, prezentându-se la toate chemarile organelor judiciare.

Prin ordonanta nr.410/P/2016 din data de 10.01,2016, s-a dispus inceperea urmaririi penate in rem sub aspectul comiterii infractiunii de tâlharie, prev. de art. 233 Cod penal.

Prin ordonanta nr.410/P/2016 din 18.05.2016, ora 09,20, s-a dispus efectuarea in continuare fata de X X, sub aspectul comiterii infractiunii de tâlharie, prev. de art. 233 Cod penal, cu aplicarea art. 113 alin. 3 Cod penal, acesta dobândind calitatea de suspect.

In conformitate cu prevederile art. 307 Cod procedura penala, inainte de audiere, i s-a adus la cunostinta calitatea de suspect, faptele pentru care este suspectat, incadrarea juridica a acestora, drepturile procesuale, conform proceselor verbale din data de 07.10.2016.

Prin ordonanta din data de 19.09.2017, s-a dispus renuntarea la urmarirea penala fata de X X, cercetat sub aspectul comiterii infractiunii de tâlharie, prev. de art. 233 Cod penal, cu aplicarea art. 113 alin. (3) Cod penal.

Prin incheierea din data de 20.10.2017, pronuntata de judecatorul de camera preliminara din cadrul Judecatoriei Bârlad in dosarul penal nr. X s-a dispus respingerea cererii de confirmare a renuntarii la urmarirea penala dispusa de Parchetul de pe lânga Judecatoria Bârlad in dosarul penal nr. 410/P/2016 prin ordonanta din data de 19.09.2017, desfiintarea solutiei de renuntare la urmarirea penala si trimiterea cauzei la procuror pentru a completa urmarirea penala inceputa in cauza prin ordonanta din data de 10.01.2016 si prin ordonanta de continuare a urmaririi penala din data de 18.05.2017.

Prin ordonanta nr. 410/P/2016 din 07.10.2016. ora 11.05, s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale fata de inculpatul X X, sub aspectul comiterii infractiunii de tâlharie, prev. de art. 233 Cod penal, cu aplicarea art. 113 alin. (3) Cod penal.

Masura procesuala a punerii in miscare a actiunii penale, calitatea procesuala, drepturile si obligatiile care decurg din aceasta calitate i-au fost aduse la cunostinta inculpatului, aspect care rezulta din inscrisurile de la filele nr. 17, 25.

Cu privire la latura civila in timpul urmaririi penale:

Reprezentantul legal al persoanei vatamate pe parcXl urmaririi penale a precizat ca nu se constituie parte civila in cadrul procesului penal (declaratie persoana vatamata-fila nr. 12), bunul sustras fiind restituit persoanei vatamate.

A)- In procedura de Camera preliminara, conform art. 432 Cod procedura penala, a fost verificatadupa trimiterea in judecata, competenta si legalitatea sesizarii instantei, si a fost verificatalegalitateaadministrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala.

Judecatorul de Camera preliminara a constatat urmatoarele:

- rechizitoriul cuprinde datele referitoare la fapta, incadrarea juridica, la profilul moral si de personalitate al inculpatului, la actele de urmarire penala efectuate, la trimiterea in judecata si cheltuielile judiciare.

-nu au fost formulate cereri si exceptii de catre aparatorii inculpatilorsi nici din oficiu nu se impun a fi invocate.

- in temeiul art. 346 alin. 2 Cod procedura penala a constatat legalitatea rechizitoriului cu nr. 410/P/2016 emis de Parchetul de pe lânga Judecatoria Bârlad, fiind respectate dispozitiile art. 328 Cod procedura penala, a administrarii probelor, respectiv proba cu inscrisuri, cu respectarea dispozitiilor art. 114-123 din acelasi Cod, precum si actelor de urmarire penala, respectiv proba testimoniala.

