Dispoziţie primar recuperare sume încasate necuvenit. Amnistie fiscală. Legalitatea cererii.

Dispoziţie primar recuperare sume încasate necuvenit. Amnistie fiscală. Legalitatea cererii.

- art. 2 din Legea nr. 78/2018

În baza art. 2 din Legea nr. 78/2018, se exonerează de la plată sumele reprezentând venituri de natură salarială încasate nelegal şi pe care personalul bugetar trebuie să le restituie.

Prin acţiunea înregistrată sub numărul XXXXX, aşa cum a fost modificată,  reclamantul XXXXX, domiciliat în mun. XXXXX, în contradictoriu cu pârâtul MUNICIPIUL XXXXX prin Primar, cu sediul în XXXXX, a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să dispună anularea dispoziţiei nr. XXXXX, constatându-se că suma de XXXXX lei din care net XXXXX lei,  reprezintă  preţul muncii prestate în Comisia de fond funciar.

În motivarea acţiunii reclamantul XXXXX arată că prin dispoziţia nr. XXXXX s-a stabilit că a creat un prejudiciu în bugetul local al Municipiului XXXXX în sumă de XXXXX lei, din care net XXXXX lei, în perioada XXXXX, cât a făcut parte din Comisia de aplicare a Legii nr. 18/1991, dispunând în art. 2 recuperarea sumei nete.

Motivează că, prin raportul de audit financiar din XXXXX s-a constatat că s-au atribuit sporuri de dificultate funcţionarilor publici, personalului contractual, persoanelor cu funcţii de conducere şi persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică (a se vedea pagina 14 din raportul de audit), care nu aveau bază legală.

Prin decizia XXXXX - Camera de Conturi XXXXX, în art. 3 pagina 3 din decizie, se reţine că în perioada XXXXX, din bugetul local, s-au acordat şi achitat nelegal membrilor Comisiei Locale de aplicare a Legii nr. 18/1991 (Inclusiv persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică—-primarul şi viceprimarul), drepturi sub forma sporului de dificultate în procent de 50% din salariul de bază lunar sau indemnizaţia lunară.

Acordarea şi achitarea sporurilor de dificultate s-a făcut în baza Dispoziţiilor Primarului nr. XXXXX, constatându-se ulterior că nu au bază legală.

S-a dispus sistarea acordării acestui spor şi recuperarea sumelor, în condiţiile Legii nr. 53/2003 (Codul Muncii) şi al Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil.

Reclamantul arată că nu are calitatea de funcţionar public, personal contractual (nu sunt angajat), nu are funcţie de conducere şi nici un fel de funcţie care să constituie demnitate publică; este pensionar şi prin Dispoziţia anuală a Primarului Municipiului XXXXX a fost cooptat în Comisia de aplicare a Legii nr. 18/1991 la nivelul Municipiului XXXXX, ca reprezentant al foştilor proprietari. Primarul a emis Dispoziţia nr. XXXXX.

În toate dispoziţiile anuale emise,, la art. 2 se scrie clar că i se acorda  o indemnizaţie  pentru munca prestată în Comisie timp de 3 ani.

Pentru legalitatea funcţionării comisiei a fost emis de Prefect Ordinul nr. XXXXX, anual, din 2014, existând ordin pe legalitate, unde a fost nominalizat ca membru al comisiei.

Ulterior, s-a constatat că atât dispoziţia Primarului cât şi ordinul Prefectului nu ar avea temei legal însă, nu înţelege care este culpa sa, care a muncit efectiv pentru acei bani pe parcursul celor 3 ani, astfel cum va dovedi cu procesele-verbale de şedinţă.

Consideră că nu i se pot aplica prevederile Codului Muncii care reglementează raporturile de muncă între angajat şi angajator, el nesemnând nici un fel de convenţie de angajare cu cineva.

Deci, în temeiul Codului Muncii nu pot fi obligat la restituire , iar  în art. 1 din Dispoziţia Primarului se menţionează pentru el "spor de dificultate", dar în realitate eu a primit "indemnizaţie" pentru munca depusă la comisiei.

S-a trecut greşit ori cu rea-credinţă, pentru a da o formă de legalitate a răspunderii care operează numai pentru cei care au raporturi de muncă.

