R O M Â N I A
TRIBUNALUL MUREŞ
SECŢIA CIVILĂ
Dosar nr. 292/62/2009* (Număr în format vechi 8886/2012)
Operator de date cu caracter personal înregistrat sub nr.2991
SENTINTA CIVILĂ Nr. 97/2015
Şedinţa publică de la 29 Ianuarie 2015
Completul constituit din:
Preşedinte M. M.
Grefier D. C.
Pe rol judecarea acţiunii civile formulate de reclamanta Banca ... ... cu sediul în Bucureşti, str. Negru Vodă, nr.3, corp A3, et.2, sector 3 în contradictoriu cu pârâta G.E.domiciliată ..., str... nr..., jud. ... având ca obiect pretenţii, ca urmare a casării cu trimitere spre rejudecare prin Decizia civilă nr.70/A/8 iunie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş în dosar nr.292/62/2009.
Mersul dezbaterilor și susținerile pe fond ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 8 ianuarie 2015, când s-a amânat pronunțarea pentru data de 15 ianuarie 2015, 22 ianuarie 2015, respectiv pentru data de azi, încheieri care fac parte integrantă din hotărâre.
T R I B U N A L U L,
Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Braşov sub nr. 292/62/2009 la data de 15 ianuarie 2009 , reclamanta Banca ... - reprezentată prin lichidator Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, în contradictoriu cu pârâta G.E. a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 117.214,31 euro, sumă reprezentând prejudiciul cauza băncii prin abuz în timpul exercitării funcţiei, constând în neîndeplinirea obligaţiilor de serviciu ori îndeplinirea acestora în dauna băncii; s-a solicitat aplicare sechestrului asigurător pe averea pârâtei.
În motivarea cererii s-a arătat că pârâta, în calitate de angajată a Băncii Române ... SA, în funcţia de ...la Sucursala .., la data de 16.02.2001 a acordat SC ... SA Braşov un credit pentru investiţii în sumă de 200.000 euro, fără respectarea normelor bancare.
Astfel,se susţine că dosarul de acordare a creditului a fost repartizat de către pârâtă economistului de credite .C. D., deşi competenţa de întocmire a referatului de creditare revenea administratorului de credite L. C. C. , iar determinat de lipsa de experienţă a economistului de credite în întocmirea referatului de creditate, pârâta, în legătură cu reprezentanţii SC ... SA a întocmit referatul de creditare, respectiv a completat şi calculat indicatorii privind bonitatea firmei, prezentându-l spre aprobarea Comitetului de credite al sucursalei .
În ceea ce priveşte comitetul de credite al sucursalei – din care făcea parte şi pârâta – se arată că acesta a aprobat în data de 12.02.2001 acordarea creditului , în acest sens fiind emisă hotărârea prin care s-a aprobat creditul de investiţii . Se susţine că această hotărâre contravine normelor de creditate, în condiţiile în potrivit art. 140 din Normele metodologice privind activitatea de creditare nr. 1/1998 ale BRS, competenţa de aprobare a creditelor de către sucursale era până la suma de 100.000.000 lei vechi.
Se arată că, cu toate acestea, la data de 16.02.2001 pârâta a încheiat contractul de credit nr. 386 cu SC... ..SA, iar dosarul de creditare a fost abia ulterior înaintat Centralei BRS care ar fi fost competentă şi care a aprobat acordarea creditului prin Hotărârea din data de 22.02.2001. Sub acest aspect se precizează că potrivit clauzei prevăzute la punctul K5 din contractul de credit, acesta intră în vigoare la data semnării lui, respectiv data de 16.02.2001.
De asemenea,mai arată reclamanta în motivarea cererii că potrivit clauzei de la pct. F din contract s-a prevăzut că împrumutul este garantat cu ipotecă de rang I asupra imobilului situat în ..., bilete la ordin şi gaj asupra bunurilor achiziţionate din credit precum şi un gaj generala asupra întregului patrimoniu. Arată reclamanta că la data de 19.02.2001 – deci anterior emiterii Hotărârii de aprobare a creditului de către centrala BRS Braşov, a fost încheiat contractul de garanţie imobiliară autentificat sub nr. ..... la BNP ...din ..., fără a se fi făcut în prealabil o evaluare a imobilului ; contractul a fost semnat din parte băncii de către G. E. şi C. D.E.
Reclamanta susţine că prejudiciul cauza băncii constă în faptul că pârâta nu a înregistrat acest contract de ipotecă în cartea funciară, neefectuând nici un demers în acest sens, astfel încât banca a pierdut rangul ipotecii la executare silită (întrucât în CF asupra imobilului menţionat era deja înscrisă ipoteca în favoarea Băncii ... şi ca rea fost valorificată de BCR în dosarul execuţional nr. 49/2003 al ...
Reclamanta arată că pârâta, în calitate de director al sucursalei băncii a dat dovadă de neglijenţă gravă şi abuz în serviciu, prin acceptarea în garanţei a unui imobil deja ipotecat şi ulterior nu a procedat la înscrierea ipotecii în carte funciară,deşi potrivit copiei din registrul de intrări –ieşiri al Cărţii funciare Sighişoara a reieşit că în toate celelalte cazuri de creditare cu garanţii imobiliare conducerea băncii a formulat cerere de instituire a ipotecilor. Cu toate acestea, ulterior la dosarul de creditare a fost ataşat un extras CF în care era menţionată instituirea ipotecii de rang I în favoarea BRS, extras CF care în urma cercetărilor penale s-a dovedit că este fals.