Prin incheierea din 14.06.2018 pronuntata in dosar nr. X al Judecatoriei Bârlad, in baza art. 346 alin. 2 Cod procedura penala, Judecatorul de Camera Preliminara a constatat legalitatea sesizarii instantei cu rechizitoriul nr. 410/P/2016 al Parchetului de pe lânga Judecatoria Bârlad, din 25.04.2018 al Parchetului de pe lânga Judecatoria Bârlad, a administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala privind pe inculpatul X X, trimis in judecata pentru infractiunea mai sus mentXata in actul de sesizare al instantei.

B)- A dispus inceperea judecatii cauzei privind pe inculpatul X X.

La judecarea cauzei in prima instanta, conform art. 374 alin. 4 Cod procedura penala, având in vedere caactiunea penala nu vizeaza o infractiune care se pedepseste cu detentiune pe viata, instanta a pus in vedere fiecarui inculpat ca poate solicita ca judecata sa aiba loc numai pe baza probelor administrate in cXl urmaririi penale si a inscrisurilor prezentate de parti, daca recunoaste in totalitate faptele retinute in sarcina sa, aducându-i la cunostinta dispozitiile art. 396 alin. 10 Cod procedura penala, referitor la faptul ca in caz de condamnare sau amânare a aplicarii pedepsei, limitele de pedeapsa prevazute de lege in cazul pedepsei inchisorii se reduc cu o treime, iar in cazul pedepsei amenzii, cu o patrime.

La termenul de judecata din 12.02.2019, inculpatul X X a declaratpersonal ca recunoaste in totalitate fapta retinuta in sarcina lui si solicita ca judecata sa aiba loc numai pe baza probelor administrate in cXl urmaririi penale si a inscrisurilor prezentate de parti, in aplicarea dispozitiilor art. 349 alin. 2, art. 375 alin. 1, 2, art. 396 alin. 10 Cod procedura penala, privind judecata in cazul recunoasterii invinuirii .

Inculpatul X X a declarat ca recunoaste in totalitate fapta retinuta in actul de sesizare a instantei si nu solicita administrarea de probe si a solicitat ca judecata sa aiba loc in baza probelor administrate in faza de urmarire penala, pe care le cunoaste,nu le contestasi le insuseste.

Audiat fiind inculpatul X X arecunoscut in totalitate faptele cu privire la savârsirea carora a fost trimis in judecata, in modalitatea retinuta in rechizitoriu, aspect confirmat si de probele administrate in cXl urmarii penale.

In temeiul art. 349 alin. 2 Cod procedura penala instanta a apreciat ca poate solutXa cauza numai pe baza probelor administrate in faza urmaririi penale, deoarece inculpatul solicita aceasta si recunoaste in totalitate faptele retinute in sarcina sa si instanta a apreciat ca probele sunt suficiente pentru aflarea adevarului si justa solutXare a cauzei, iar actiunea penala vizeaza o infractiune care se pedepseste cu detentiune pe viata.

In consecinta, instanta, a dat eficienta cererii inculpatului, apreciind ca indeplineste conditiile prevazutede art. 349 alin. 2, art. 375 alin. 1, 2, art. 396 alin. 10 Cod procedura penala, privind judecata in cazul recunoasterii invinuirii, a admis cererea si a trecut lajudecarea cauzeinumai in baza probelor administrate in faza de urmarire penala, trecând la solutXarea laturii penale motivat de faptul ca, din probele administrate, rezulta ca faptele inculpatului sunt stabilite si sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse, faptele pentru care este trimis in judecata inculpatul având un regim sanctXator care exclude pedeapsa detentiunii pe viata, iar probele nu au fost contestate in procedura de Camera Preliminara.

Fata de probatoriul administrat in cauza, rezulta ca faptele penale mai sus descriseexista, au fost savârsite de catre inculpat, existând probele necesare si legal administrate.

Instanta de judecata a procedat la solutXarea laturii penale, constatând cadin probele administrate in cXl urmaririi penale rezulta ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savârsita de inculpat.

Prin actul de sesizare al instantei, incadrarea juridica a faptei savârsite de inculpat a fost urmatoarea:

Fapta inculpatului. X X, care, la data de 10.01.2016, in jurul orei 16,00, in timp ce se afla pe strada Primaverii din mun. Bârlad, jud. Vaslui, a sustras, prin exercitarea de violente, un telefon mobil apartinând persoanei vatamate minore X X, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de tâlharie, prev. de art. 233 Cod penal.