El nu face parte din acea categorie nominalizată în raportul de audit financiar.

Faţă de el, nu este nici plată nedatorată reglementată de Codul civil deoarece nu s-a făcut din eroare iar el a muncit efectiv pentru aceste sume de bani şi munca trebuie plătită.

Faptul că Primăria şi/sau Prefectura nu au cunoscut legea, că au aplicat-o greşit, implică răspunderea directă a persoanelor implicate în emiterea unor dispoziţii contrare legii, nu a sa, care a prestat muncă efectiv, iar numirea sa în comisie a fost dispusă de cei legal împuterniciţi.

A procedat conform art. 7 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, Primăria răspunzând la plângerea prealabilă că îşi menţine punctul de vedere.

În drept, îmi întemeiez cerere pe prevederile art. 6, 7, 8, 10, 11, 18 din Legea nr. 554/2004.

Prin întâmpinarea formulată pârâtul Municipiul XXXXX a solicităm respingerea acţiunii formulate XXXXX, nefondata, având în vedere următoarele:

Prin Dispoziţia Primarului municipiului XXXXX nr. XXXXX s-a acordat conform art. 2, o indemnizaţie echivalenta reprezentanţilor foştilor proprietari,conform anexei nr. 2,unde la poziţia nr. 4 , fiind inserat si reclamantul ,in perioada XXXXX.

Ulterior prin Dispoziţia nr. XXXXX se acorda respectivul drept in perioada XXXXX.

Urmare a controlului de audit al Camerei de Conturi XXXXX,in perioada XXXXX, in baza Raportului de audit financiar nr. XXXXX al Camerei de Conturi XXXXX, Procesul verbal de constatare anexa la Raportul de audit financiar nr. XXXXX, Deciziei nr. XXXXX emis de Camera de Conturi XXXXX, sus mentionatul organ de control a stabilit ca in perioada XXXXX, ca drepturi acordate nelegal in suma bruta de XXXXX lei si obligaţii bugetare aferente in suma de XXXXX lei, unui număr de 11 salariaţi, drept stabilit in baza Dispoziţiei Primarului municipiului XXXXX nr. XXXXX.

Ulterior prin Dispoziţia nr XXXXX isi inceteaza aplicabilitatea Dispoziţia nr. XXXXX si nu se mai acorda aceste drepturi.

Având in vedere: Raportul de audit financiar nr. XXXXX al Camerei de Conturi XXXXX, Procesul verbal de constatare anexa la Raportul de audit financiar nr. XXXXX, Decizia nr. XXXXX emisa de Camera de Conturi XXXXX si încheierea nr. XXXXX a Comisiei de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Curţii de Conturi a României, s-a emis Dispoziţia Primarului Municipiului XXXXX nr. XXXXX in aplicarea actelor de control mai sus menţionate.

Practic, pentru a evita masurile coercitive destul de aspre prevăzute la art. 64 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicata, cu modificările si completările ulterioare, a fost emis actul administrativ mai sus mentionat, pentru stabilirea prejudiciului creat bugetului local al municipiului XXXXX, avand in vedere ca s-a respins contestaţia subscrisului adresata Curţii de Conturi a României. La art. 2 s-a prevăzut ca recuperarea prejudiciului se va efectua conform normelor legale in vigoare.

Urmare a plângerii prealabile depuse de reclamant, au răspuns in termenul legal ca „ne menţinem punctul de vedere privind stabilirea prejudiciului creat bugetului local al municipiului XXXXX prin acordarea sporului de dificultate si recuperarea sumei inserate in actul administrativ mai sus menţionat, având in vedere Decizia nr. XXXXX a Camerei de Conturi XXXXX ".

Pe fond:

I. Cu privire la motivele cererii de chemare in judecata:

l. Cu privire ca faptul ca reclamantul „nu poate fi obligat la restituire":

Dupa cum a arătat anterior, rezulta ca din Ordinele Prefectului judeţului XXXXX, reclamantul face parte din Comisia Locala de fond funciar, fapt recunoscut si de acesta.

Prin Dispoziţiile Primarului municipiului XXXXX nr. XXXXX s-a acordat pentru perioadele mentionate, indeminizatii echivalente conform art. II din Legea nr. 263/2006 .