Banca – prin lichidator - a formulat plângere penală împotriva pârâtei, plângere care a fost înaintată în instanţă, sub aspectul săvârşirii de către pârâtă a infracţiunii de acordare a creditelor bancare cu nerespectarea legii sau a normelor bancare,însă în cursul judecăţii penale, fapta a fost dezincriminată, prin sentinţa penală nr. ... a Judecătoriei Sighişoara fiind dispusă achitarea inculpatei G. E. şi a fost lăsată nesoluţionată acţiunea civilă a BRS Braşov.
Se conchide de către reclamantă că pârâta G.E.în calitate de ... de Sucursală şi preşedinte al Comitetului de credit nu a respectat normele de creditare bancare şi a preluat în garanţie un bun care era ipotecat în favoarea altei bănci şi a acordat creditul fără a înregistra ipoteca de rang I pentru opozabilitate, sens în care se invocă atribuţiile directorului aşa cum acestea sunt stabilite prin regulamentul de funcţionare al băncii .
În drept au fost invocate prevederile art. 20 Cod de procedură penală, art. 270 din legea nr. 53/2003 şi art. 109 Cod de procedură civilă .
Alăturat cererii introductive au fost depuse copii după: rechizitoriul din data de 13 iunie 2005 din dosarul nr. ... .. Tg. Mureş (filele 7-13), sentinţa penală nr. 213/28 noiembrie 2007 a Judecătoriei Sighişoara (filele 14-16), contractul individul de muncă al pârâtei încheiat cu Băncii .. SA Braşov (filele 17-21) şi fişa postului ( filele 22-259, Circulara nr. 42/27.07.1999 a Băncii ... SA Braşov (filele 26-28), normele metodologice privind activitatea de creditare (filele 29-32), Hotărârile comitetului de credit din sucursala Sighişoara privind aprobarea creditului acordat SC ... SA ( filele 33,34), aprobarea acordată de Banca ... SA – Direcţia credite (fila 35),contractul de credit nr. 386/16 februarie 2001 (filele 36-40), contractul de garanţie imobiliară autentificat sub nr. 939/19.02.2001 ( fila 41),extras CF nr. 1191 Sighişoara (filele 42-43).
Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei de către pârâtă, aceasta a solicitat precizarea temeiurilor legal pe care este întemeiată cererea, şi a invocat excepţia privind lipsa dovezii calităţii de reprezentant, lipsa calităţii procesuale active a reclamantei creditoare, excepţia inadmisibilităţii şi excepţia prescrierii dreptului materiale la acţiune pe fondul cauzei solicitând respingerea acţiunii ca nefondată, cu obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
În primul rând se arată prin întâmpinare că se impune clarificarea temeiului juridic pe care este întemeiată cererea ca şi indicarea de către reclamantă a datei producerii prejudiciului şi care este actul de constatare a acestui prejudiciu, ca şi indicarea în lei a valorii acestui prejudiciul menţionat doar în euro .
S-a invocat de asemenea excepţia lipsei calităţii de reprezentant al Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistem bancar, în raport de dispoziţiile legale cuprinse în art. 67 alin.1 şi art. 68 alin.1 coroborate cu art. 161 Cod de procedură civilă, întrucât nu s-a făcut dovedit în cauză faptului că s-a dispus deschiderea procedurii speciala a falimentului reclamantei şi numirea lichidatorului desemnat să reprezinte interesele acesteia.
A fost invocată şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei –creditoare BRS Braşov, ca urmare a lipsei existenţei unei identităţi între persoana reclamantă şi persoana care este titular al dreptului în raportul dedus judecăţii.
În susţinerea excepţie de arată că, creanţele rezultate din contractul de credit nr. 386/ 2001 încheiat între BRS-Sucursala Sighişoara şi SC ... ..Braşov au fost cesionate prin contractul de cesiune de creanţă nr. 2/14.11.2003 în favoarea SC ... SRL Braşov pentru preţul de 211.929 euro, cu aceeaşi ocazie fiind cesionate şi toate garanţiile legale constituite în temeiul contractului de credit; ulterior valoarea cesiunii de creanţă s-a modificat , în sensul diminuării ei la valoarea de 111.733 euro dar fiind păstrate garanţiile imobiliare şi mobiliare preluate de cesionar.
În consecinţă, susţine pârâtă, la data formulării prezentei acţiuni, BRS SA Braşov nu mai are creanţe de recuperat din acest credit şi nu mai justifică un drept în raportul dedus judecăţii.
A fost de asemenea invocată excepţia inadmisibilităţii acţiunii în răspundere patrimonială întemeiată pe dispoziţiile art. 270 Codul muncii , întrucât directorii executivi ai unei societăţi comerciale sunt asimilaţi administratorilor unei astfel de societăţi , astfel încât în ceea ce-i priveşte pe aceşti nu se poate reţine decât o răspundere de natură civilă întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 31/1990 sau pe dispoziţiile legii speciale de organizare bancară . În situaţia în care s-ar admite existenţa unei răspunderi materiale de dreptul muncii, se apreciază că acţiunea este inadmisibilă întrucât la data producerii prezumtivului prejudiciu erau în vigoare dispoziţiile vechiului Cod al muncii, ori potrivit acestor prevederi răspunderea materială a salariaţilor urma să fie stabilită fie prin emiterea unei decizii de imputare fie printr-un angajament de plată.