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infractiunii de tâlharie, in speta, este reprezentat de faptul ca sustragerea bunului aflat in posesia persoanei vatamate a fost realizata prin exercitarea de violente fizice,respective prin smulgerea bunului, din mâna persoanei vatamate.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a actXat cu forma de vinovatie prev. de art 16 alin. 1 lit. a Cod penal, prevazând si urmarind producerea rezultatului prin comiterea faptei.

Fata de imprejurarea ca la data comiterii faptei, inculpatul X X, nascut la data de 11.04.1999, avea vârsta de 16 ani si 9 luni, seimpune retinerea prev. art. 113 alin. (3) Cod penal.

Regimul raspunderii penale a minorului era prevazut de art. 99 Cod penal anterior care stabileste limitele raspunderii penale: Minorul care nu a implinit vârsta de 14 ani nu raspunde penal.Minorul care are vârsta intre 14 si 16 ani raspunde penal, numai daca se dovedeste ca a savârsit fapta cu discernamânt. Minorul care a implinit vârsta de 16 ani raspunde penal.

SolutXând actiunea penala:

Regimul raspunderii penale a minorului este prevazut de art. 113 Cod penal actual, care stabilestelimitele raspunderii penale: (1) Minorul care nu a implinit vârsta de 14 ani nu raspunde penal. (2) Minorul care are vârsta intre 14 si 16 ani raspunde penal numai daca se dovedeste ca a savârsit fapta cu discernamânt.(3) Minorul care a implinit vârsta de 16 ani raspunde penal potrivit legii.

Conform art. 233 Cod penal - Legea nr. 286 din 2009 constituie infractiune de tâlharie „Furtul savârsit prin intrebuintarea de violente sau amenintari ori prin punerea victimei in stare de inconstienta sau neputinta de a se apara, precum si furtul urmat de intrebuintarea unor astfel de mijloace pentru pastrarea bunului furat sau pentru inlaturarea urmelor infractiunii ori pentru ca faptuitorul sa-si asigure scaparea”, se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

In baza art. 504 Cod procedura penala actual urmarirea si judecarea infractiunilor savârsite de minori, precum si punerea in executare a hotarârilor privitoare la acestia se fac potrivit procedurii obisnuite, cu completarile si derogarile prevazute in prezentul capitol si in sectiunea a 8-a a cap. I din titlul V al partii generale.

Astfel, conform art. 114 Cod penal actual privind consecintele raspunderii penale,fata de minorul care, la data savârsirii infractiunii, avea vârsta cuprinsa intre 14 si 18 ani se ia o masura educativa neprivativa de libertate.

(2) Fata de minorul prevazut in alin. (1) se poate lua o masura educativa privativa de libertate in urmatoarele cazuri:

a) daca a mai savârsit o infractiune, pentru care i s-a aplicat o masura educativa ce a fost executata ori a carei executare a inceput inainte de comiterea infractiunii pentru care este judecat;

b) atunci când pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savârsita este inchisoarea de 7 ani sau mai mare ori detentiunea pe viata.

Conform art.115 Cod penal

(1) Masurile educative sunt neprivative de libertate sau privative de libertate sunt: a) stagiul de formare civica; b) supravegherea; c) consemnarea la sfârsit de saptamâna; d) asistarea zilnica.

2. Masurile educative privative de libertate sunt : a) internarea intr-un centru educativ;b) internarea intr-un centru de detentie.

(2) Alegerea masurii educative care urmeaza sa fie luata fata de minor se face, in conditiile art. 114, potrivit criteriilor prevazute in art. 74.

In baza art. 113-115 Cod penal, se va aplica inculpatului o masura educativa neprivativa de libertate.

Obiect juridic special principal al infractiunii consta in relatiile sociale care ocrotesc patrimoniul persoanei fizice, respectiv relatiile sociale referitoare la posesia si detentia asupra bunurilor mobile . Obiectul juridic special secundar al infractiunii consta in relatiile sociale referitoare la viata, integritatea corporala sau libertatea persoanei.