Prin raportul de audit financiar datat XXXXX, se deduce din teza I, sus, acordarea nelegala unui spor de dificultate către 11 salariaţi.

Daca se coroborează Ordinul Prefectului Judeţului XXXXX nr. XXXXX, unde sunt nominalizate 13 persoane, din care primele 2 sunt demnitari aleşi, rezulta un număr de li persoane, care coincid cu numărul de persoane trecute in actul de control al Camerei de Conturi XXXXX iar la ultima poziţie este  trecut si reclamantul XXXXX.

Ceea ce rezulta in aplicarea elementelor de logica juridica ,ca reclamantul nu poate fi exclus din categoria membrilor comisiei locale.

Inclusiv prin folosirea sintagmei de „spor de dificultate" de către Camera de Conturi la cei 11 salariati, este denumirea folosita ca termen general de organul de control pentru sporul acordat nelegal in opinia acestora.

Mai mult decât atat, in Decizia nr. XXXXX a Camerei de Conturi XXXXX, la pag.3,pct. 3 organul de control a inserat ca ,În perioada XXXXX din bugetul local al municipiului XXXXX s-a acordat si achitat nelegal membrilor Comisiei Locale /...../ ,drepturi de personal sub forma sporului de dificultate in procent de 50% din salariul de baza lunar sau indemnizaţia lunara, pentru care au fost achitate necuvenit către bugetele asigurărilor sociale si fondurilor speciale, contributiile angajatorului aferente acestui spor".

Organul de control a reţinut că s-a acordat si achitat nelegal membrilor Comisiei Locale spor de dificultate si indemnizaţia lunara, din respectivul text se poate distinge fara echivoc, ca se face referire la toti membri comisiei locale si la sintagma de indemnizaţie, reclamantul invocând ca nu face parte din categoria respectiva, fiind pensionar....etc.

In concluzie, Dispoziţia Primarului municipiului XXXXX prin care s-a stabilit prejudiciul respectiv, întrunește toate elementele de legalitate si a fost întocmita in baza actelor de control.

2.Cu privire la inserarea de catre subscrisul in actul administrativ atacat, a Legii nr. 53/2003 privind Codul Muncii:

Inclusiv reclamantul in teza a III a din Plângerea prealabila înregistrata sub nr. XXXXX, inserează prevederi din Codul Muncii.

Codul Muncii este lege generala in materia recuperării daunelor provocate de cei care au relaţii de munca sau asimilate relaţiilor de munca. Elocvent in acest sens este art. 169 din Codul Muncii. Astfel prejudiciul s-a stabilit in baza unui act de control (al Camerei de Conturi XXXXX), al Codului Civil si al Codului Muncii.

In cazul de fata, deoarece nu s-au reţinut aceste sume constatate de Camera de Conturi, subscrisul prin art. 2 al actului administrativ atacat, a statuat ca recuperarea prejudicilui se va efectua conform normelor legale in vigoare.

De aceea  invederează  ca pe rolul Tribunalului XXXXX, Sectia XXXXX, este dosarul nr. XXXXX având ca obiect pretentii,in care figurează ca parte si reclamantul.

3.Cu privire la invocarea de catre reclamant, ca „nu face parte din categoria nominalizata in raportul de audit financiar":

Asa cum a inserat anterior,reclamantul este membru al Comisiei de fond funciar XXXXX, conform Ordinelor Prefectului mai sus menţionate.

Or,  cum prin Ordinele Prefectului judeţului XXXXX, nr. XXXXX si nr. XXXXX, reiese ca reclamantul face parte din Comisia Locala pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor XXXXX.

A nega ca reclamantul nu face parte din Comisia Locala de fond Funciar, ca nu se regăseşte intre cele 11 persoane nominalizate prin Ordinul Prefectului, ca folosirea sintagmei de salariat a fost data generic ,ca termeni generali de catre auditorii externi, este nefondata si fara argumente reale, legale, pertinente.

Mai mult decât atat, in Decizia nr. XXXXX a Camerei de Conturi XXXXX la pag.9,lit. A,pct. 1 organul de control a inserat ca: „Urmare a plaţilor nelegale efectuate în perioada exercitiilor bugetare 2014-2017, reprezentând C/v sporului de dificultate acordat necuvenit tuturor membrilor comisiei de fond funciar.