În fine, a fost invocată de pârâtă excepţia prescrierii dreptului material la acţiune al reclamantei, în raport de dispoziţiile art. 3 şi 7, art. 8 alin.1 din Decretul nr. 167/1958 .
Întrucât se susţine de către reclamantă că fapta prejudiciantă s-a produs în anul 2001 odată cu acordarea creditului , este evident depăşit cu mult termenul legal de 3 ani prevăzut de Decretul nr. 167/1958, acest termen fiind împlinit chiar şi la data formulării plângerii penale – în anul 2005.
În ceea ce priveşte fondul cauzei, s-a arătat prin întâmpinare că pârâta a fost angajată a BRS Braşov –Sucursala Sighişoara în perioada 15.09.1999-18.03.2002 iar încetarea contractului individual de muncă s-a produs ca urmare a încetării activităţii Sucursalei din Sighişoara.
Susţine pârâta că în întreaga perioadă în care şi-a desfăşurat activitatea profesională la reclamantă, urmare a controalelor ce au fost efectuate la sucursală nu au fost constatate abateri ori încălcări ale normelor bancare specifice şi nici nu au fost constatate prejudicii din vina şi în legătură cu modul de exercitare de către pârâtă a atribuţiilor de serviciu.
Referitor la susţinerile din cerere introductivă, se arată că în mod eronat s-a prezent că la data de 16.02.2001 a fost acordat creditul în favoarea SC ... SA Braşov, întrucât în fapt la această dată a fost doar redactat contractul care urma să producă efecte juridice după aprobarea lui în Comitetul de credite al centralei BRS SA; această aprobare a fost dată la data de 22.02.2001 iar banii au fost vărsaţi în contul societăţii ulterior acestei date. Se specifică în acest sens că reclamanta a prezentat trunchiat clauzele înscrise la lit. k din contract, clauze potrivit cărora contractul de credit urma a intra în vigoare după încheierea poliţei de asigurare cu drepturile cesionate în favoarea BRS Sucursala Sighişoara şi înscrierea contractului de ipotecă la Judecătoria Sighişoara .
Se mai arată că sucursala a întocmit dosarul de creditare, fiind îndepliniţi parametrii tehnico-economici prevăzuţi de normele de creditare, iar întocmirea contractului de credit la data de 16.02.2001 şi semnarea lui avea în vedere operativitatea solicitată telefonic chiar de către conducerea băncii din Braşov.
Se specifică şi faptul că dosarul de credit a fost repartizat d-nei C. D. doar ca urmare a faptului că .. a suferit o operaţie .
Referitor la extrasul de carte funciară, se arată că un astfel de extras purtând ştampila Judecătoriei Sighişoara a fost depus la cerere de creditare, fără ca din cuprinsul acestuia să reiasă înscrierea unei ipoteci în favoare unei alte bănci , iar după încheierea contractului a fost prezentat un alt extras de intabulare a dreptului de ipotecă în favoarea BRS ; prin urmare, se susţine că reprezentanţii sucursalei nu aveau posibilitate să verifice veridicitatea actului eliberat de Judecătoria Sighişoara iar constatarea ulterioară a falsităţii extrasului CF nu presupune existenţa vreunei culpe a pârâtei.
De altfel, arată pârâta, alături de garanţia imobiliară, în favoarea băncii au fost constituite şi garanţii mobiliare,inclusiv cu privire la utilajul importat pentru care a fost acordat creditul.
Plata efectivă a creditului s-a realizat eşalonat, numai după prezentarea extrasului CF cu intabularea dreptului de ipotecă în favoarea BRS, după încheierea Poliţie de asigurare cu cesionarea drepturilor în favoarea BRS şi după aprobarea creditului de către Centrala BRS – ori în situaţia în care nu ar fi fost îndeplinite condiţiile legale de acordare a creditului, cu siguranţă Centrala BRS ar fi refuzat acordare lui.
Precizează pârâta că după desfiinţarea în anul 2002 a Sucursalei Sighişoara, întreg dosarul de credit a fost preluat de centrala BRS Braşov,care însă nu a întreprins nici un demers pentru recuperarea creditului lui valorificarea garanţilor avute . La data de 26 septembrie 2003, bunurile .. SA Braşov au fost sechestrate ,inclusiv două imobile care singure puteau acoperii creditul, însă ulterior BRS Braşov a făcut o cerere la Biroul de CF Sighişoara pentru ridicarea sechestrului imobiliar.
Susţine în consecinţă pârâta că nu sunt îndeplinite în cauză condiţiile în măsură să atrag antrenarea răspunderii sale patrimoniale.
Referitor al cerere de instituire a unui sechestru asigurător asupra bunurilor pârâtei, se susţine de asemenea că nu sunt îndeplinit condiţiile legale de admisibilitate prevăzute de art. 591 Cod de procedură civilă, întrucât în cauză nu există o creanţă constatată printr-un înscris în ceea ce o priveşte pe pârâtă, creanţa menţionată de către reclamantă nu este exigibilă iar pârâte nu s-a sustras de la urmărire şi nu şi-a risipit averea personală.
Alăturat întâmpinării au fost depuse copii după contractul de cesiune de creanţă nr. ....2003 şi actul de adiţional la acest contract (filele 73-78) .