Sub aspectul laturii subiective inculpatul a savârsit fapta cu vinovatie, fapta fiind comisa cu intentie potrivit art. 16 punctul 1-3lit. a Cod penal, intrucât acestaa prevazut si a urmarit rezultatul faptelor sale.

In baza textelor de lege enuntat mai sus, instanta urmeaza sa aplice fiecarui minor câte omasura educativa neprivativa de libertate, la individualizarea careia sub aspectul categoriei de pedeapsa si a duratei se vor avea in vedere limitele de pedeapsa fixate de lege, criteriile generale prev. de art. 74 Cod penal, respectiv gravitatea infractiunii savârsite si periculozitatea infractorului, care se evalueaza dupaimprejurarile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite, starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita, natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii,motivul savârsirii infractiunii si scopul urmarit, natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita dupa savârsirea infractiunii si in cXl procesului penal, nivelul de educatie, vârsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala.

Se vor avea in vedere conform art. 116 Cod penal si referatul de evaluare, in vederea efectuarii evaluarii minorului, potrivit criteriilor prevazute in art. 74, solicitate de instantaserviciului de probatiune, referat care cuprind si propuneri motivate referitoare la natura si durata programelor de reintegrare sociala pe care minorul ar trebui sa le urmeze, precum si la alte obligatii ce pot fi impuse acestora de catre instanta.

Instanta apreciaza ca pericolul social concret al faptei savârsite de inculpat estesporit fiind determinat modalitateade savârsire a acesteia, comportamentul inculpatului, fiind sporita in aceste circumstante reale.

Cunoasterea caracteristicilor unui infractor prezenta o deosebita importanta pentru determinarea gradului concret de pericol social a acestuia si pentru stabilirea unei pedepse eficiente, deoarecede multe ori, modul de comportare in societate, caracterizat prin disciplina in munca si o viata conforma cu regulile de convietuire sociala, poate determina concluzia ca un inculpatnu a comis infractiunea datorita inclinatiei sale pentru comiterea unor fapte antisociale, ci ca urmare a unui complex de imprejurari care au contribuit ca inculpatul sa se abata de la conduita sa obisnuita.

Din referatul intocmit Serviciul de Probatiune Galati, cu ocazia evaluarii inculpatului X X, reiese ca este in vârsta de 19 ani si 8 luni, este fiul lui X X (49 de ani, absolvent de 4 clase, se ocupa de cresterea si vânzarea de animale, locuieste cu familia actuala in sat Cruceanu, com. Radesti, jud. Galati) si al X X (40 de ani, are 6 clase, a lucrat pâna in luna noiembrie 2018 ca ziler la SC Ecosal Galati – firma de salubritate a orasului, in prezent fara ocupatie). Din relatia parintilor a rezultat si X X X (18 ani, are 6 clase, fara ocupatie la acest moment).

Parintii persoanei evaluate au convietuit pâna in anul 2001. Din cauza neintelegerilor cu sotul si comportamentul violent al acestuia, X Xa decis sa se intoarca cu cei doi copii in localitatea Balasesti, la familia ei de origine.

Ulterior, mama a avut o relatie consensuala de circa 4 luni cu X X dar pentru ca nu se intelegea cu parintii noului partener dar si din cauza problemelor de sanatate ale acestuia, X X s-a intors la parintii ei, fiind insarcinata cu urmatorul nascut, X X (13 ani, elev).

X X s-a casatorit apoi cu X X (41 ani, absolvent de 4 clase, lucra ocazXal), dar si aceasta relatie s-a destramat, mama decizând sa se desparta de sot in anul 2010, pentru ca acesta nu contribuia la cheltuielile casei, consuma alcool si avea relatii extraconjugale. Din casatorie au rezultat doi copii: X X X (9 ani, elev) si X X X (11 ani, eleva). Mama nu a introdus actiune de divort, deoarece nu a avut resurse financiare.

In incercarea de a-si reface viata, X X a mai avut in anul 2018 o relatie cu X X (41 ani, angajat in combinatul siderurgic), dar dupa câteva luni s-au despartit. In prezent, mama inculpatului nu este implicata in nici o relatie stabila.