Ceea ce rezulta ca nu se poate nega de catre reclamant faptul ca: „nu face parte din categoria nominalizata in raportul de audit financiar'\ asa cum inserează in cererea de chemare in judecata, organul de control a folosit sintagma  tuturor membrilor comisiei de fond funciar,  in acest sens a si subliniat cuvântul „tuturor.

A fi exclus din componenta membrilor Comsiei Locale de fond funciar, raportat si la documentele intocmite de organul de control,este nefondat, asa cum am expus anterior.

4.Cu privire la cele inserate in cererea de chemare in judecata ,respectiv: fata de mine ,nu este nicio plata nedatorata:

Coroborând cele mai sus menţionate ,cu raportul Camerei de Conturi XXXXX, faptul ca desi a depus contestatie,aceasta a fost respinsa prin încheierea nr. XXXXX a Comisiei de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Curţii de Conturi a Romaniei,rezulta ca :

In baza Deciziei nr. XXXXX,prin care s-a constatat ca in perioada: XXXXX din bugetul local al municipiului XXXXX,s-a acordat nelegal Membrilor Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor , la pct. A,Camera de Conturi XXXXX, a decis:

- conducerea enitatii auditate va dispune masuri in vederea sistării de indata a acordării acestui spor necuvenit pentru stabilirea prejudiciului si va recupera integral prejudiciul stabilind inclusiv daune interese sub forma de dobânzi penalizatoare in temeiul prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata,de la data efectuării plaţilor,nana la data recuperării in totalitate a prejudiciului). -termen de realizare: 20-12-2017.

5.Cu privire la „Emiterea unei Dispoziţii contra legii [] ,':

Fara a mai relua ceea a inserat anterior rezulta ca:

-Art. 33, alin (3), din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicata, cu modificările si completările ulterioare ,are prevederi imperative ,astfel: „ In situaţiile în care se constată existenţa unor abateri de la legalitate şi regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii, se comunică conducerii entităţii publice auditate această stare de fapt. Stabilirea întinderii prejudiciului şi dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia devin obligaţie a conducerii entităţii auditate'';

-Art. 64 alin. (1) din acelaşi act normativ,conchide: ,Recuperarea prejudiciilor, ca urmare a nedispunerii şi a neurmăririi de conducerea entităţii a măsurilor transmise de Curtea de Conturi, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă".

 -alte prevederi legale, asa cum au fost inserate in considerentele dispoziţiei contestate.

Fata de cele arătate rezulta ca neemiterea unui act administrativ privind stabilirea prejudiciului, in termenul impus de organul de control, atrage masuri coercitive severe ,asa cum sunt cunoscute din practica judiciara post control a unor UAT uri din judeţ, care nu s-au conformat organelor de control ale Camerei de Conturi.

De asemenea, pentru stabilirea prejudiciului, nu exista un alt act juridic prin care Primarul sa se pronunte, in afara Dispozitiei, ca si act administrativ, in conformitate cu Legea nr. 215/2001, a administraţiei publice locale,republicata,cu modificările si completările ulterioare.

II. Concluzionând cele expuse anterior, actiunea este nefondata, intrucat:

1.Reclamantul face parte din Comisia Locala in conformitate cu Ordinele Prefectului Judeţului XXXXX, fapt necontestat de acesta.

2.Exista un act de control al Camerei de Conturi XXXXX privind controlul efectuat si masurile dispuse de aceasta.

3.Neemiterea unui act administrativ privind stabilirea prejudiciului, atrage masuri coercitive destul de severe in baza art. 64 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicata , cu modificările si completările ulterioare.

4.În conformitate cu actele de control, in termenul legal s-a emis Dispoziţia Primarului municipiului XXXXX nr. XXXXX prin care s-a stabilit prejudiciul conform actelor de control ale Camerei de Conturi.