Prin încheiere de şedinţă din data de 18.03.2009, Tribunalul Braşov a respins cerere de instituire a sechestrului asigurător, ca urmare a faptului că reclamanta nu a depus cauţiunea stabilită potrivit prevederilor art. 591 alin.2 Cod de procedură civilă.
Printr-un înscris numit „precizări la acţiunea BRS/ Răspuns la întâmpinare„ (fila 112 reclamanta a precizat că acţiunea ce formează obiectul cauzei este întemeiată pe prevederile art. 998 Cod civil privitoare al răspunderea civilă delictuală.
S-a arată în acest sens că acţiunea dedusă judecăţii reprezintă o continuare a laturii civile a procesului penal, urmare a faptului că prin sentinţa civilă nr. ... a Judecătoriei Sighişoara a fost lăsată nesoluţionată latura civilă a procesului penal, iar atragerea răspunderii pârâtei pe cale răspunderii civile delictuale este singura cel juridică posibilă de reparare a prejudiciului cauzat Băncii .....
Reclamanta mai arată prin acelaşi înscris că solicită admiterea excepţiei necompetenţei materiale şi teritoriale a Tribunalului Braşov în soluţionare pricinii,raportat la natura cauzei, valoarea obiectului pricinii şi domiciliul pârâtei.
Întrucât la termenul de judecată din data de 24 martie 2009 instanţa a pus în discuţie din oficiu aplicabilitatea în cauză a prevederilor art. 36 din Lege nr. 85/2006, reclamanta a arătat că o suspendare dispusă în temeiul acestor prevederi este inadmisibilă , întrucât obiectul dosarului nu îl constituie o creanţă a unui creditor asupra băncii ci o acţiune a BRS pentru recuperarea unui prejudiciu ce i-a fost cauzat.
Referitor la excepţiei lipsei calităţii de reprezentant –de lichidator –a Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistem Bancar se arată că acesta a fost numit în calitate de lichidator al Băncii Române de scont prin sentinţa nr. 79/sind./16.04.2002 pronunţată de tribunalul Braşov în dosarul nr. .. prin care s-a dispus deschiderea procedurii falimentului băncii.
În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesual active a BRS, se solicită unirea acestei excepţii cu fondul cauzei,având în vedere că pentru judecarea acestei excepţii este necesară administrarea de probe, în condiţiile în care fapta pârâtei de a nu înregistra ipoteca asupra imobilului adus în garanţie a condus la imposibilitate băncii de a-şi valorifica garanţei imobiliară pentru recuperarea creditului.
Privitor la excepţia inadmisibilităţii acţiunii în răspundere patrimonială întemeiată pe prevederile art. 270 din Codul muncii, se solicită a se observa că aceasta a rămas fără obiect ca urmare a precizării temeiului de drept ca fiind reprezentat de prevederile art. 998 Cod civil.
Se susţine că este nefondată şi excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune întrucât deşi dreptul la acţiune a început să curgă de la data semnării contractului de credit, prescripţia a fost întreruptă, potrivit prevederilor art. 405 indice 2 Cod de procedură civilă şi ale art. 16 din Decretul nr. 167/1958 prin cererile de executare silită şi actele de executare efectuate ca şi prin acte voluntare de plată efectuate de SC .. SA ca şi prin formularea plângerii penale cu nr. 150/27.01.2005, îndreptată şi împotriva pârâtei din această cauză, în procesul penal reclamanta constituindu-se parte civilă.
Cu privire la fondul cauzei, reclamanta a reiterat susţinerile din cererea introductivă, susţinând faţă de apărările expuse prin întâmpinare că la pct. K 3 din contractul de credit că acest contract intră în vigoare la data semnării lui , iar în ceea ce priveşte afirmaţiile pârâtei referitoare la faptul că nu avea posibilitatea de a verifica veridicitate extrasului CF, se reiterează susţinerile privitoare la obligaţia pârâtei de a face demersuri în vedere înscrierii în CF . Contrar aserţiunilor pârâtei în ceea ce priveşte faptul că banca nu ar fi fost preocupată de recuperarea creditului,se arată că în fapt au fost formulate mai multe acţiuni în vedere recuperării creditului, printre acestea fiind şi cesionarea creanţei la un preţ inferior însă, având în vedere că urmare a faptelor pârâtei creditul a rămas fără garanţii. Se solicită a fi înlăturate şi apărările referitoare la faptul că centrala BRS a aprobat acordarea creditului, întrucât aceasta din urmă a aprobat creditul sub condiţie preluării unor garanţii îndestulătoare .