De-a lungul timpului, inculpatul, mama si fratii lui au locuit preponderent in comuna Balasesti, in casa bunicii, X X (a decedat in anul 2010). Imobilul este format din 3 camere si anexe, conditiile locative fiind modeste. In acelasi imobil mai locuiau matusa, X X, (41ani), verisoara, X X X (16 ani), verisoara, X X X (20 ani) si fiul acesteia, in vârsta de 1 an si 5 luni, si unchiul, X X (44 ani, persoana cu dizabilitati). O parte din aceasta casa a ars in luna ianuarie 2017, motiv pentru care X X a decis sa se mute cu cei 5 copii in Galati. Rudele din partea mamei au revenit sa stea in casa in luna noiembrie 2016, desi aceasta a fost afectata de incendiu.

In functie de banii detinuti, mama inculpatului a inchiriat o locuinta sau a stat la partenerul de viata, impreuna cu copiii. In prezent, X X locuieste cu mama si cei 4 frati intr-un apartament inchiriat, care are o camera. Conditiile locative sunt partial satisfacatoare, având in vedere dimensiunea spatiului st numarul persoanelor care stau in el. Chiria pentru acest imobil este de 400 de lei/luna. Uneori, persoana evaluata doarme la un prieten, care sta in apropiere. In perioadele, in care este plecat la munca, inculpatul sta in imobile puse la dispozitie de angajator sau inchiriate.

La acest moment, singurul venit stabil al familiei sunt alocatiile fratilor care merg la scoala. Inculpatul a primit foarte rar bani de la mama, de regula el este cel care o ajuta financiar, in perioadele in care munceste. La fel a procedat si dupa revenirea din Portugalia, unde a lucrat la cules de masline circa 2 luni si jumatate si a venit acasa cu aproximativ 450 de euro.

Mediul familial in care a crescut inculpatul a fost marcat de instabilitatea relatiilor din viata mamei, de dezechilibru afectiv din partea mamei, care s-a limitat la asigurarea unor nevoi primare, de absenta tatalui, care nu s-a implicat sub nicio forma in cresterea lui, de insuficienta resurselor financiare si de lipsa unei locuinte pe care sa o perceapa ca un spatiu stabil.

X X a afirmat ca ea s-a ocupat de crestere fiului, incercând sa il invete sa fie cuminte, ascultator si sa nu ii faca probleme. Cât timp a trait mama sa, aceasta a mai stat cu nepotii, pentru ca ea sa mearga la munca sau sa faca zilele de munca pentru ajutorul social. A mentXat ca partenerii de viata nu au fost interesati de educarea copiilor, considerând ca aceasta responsabilitate ii revine ei in calitate de mama. Totodata, a declarat ca X X nu a contribuit financiar la cresterea celor doi fii, aspect care a nemultumit-o. Atunci când a fost deranjata de conduita persanei evaluate a recurs la discutii si mici corectii fizice.

Mama ii cunoaste la modul general grupul de egali si preocuparile de timp liber. Nu ii verifica in mod constant, având incredere in cele spuse de el, dar si pentru ca apreciaza ca este suficient de mare sa nu ii faca probleme.

Relatia dintre X X si mama se limiteaza la aspecte materiale si mai putin la nevoile lui. Dezechilibru din viata relatXala a mamei l-a afectat, fiind nevoit sa asiste la discutii, certuri si episoade de violenta fizica si verbala. Nu a putut sa intervina, fiind doar un copil. Admite ca nu obisnuieste sa discute cu mama despre problemele lui, preferând sa le rezolve singur. O ajuta dupa posibilitatile lui, in special in plan material, având in vedere ca este cel mai mare dintre frati. Sustine ca o recunoaste ca autoritate, dar aceasta recunoastere are un caracter formal, deciziile care il privesc apartinându-i.

Nu are un cerc stabil de prieteni, având in vedere schimbarile locuintei si plecarile la munca fie in tara, fie in strainatate. Când statea la tara, obisnuia sa se vada cu câtiva tineri din sat, acasa sau la unul dintre magazine.