5. Pe rolul Tribunalui XXXXX,sunt următoarele dosare care au legătura cu speţa de fata,astfel:

-Dosarul nr. XXXXX având ca obiect pretentii, reclamant fiind subscrisul, iar la paraţi figurează si reclamantul XXXXX;

-Dosarul nr. XXXXX, avand ca obiect „litigii Curtea de Conturi(Legea nr. 94/1992) , reclamant fiind subscrisul,iar paraţi fiind - Curtea de Conturi a României si Camera de Conturi XXXXX,cu termen de judecata XXXXX;

-Dosarul XXXXX, avand ca obiect „suspendare executare act administrativ , reclamant fiind subscrisul, iar paraţi fiind - Curtea de Conturi a României si Camera de Conturi XXXXX,cu termen cu termen de judecata XXXXX.

 In drept:

Art. 33, alin (3), si art. 64 alin.(l) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicata, cu modificările si completările ulterioare; Codul de Procedura Civila.

Prin încheierea din XXXXX, Tribunalul a dispus, în temeiul art. 413 alin. 1 pct.1 din Codul de procedura civila, suspendarea procesului privind pe reclamantul XXXXX în contradictoriu cu pârâtul MUNICIPIUL XXXXX - PRIN PRIMAR , cu sediul în XXXXX, până la soluţionarea definitivă a cauzei care face obiectul dosarului nr.  XXXXX aflat pe rolul Tribunalului XXXXX –secţia XXXXX.

La data de XXXXX, pârâtul Municipiul XXXXX prin Primar a solicitat repunerea cauzei pe rol deoarece dosarul  nr. XXXXX a fost soluţionat definitiv prin decizia nr. XXXXX de către XXXXX -Secţia a VIII-a Contencios administrativ şi fiscal.

Pârâtul Municipiul XXXXX prin Primar a învederat faptul că a intervenit amnistia fiscală, în acelaşi sens fiind şi concluziile Raportului Camerei de Conturi XXXXX, privind modul de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin Decizia nr. XXXXX din data de XXXXX.

Examinând cauza prin prisma susţinerilor părţilor şi ţinând cont de  adoptarea  Legii nr. 78/2018 , Tribunalul constată următoarele:

Prin Dispoziţia Primarului municipiului XXXXX nr. XXXXX s-a acordat conform art. 2, o indemnizaţie echivalenta reprezentanţilor foştilor proprietari,conform anexei nr. 2,unde la poziţia nr. 4 , fiind inserat si reclamantul ,in perioada XXXXX.

Ulterior prin Dispoziţia nr. XXXXX se acorda respectivul drept in perioada XXXXX.

Având in vedere: Raportul de audit financiar nr. XXXXX al Camerei de Conturi XXXXX, Procesul verbal de constatare anexa la Raportul de audit financiar nr. XXXXX, Decizia nr. XXXXX emisa de Camera de Conturi XXXXX si încheierea nr. XXXXX a Comisiei de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Curţii de Conturi a României, s-a emis Dispoziţia Primarului Municipiului XXXXX nr. XXXXX in aplicarea  actelor de control mai sus menţionate.

Tribunalul arată că, Primarul municipiului XXXXX a emis actul administrativ cu respectarea dispoziţiilor legale care reglementează recuperarea prejudiciilor cauzate bugetelor locale, criticile  reclamantului,  fiind nefondate.

Tribunalul constată însă, că recuperarea prejudiciului cauzat bugetului local nu mai este posibilă, ca urmare a intervenţiei  Legii nr. 78/2018, act normativ prin care s-a aprobat exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială încasate în temeiul unor acte administrative sau clauze ale contractelor/acordurilor colective de muncă în vigoare la data plăţii acestor drepturi, sume considerate a fi încasate nelegal şi pe care personalul bugetar  trebuie să le restituie drept consecinţă a constatării de către Curtea de Conturi sau alte structuri/instituţii cu atribuţii de control a unor prejudicii.

Pentru aceste considerente, Tribunalul va  admite  acţiunea formulată de reclamantul  XXXXX în contradictoriu cu pârâtul Municipiul XXXXX prin Primar; va constată că prejudiciul stabilit prin dispoziţia nr. XXXXX a Primarului Municipiului XXXXX, în cuantum de XXXXX lei din care net  XXXXX lei,  nu mai poate fi recuperat de la  reclamantul XXXXX, ca urmare a amnistiei fiscale.

Domenii speta

Spete similare