Reclamanta a depus la dosarul cauzei copii după: sentinţa civilă nr. 79/sind./ 16.14.2002 a Tribunalului Braşov pronunţată în dosarul nr. ... filele 86-95), cererile de executare silită în dosarele cu nr. 104/2003 , nr. ...,nr. 100/2003 ( filele 126, 127, 129), avizul privind executarea silită ( fila 128), încheierile de încuviinţare a executării silite date de Judecătoria Sighişoara (filele 130-133), cererile de încuviinţare a executării silite adresate Judecătorie Sighişoara ( filele 134, 137), somaţiile emise către debitorul SC ...SA (filele 135, 136), dispoziţiile de poprire asupra conturilor debitoarei (filele 139-142), procesul-verbal de situaţie din data de 04.09.2003 în baza încuviinţării executării silite dispuse prin încheierea din data de 05.08.2003 a Judecătoriei Sighişoara ( fila 143), procesul-verbal de sechestrul în dosarul execuţional nr. ... ( fila 144), contestaţia la executare promovată împotriva executării efectuate în dosarul execuţional nr. 49/2003 al BEJ ... ( filele 145-148), fişa cont ... şi ordine de plată ( filele 149-151), adresa înaintată de reclamantă Judecătoriei Sighişoara ( filele 152-155, 157), dispoziţii emise de executorul judecătoresc ( filele 156, 158), încheiere nr. 8116/ 24.08.2004 a Biroului de carte funciară Sighişoara ( fila 159), cererea adresată de reclamantă Judecătoriei Braşov în vedere încuviinţării executării silite prin poprire şi încheierea dată de Judecătoria Braşov în acest sens la data de 06.12.2004 (filele 160-163), plângerea penală cu nr. ... formulată de reclamantă ( filele 164-174 ) şi a fost depusă o situaţi a litigiilor purtate cu SC ... SA şi a celor derivate din acest credit (filele 175-181) .
Prin note de şedinţă (fila 113) pârâta a arăta că nu sunt îndeplinite în cauză cerinţele legale privitoare la suspendare cauzei , nefiind vorba de o acţiune judiciară pentru realizarea creanţelor debitoarei sau asupra bunurilor sale ci de o acţiune formulată chiar de către debitoare – prin lichidator, pentru recuperarea unor prezumtive prejudicii produse patrimoniului său.
În ceea ce priveşte cererea reclamantei de modificare a cererii de chemare în judecată şi a temeiului legal al acţiunii introductive şi a cererii de declinare a competenţei se fac o serie de precizări . Se arată în acest sens că reclamanta nu arată în mod expres care este necompetenţa pe care o are în vedere , putându-se doar presupune că este vorba de excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Braşov dar fără ca această cerere să fie motivată, iar în ceea ce priveşte noul temei juridic invocat se susţine că în fapt reclamanta tinde a modifica natura juridică a acţiunii , prin precizare încercându-se modificarea unei acţiuni civile în răspundere contractuală într-o acţiune civilă delictuală .
Ulterior pârâta a formulat o completare la întâmpinare (filele 183-184) prin care a invocat excepţia tardivităţii formulării cererii de modificare a naturii juridice a cererii introductive de instanţă , în raport de dispoziţiile art. 132 Cod de procedură civilă , întrucât această cerere de modificare a survenit cu mult peste prima zi de înfăţişare ; s-a susţinut că Tribunalul Braşov a fost sesizat printr-o acţiune în răspundere patrimonială asupra căreia instanţa trebuie să se pronunţe.
De asemenea, se arată că în raport de obiectul acţiunii introductive şi având în vedere dispoziţiile art. 284 alin.1 şi 2 Codul muncii, Tribunalul Braşov este competent să soluţioneze cauza, astfel că se solicită respingerea excepţiei de necompetenţă a instanţei .
Pârâta a mai arată că înţelege să renunţe la susţinerea excepţiei privind lipsa calităţii de reprezentant al Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistem Bancar pentru BRS SA Braşov .
Au fost reiterate susţinerile referitoare la respingerea excepţiei suspendări cauzei şi al unirea cu fondul a excepţiilor lipsei calităţii procesual active a reclamantei, a prescrierii dreptului material la acţiune şi a inadmisibilităţii acţiunii în răspunde delictuală.
În ceea ce priveşte înscrisurile prezentate de reclamantă în justificarea întreruperii termenului legal de prescripţie sunt apreciate ca irelevante sub aspectul întreruperii prescripţiei materiale, având în vedere că aceste privesc ale părţi decât cele în litigiu ori au fost respinse, astfel că nu operează întreruperea termenului de prescripţie în condiţiile art. 16 din Decretul nr. 167/1958. Se mai arată că, din documentele prezentate nu rezultă modul de finalizare a executării silite imobiliare şi mobilare a debitorului principal SC ... SA Braşov şi nici aspectele privitoare la condiţiile în care a fost cesionat contractul de credit nr... de către SC ... SRL, iar acţiunile privitoare la SC ... SRL sunt suspendate din anul 2004.
Se subliniază totodată că din înscrisurile prezentate de către reclamantă rezultă fără dubiu că toate contractele încheiate de pârâtă sunt legale, inclusiv cele privitoare la garanţiile imobiliare şi mobiliare constituite de debitoare, iar pe de altă parte se precizează că reclamanta nu înţelege să indice care este documentul în baza căruia a constatat existenţa unui prejudiciu şi a stabilit vinovăţia pârâtei .
La termenul de judecată din data de 30.04.2009, instanţa a apreciat că este tardiv formulată cererea pârâtei de constatarea a tardivităţii modificării acţiunii, cu atât mai mult cu cât instanţa a pus în vedere reclamantei să-şi precizeze acţiunea sub aspectul indicării temeiului juridic al cererii .
Prin sentinţa civilă nr. ...pronunţată de tribunalul Braşov în dosarul nr. ... , faţă de precizarea făcută de reclamantă privitoare la faptul că se solicită în cauză angajarea răspunderii delictuale civile a pârâtei , în temeiul art. 5 Cod de procedură civilă a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sighişoara . Această sentinţă a rămas definitivă şi irevocabilă cu urmare a respingerii recursului declarat de pârâtă, prin decizia civilă nr. ..... a Curţii de Apel Braşov.