Dupa revenirea din Portugalia obisnuieste sa isi petreaca timpul liber la televizor, ascultând muzica ori stând cu fratii mai mici. OcazXal, merge la un prieten si ramâne peste noapte la el, cu acordul mamei. Nu are o prietena la acest moment.

Nici inculpatul si nici mama nu vad o problema privind comunicarea deficitara din familie, o pun pe seama insuficientei materiale, care le afecteaza viata de zi cu zi.

RelatXarea cu fratii si sora este buna, in conditiile in care se limiteaza la nevoile cotidiene ale familiei.

Mama nu este de acord cu implicarea in comiterea de infractiuni si considera ca fiul a comis fapta penala din prezenta cauza pe fondul unei deciziei gresite. X X a afirmat ca a discutat cu X X despre urmarile conduitei lui si spera ca acesta a inteles, astfel incât sa nu mai savârseasca alte fapte penale.

Referitor la trecutul infractXal al membrilor familiei, precizeaza ca X X, tatal inculpatului, a fost condamnat in tinerete la o pedeapsa de 2 ani si 8 luni cu inchisoare pentru comiterea unei infractiuni privind furtul unor animale.

La nivelul comunei Balasesti se cunoaste situatia familiei inculpatului, care sunt persoane cu o conditie financiara modesta, dar care nu au creat probleme. X X este perceput ca un copil harnic, care a muncit de la o vârsta frageda pentru a avea un venit, dar si pentru a-si ajuta mama cu bani.

Inculpatul consuma alcool ocazXal, fara a face excese. Neaga consumul de substante interzise.

Are deficiente de auz, având timpanul drept spart. Afirma ca are probleme si cu vederea, dar insuficienta banilor l-a impiedicat sa faca investigatii pentru stabilirea unui diagnostic si a unui tratament. Ceilalti membri nu au probleme de sanatate.

Inculpatul a absolvit 8 clase la Scoala din Balasesti. A fost inscris in clasa a noua la Liceul „Paul Bujor” din Beresti, dar a renuntat la scoala pentru ca mama nu avea bani pentru rechizite, haine si transport. Nu detine calificare profesXala.

Dupa abandonul scolar, X X a muncit cu ziua la persoane din sat, care detineau animale. Când a mai crescut a inceput sa lucreze sezonier in constructii, ca ospatar si in agricultura, atât in tara, cât si in strainatate. Ultima data a lucrat aproximativ 2 luni si jumatate in Portugalia la cules de masline.

Este dispus sa munceasca pentru a avea un venit personal, dar si pentru a-si ajuta mama, asa cum a facut-o de când s-a implicat in activitati lucrative.

Planurile de viitor ale persoanei evaluate sunt legate de gasirea unui loc de munca stabil. Nu este interesat de reluarea studiilor, vând in vedere ca a trecut o perioada considerabila de timp de când a renuntat la scoala.

Inculpatul recunoaste comiterea faptei din data de 10.01.2016, când a sustras telefonul persoanei vatamate X X. X X a precizat ca in acea zi a mers cu fratele, X X Xl, si un alt tânar din sat, la Bârlad pentru a-si cumpara haine. La un moment dat, toti trei s-au oprit la un bar, unde au consumat 1- 2 sticle de bere. Ulterior, in timp ce mergea pe strada, a vazut-o pe tânara X X si i-a solicitat sa ii dea telefonul. Dupa ce a intrat in posesia telefonului, a fugit. Nu a dat multe detalii despre modul in care a comis infractiunea, invocând trecerea timpului scurs de la acea data. A sustinut ca nu a lovit persoana vatamata si ca nu a exercitat nicio violenta asupra acesteia.

Inculpatul a afirmat ca a fost o decizie de moment, fara a se gândi la urmari, si ca nu are o explicatie pentru actiunea lui.

Motivatia comiterii faptei a fost de natura materiala, acesta insusindu-si telefonul luat de la persoana vatamata. In urma demersurile organelor judiciare bunul sustras a fost restituit lui X X.

Analizând informatiile detinute, apreciaza ca factorii care au favorizat comiterea faptei au fost: neidentificarea unui mijloc legal de acoperire a unor nevoi, corelata cu insuficienta sprijinului financiar din partea mamei, precum si ignorarea consecintelor ce rezulta din comiterea de infractiuni.

X X a mai fost cercetat in dosarul penal nr. 647/P/2016 al Parchetului de pe lânga Judecatoria Târgu Bujor pentru comiterea infractiunii de tentativa la infractiunea de furt calificat, cauza in care s-a dispus clasarea. Privitor la acest dosar penal persoana evaluata a precizat ca nu-si aminteste sa mai fi fost cercetat.

Dupa savârsirea faptei care face obiectul cauzei, in comportamentul lui X X nu au intervenit schimbari, acesta a continuat sa munceasca pentru a avea proprii bani, dar si pentru a-si ajuta mama. Participarea inculpatului la activitati lucrative nu a avut caracter constant, limitând-se la asigurarea unui minim de venit. A avut aceleasi modalitati de petrecere a timpului.

Mama i-a cerut sa fie mai atent la ceea ce face pentru a nu avea si alte probleme. Apreciaza ca aceste discutii trebuie urmate si de o serie de demersuri care sa aiba ca rezultat o intelegere a consecintelor ce rezulta din incalcarea legii. Dificultatile financiare si problemele ce tin de cresterea celorlalti 4 copii limiteaza interesul mamei pentru nevoile inculpatului, dar si posibilitatile acesteia de a-i monitoriza preocuparile avute in afara locuintei.

Pe durata interviului, inculpatul si mama au fost cooperanti, furnizând datele solicitate.

Având in vedere informatiile prezentate mai sus, estimeaza ca inculpatul prezinta un risc mic-mediu de a savârsi noi infractiuni.

Printre factorii de natura sa conduca la dezvoltarea unui comportament prosocial a identificat:

- atasamentul fata de mama si cei 4 frati mai mici poate contribui la evitarea implicarii in alte fapte penale;

- derularea de activitati lucrative indica faptul ca inculpatul isi poate asigura mijloacele de existenta, fara a comite ilegalitati;

- nu face excese privind alcoolul;

- experienta procesuala poate contribui la intelegerea de catre inculpat a consecintelor ce rezulta din savârsirea de infractiuni;

- inculpatul isi asuma responsabilitatea comiterii faptei;

- persoana evaluata este inca la o vârsta la care poate fi modelat de surse de autoritate externe familiei, in sensul adoptarii unei conduite prosociale.

Printre factorii de natura sa accentueze dezvoltarea comportamentului infractXal s-a identificat: lipsa de sustinere financiara din partea mamei si neimplicarea in activitati poate favoriza apelarea la mijloace ilegale in vederea acoperii nevoilor; nivelul actual de scolarizare va face dificila obtinerea unei calificari profesXale si ii va ingreuna integrarea pe piata muncii; libertatea avuta in stabilirea programului si neidentificarea unor modalitati pozitive de petrecere a timpului libere pot favoriza implicarea in alte fapte penale, ignorarea urmarilor actiunilor sale si contactul cu persoane care au conduite deviante pot duce la implicarea in savârsirea de alte acte antisociale.

Riscul de a savârsi noi infractiuni poate creste daca inculpatul va socializa cu persoane care au preocupari antisociale si nu va avea o activitate cu caracter constant, care sa ii ofere posibilitatea de a-si acoperi nevoile si sa ii ocupe timpul in mod constructiv.

Analizând informatiile prezentate, apreciaza ca X X a comis fapta din prezenta cauza pe fondul lipsei de interes a mamei cu privire la nevoile sale, dar si a modului de petrecere a timpului liber in afara familiei. Contextul familial prezentat mai sus a favorizat libertate in alegerea de catre inculpat a activitatilor zilnice si a grupului de egali. MentXeaza ca aceasta situatie se mentine si in prezent.

Inculpatul a inregistrat abandon scolar, preferând sa munceasca pentru a avea propriul sau venit. Dupa contactul cu organele judiciare persoana evaluata a continuat sa se implice in diverse activitati lucrative.