După înregistrarea cauzei pe rolul Judecătoriei .. reclamanta şi-a precizat pretenţiile, arătând că acestea sunt în valoare de 443.187,3 lei RON, la care se adaugă dobânda legală ce va fi calculată până la data plăţii efective (file 10 dosar).
Pârâta a formulat o completare la întâmpinare, reiterând considerentele expuse prin întâmpinarea depusă în faţa Tribunalul Braşov şi invocând în plus excepţia de necompetenţă materială a judecătoriei de soluţionare a cauzei.
În ceea ce priveşte necompetenţa materială a judecătoriei au fost invocate prevederile art. 2 pct. 1 lit. b Cod de procedură civilă , raportat la valoarea obiectului cauzei aşa cum această valoare a fost menţionată de reclamantă .
Au fost reluate considerentele privitoare la excepţia lipsei calităţii procesul active a reclamantei, care a cesionat în favoarea SC ... SRL creanţele rezultate din contractul de credit nr... încheiat între BRS Sucursala Sighişoara şi SC .... SA Braşov, astfel încât reclamanta nu mai are creanţe de recuperat din acest credit şi nici nu mai justifică un drept în raportul dedus judecăţii – se precizează că, chiar reclamanta, prin adresa nr. 57/ 29.01.2007 depusă în dosarul penal nr. ... al Judecătoriei Sighişoara a arăta că Banca de ...SA şi-a recuperat integral creanţa faţă de SC .... SA.
Pârâta a reiterat de asemenea susţinerile privitoare la excepţia prescrierii dreptului material la acţiune ca şi în ceea ce priveşte unirea cu fondul a excepţiei inadmisibilităţii acţiunii în răspundere delictuală ca şi cele privitoare la faptul că nu sunt îndeplinite condiţiile legale de antrenare a răspunderii civile delictuale .
Alăturat completării la întâmpinare au fost depuse copii după : adresa nr. 57/ 29.01.2007 înaintată de reclamantă în dosarul penal nr. ,,, al Judecătoriei Sighişoara (filele 21-2) şi convenţia nr. 1/12.04.2007 încheiată între reclamantă şi SC ....SRL (filele 23-24) .
Reclamanta a depus răspuns la completarea la întâmpinare (filele 28-37), prin care au fost reiterate susţinerile din înscrisurile precedente depuse la dosar şi în plus solicitându-se respingerea excepţiei lipsei competenţei materiale a Judecătoriei Sighişoara în considerare faptului că acţiunea dedusă judecăţii este continuarea laturii civile din dosarul penal nr. ... al Judecătoriei Sighişoara.
Reclamanta a depus note precizatoare şi note de şedinţă ( filele 106-107), cu privire la valoarea prejudiciului ; s-a arăta că , valoare acestui prejudiciu , raportat la data de 23.02.2009 ( data înregistrării acţiunii ) este de 122.968,28 euro respectiv 525.861,55lei , din care suma de 73.137 euro (adică 312.763,07 lei ) reprezintă credit nerecuperat şi 49.831,28 euro (respectiv 213.098,48 lei ) reprezintă dobândă contractuală nerecuperată calculată până la data de 16.05.2005- data deschiderii procedurii falimentului asupra SC ... Braşov, dată după care nu au mai fost calculate dobânzi . În ceea ce priveşte cerere de obligare a pârâtei la plata de dobânzi legale aferente prejudiciului creat se solicită a se avea în vedere următoarele variante: de la data de 27.01.2005-data declanşării urmăririi penale asupra pârâtei în dosarul penal nr. 1143/2005 şi până la plata efectivă şi integrală a datoriei ; de la data de 16.05.2005 – data deschiderii falimentului SC ... SA şi până la plata integrală a datoriei ; de la data investirii instanţei de judecată cu prezenta acţiune şi până la plata efectivă şi integrală a datoriei .
Prin sentinţa civilă nr. ... pronunţată de Judecătoria Sighişoara a fost admisă excepţia de necompetenţă materială a acestei instanţe de soluţionare a cauzei, reţinându-se că, faţă de valoarea obiectului pricinii, competenţa materială revine tribunalului, astfel încât s-a dispus declinarea competenţei în favoarea Tribunalului Mureş .
După înregistrarea cauzei pe rolul Tribunalului Mureş, printr-un înscris denumit „precizări/ concluzii ... reclamanta şi-a expus poziţia faţă de excepţiile invocate de pârâtă, în fapt fiind reiterate considerentele expuse prin înscrisurile anterior depuse la dosarul cauzei .
Şi pârâta a formulat concluzii scrise cu privire la excepţiile pe care le-a invocat , arătând că nu mai înţelege să susţină în cauză decât excepţiile privitoare la lipsa calităţii procesuale active şi a prescripţiei dreptului material la acţiune .
Prin sentinţa civilă nr. ... pronunţată de Tribunalul Mureş a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesual active a reclamantei şi pe cale de consecinţă a fost respinsă acţiunea dedusă judecăţii.
Instanţa a reţinut în cauză că,calitatea procesuală presupune existenţa unei identităţi între reclamant şi cel care este titularul dreptului din raportul juridic dedus judecăţii, iar din justificarea calităţii procesuale - prin indicare pretenţiilor şi a împrejurărilor de fapt şi de drept pe care se bazează aceste pretenţii , decurge îndreptăţire pe care reclamanta o are de a formula cererea faţă de pârâtă .
Având în vedere însă cesionarea contractului de credit nr. 380/2001 ca şi faptul că reclamanta a fost cea care a arătat în faţa instanţei penale că nu mai are pretenţii decurgând din acest credit , s-a conchis că aceasta nu mai justifică nici un drept de a solicita repararea prejudiciului (care a fost integral reparat), lipsind astfel identitate între persoana reclamantei şi persoana titulară a dreptului de a obţine despăgubiri .
Urmare a apelului formulat de reclamant, prin decizia ... 2011 pronunţată de Curtea de Apel Tg. Mureş s-a dispus admitere căii de atac ,a fost anulată sentinţa atacată şi s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de fond .
Instanţa de control a constata că era necesară administrarea de probe pentru a se putea stabilii dacă urmare a cesiunii de creanţă intervenite între reclamantă şi SC ..... SRL şi având ca obiect creanţa pe care reclamanta o avea ca urmare a contractului de credit nr..../16.02.20001 încheiat cu SC ... SA a actului adiţional nr. 1/14.12.2006 , reclamanta a suferit un prejudiciu, cu ocazia rejudecării urmând a se examina în ce măsură actele de executare indicate de reclamantă au întrerupt termenul de prescripţie .
Recursul formulat de pârâtă împotriva decizie pronunţate de Curtea de Apel Tg. Mureş a fost respins prin decizia civilă nr.... .. a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
În rejudecarea cauzei au fost depuse la dosar, de către reclamantă, copii după: contratul de credit nr. .. cu documentaţi de acordare credit constând din : referatul de creditare al sucursalei Sighişoara BRS, referat privind analiza documentaţiei de credit întocmit de Direcţia de credit din centrala BRS, condiţii pentru acordarea creditului, anexa 1 la Hotărârea nr. 63/22.02.2001 a Comitetului de Credit din BRS, Hotărârea nr. 63/22.02.2001 a Comitetului de credit din BRS; actul adiţional nr. 1/16.02.2001 la contractul de credit nr. 380/05.02.2001 şi contractele de garanţei mobiliară şi respectiv mobiliară, contractul de cesiune de creanţă nr. ... şi anexa, contract de cesiune de creanţă nr. ... şi anexa calcul creanţă credit, notificarea nr. 559/04.08.2006 de punere în întârziere şi de convocare la conciliere a SC ... SRL cu privire la neîndeplinirea obligaţiilor asumate în contractul nr. 2/ 14.11.2003, actul adiţional nr. 1.. la contractul de cesiune de creanţă nr. 2/14.11.2003 şi anexe, încheierea din data de 15.01.2007 emisă în dosarul nr. 847/F/2005 pe rolul Tribunalului Braşov prin care este încuviinţat actul adiţional nr. .. la contractul de cesiune de creanţă din data de 14.11.2003 , convenţia nr.1/12.04.2007 determinată de îndeplinirea clauzelor contractului nr. 2/14.11.2003 , procesul-verbal de predare –primire nr. 234715.03.2002 între pârâta .. şi reprezentatul băncii privind predarea portofoliului de 32 dosar de credit , raportul de expertiză contabilă judiciară efectuat în dosarul penal nr. ... al Judecătoriei Sighişoara , încheierea nr. ... privind investirea cu formulă executorie a contractului de garanţie imobiliară şi a contractului de garanţie imobiliară, încheierea nr. 34/C/ 2005 a Judecătoriei Sighişoara – pronunţată în dosarul nr. ... de respingere a investirii cu formulă executorie a contractului de credit nr..., încheierea nr. 7375,7373 de intabularea în CF în favoarea SC .. a imobilului ipotecat , copie e CF nr. 1191 privind imobil ipotecat, procesul-verbal 676/ 22.10.2007 întocmit cu ocazia Adunării creditorilor prin care se încuviinţează Actul adiţional nr. 1/2006, încheiere din 06.12.2007 pronunţată în dosarul nr. 1614/F/2002 al tribunalului Braşov, adresa nr. 10/12.01.2004 emisă de BNP ... normele metodologice privind activitatea de creditare BRS, circulara nr. 42/27.07.1999 privind Normele de creditare, contractul de muncă şi fişa postului pârâtei G. E. (filele 29-125); ulterior au fost depuse două note de constatare referitoare la destinaţia creditului ( filele 516, 517) .
Prin note 8 filele 137-138), reclamanta a precizat în ceea ce priveşte SC ... SA că societatea este radiată din Registrul Comerţului ca urmare a finalizării dosarului de insolvenţă prin sentinţa nr. ... a tribunalului Braşov pronunţată în dosarul nr. .. iar în ceea ce priveşte SC ... de asemenea se arată că este radiată din Registrul Comerţului Braşov ca urmare a finalizării procedurii de insolvenţă din dosarul nr. ... Tribunalului Braşov .
A mai fost depusă la dosarul cauzei copie fidelă a CF nr. 1191 Sighişoara (filele 203-216).
În cauză s-a procedat la luarea interogatoriului pârâtei G.E. ( filele 217-221) şi reclamantei banca ... prin lichidator ( filele 225-230), s-a efectuat o lucrare de expertiză contabilă judiciară ( filele 335-390) ulterior completată cu răspunsul al obiecţiunile formulate de părţi ( filele 411-421), s-a procedat la audiere martorilor: ... ( fila 438), ... fila 439), ... (filele 440-441) ... ( filele 457-458), .. (filele 482-483) şi a fost acvirat dosarul penal al Judecătoriei Sighişoara .