Având in vedere lipsa antecedentelor penale, disponibilitatea de a desfasura activitati lucrative, starea materiala precara neimputabila inculpatului, nivelul redus de educatie, lipsa de preocupare a parintilor pentru educatia minorilor si asigurarea unui nivel decent de trai, vârsta tânara, recunoasterea faptelor, instanta apreciaza ca scopul de prevenire si reeducare poate fi atins prin aplicarea unei masura educativa neprivativa de libertate, apreciata ca fiind insuficienta in atingerea scopului de reeducare, sicare confera siguranta cetatenilor in forta ocrotitoare a legii, dar si in exemplul moral in sensul ca o sanctiune eficienta si proportXala cu gravitatea faptelor, descurajeaza un comportament violent impotriva persoanei in scopul sustragerii de bunuri, sanctXând aceste manifestari in mod corespunzator.

Executarea masurii educative prin asistare zilnica este in masura sa realizeze scopul educativ si de exemplaritate al acestuia, precum si indreptarea atitudinii inculpatului fata de comiterea de infractiuni, dar si o constrângere corespunzatoare incalcarii legii penale.

In consecinta, instanta:

In baza art. 396 alin.10 Cod proc. pen., rap. la art. 120 Cod penal, art. 114 alin. 1 Cod penal, art. 115 alin. 1 lit. d Cod penal,aplica inculpatului X X, CNP X, fiul lui X X si X X, nascut la data de 11.04.1999 in mun. Galati, jud. Galati, domiciliat in sat/com. Balasesti, jud. Galati, masura educativa neprivativa de libertate a asistarii zilnice pe o durata de 6 (sase) luni, constând in obligatia inculpatului de a respecta un program stabilit de Serviciul de probatiuneGalati, care contine orarul si conditiile de desfasurare a activitatilor, precum si interdictiile impuse acestuia, pentru savârsirea infractiunii de tâlharie, fapta prev. de art. 233 Cod penal, cu aplicarea art. 113 alin. 3 Cod penal ( in dauna persoanei vatamate X X).

In temeiul art.121 alin. 1 lit. a si e Cod penal, pe durata executarii masurii educative neprivative de libertate a asistarii zilnice, impune inculpatului X X urmatoarele obligatii: a) sa urmeze un curs de formare profesXala; e) sa se prezinte la Serviciul de probatiune la datele fixate de acesta.

Conform art. 121 alin. 3 Cod penal, supravegherea executarii obligatiilor impuse se va face sub coordonarea Serviciului de Probatiune Galati.

Conform art. 123 alin. 1 lit. c Cod penal, atrage atentia inculpatului minor cu privire la faptul ca, daca nu respecta, cu rea-credinta, conditiile de executare a masurii educative a asistarii zilnice sau a obligatiilor impuse, instanta dispune inlocuirea masurii luate cu internarea intr-un centru educativ, in cazul, in care initial, s-a luat masura educativa neprivativa de libertate cea mai severa, pe durata sa maxima.

Cu privire la latura civila,

In cXl urmaririi penale, reprezentantul legal al persoanei vatamate a precizat ca nu se constituie parte civila in cadrul procesului penal (declaratie persoana vatamata-fila nr. 12), bunul sustras fiind restituit persoanei vatamate.

In fata instantei,reprezentantul legal al persoanei vatamate a precizat ca nu se constituie parte civila in cadrul procesului penal, bunul sustras fiind restituit persoanei vatamate.

Instanta urmeaza sa constate ca persoana vatamata X X, prin reprezentant legal X X, nu s-a constituit parte civila in prezenta cauza.

Va obliga pe inculpatul X X sa plateasca statului suma de 600lei cheltuieli judiciare catre stat, iar contravaloarea asistentei juridice din oficiu acordata inculpatului in cXl judecatii 260 lei va fi suportata din fondurile Ministerului Justitiei.

Onorariul cuvenit aparatorului desemnat din oficiu pentru persoana vatamata X X, in cuantum de 195 lei ramâne in sarcina statului si va fi platit Baroului Vaslui din fondurile Ministerului Justitie.

3

Domenii speta