Prin notele de şedinţă depuse la data de 17 decembrie 2014, reclamanta a arătat că înţelege să reducă cuantum pretenţiilor formulate la suma de 32.685,94 euro, cu obligarea pârâtei şi al plata dobânzilor legale până la acoperirea integrală a prejudiciului .
Pârâta a depus concluzii scrise .
Prin încheiere de şedinţă din data de 4 decembrie 2012 a fost unită cu fondul excepţia privitoare la prescripţia dreptului material la acţiune .
Analizând actele şi lucrările dosarului, probele administrate în cauză, instanţa reţine următoarele :
În ceea ce priveşte excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune, având în vedere termenul de drept indicat de către reclamantă,respectiv prevederile art. 998 Cod civil, instanţa urmează a se raporta la prevederile art. 3 din Decretul nr. 167/1958 , prevederi potrivit cărora „termenul prescripţiei este de 3 ani” ca şi cele ale art. 8 din acelaşi act normativ, dispoziţii conform cărora „Prescripţia dreptului la acţiune in repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicita, începe sa curgă de la data când păgubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoască, atât paguba cit si pe cel care răspunde de ea” .
Instanţa are în vedere faptul că termenul de 3 ani prevăzut de art. 3 din Decretul nr.... se calculează din două perspective: cea a momentul în care paguba a fost cunoscută şi cel în care se cunoaşte persoana care se face vinovată de producere prejudiciului.
În cauză, nu pot fi reţinute apărările pârâtei referitoare la faptul că termenul de prescripţie ar curge de la data la care a fost încheiat contractul de credit nr.386/16.02.2001, întrucât indiferent de existenţa unor fapte ilicite în încheierea acestui contract (aspect care va fi analizat ulterior ), paguba nu s-a produs la momentul respectiv. Chiar în condiţiile încheierii contractului fără respectarea normelor bancare, exista posibilitatea ca beneficiarul acestui contract, respectiv SC .... SA să ramburseze la termenele stabilite creditul ce i-a fost acordate, astfel ca în final să nu se producă un prejudiciu . De altfel, se poate observa că cel puţin o perioadă de timp ratele scadente au fost achitate în parte ( până la data de 23.12.2001 fiind rambursată suma de 26.668 euro- fila 77), prin urmare putem vorbi de producerea unui prejudiciu doar având în vedere momentul în care s-a constatat că restituirea creditului nu este posibilă în integralitatea sa.
La data de 16.04.2002, Banca .. a intrat în faliment, Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistem Bancare fiind desemnat, potrivi celor dispuse prin sentinţa civilă nr. 79/sind./16.04.2002 a Tribunalului Braşov pronunţată în dosarul nr... în calitate de lichidator .
Nici acest moment, al deschiderii procedurii falimentului nu poate fi considerat punct de plecare al curgerii termenului de prescripţie, pentru că, evident , deşi această procedură de faliment a fost deschisă tocmai pentru că Banca ... avea obligaţii neonorate mai vechi de 7 zile , în valoarea de 49.173.101 mii lei ( fila 8 din sentinţa pronunţată de judecătorul sindic ), la momentul respectiv nu exista certitudinea că a fost produs vreun prejudiciu datorită modului de derulare a contractului de nr. 386/16.02.2001 încheiat de BRS –Sucursala Sighişoara , chiar dacă la momentul respectiv creditul era înregistrat în contabilitatea băncii ca fiind un credit restant.
Contrar apărărilor pârâtei, lichidatorul BRS a declanşat urmărire silită imobiliară asupra imobilului adus în garanţie , cererea de executare silită fiind încuviinţată de Judecătoria Sighişoara prin încheierea pronunţată la data de 09.09.2003, cu consecinţă notării în CF nr. 1191 Sighişoara a somaţiei de plată.
Prin urmare, instanţa conchide că doar prin raportare la momentul la care s-a constatat că recuperarea creditului nu se poate efectua potrivit clauzelor contractuale , în lipsa înscrierii garanţei reale în cartea funciară se poate vorbii de cunoaştere existenţei unei fapte de natură a produce prejudicii şi pe cale de consecinţă de la acest moment curge termenul de prescripţie .
În contextul în care, anterior demarării executării silite de către lichidatorul BRS, imobilul asupra căruia exista reprezentarea că ar fi fost ipotecat a fost în fapt executat silit de un alt creditor (dosar de executare silită nr. 49/27.03.2003 al BEJ ..) , instanţa consideră că data la care s-a procedat la înscrierea somaţiei în cartea funciară, şi anume 09.09.2003 este data de la care începe să curgă termenul de prescripţie, întrucât atunci s-a constatat că nu există înscrierea în cartea funciară a dreptului de ipotecă asupra imobilului în favoarea Băncii Române de Scont.
Raportat la această dată, instanţa constată că, înlăuntrul termenului de prescripţie, şi anume de la data de 07.02.2005 ( fila 4 vol . I dosar nr. 16/P/2005 ), ... – prin lichidator Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistem Bancar a formulat plângere penală împotriva pârâtei din prezenta cauză (alături de alte câteva persoane) , prin plângere fiind formulată şi constituirea de parte civilă în vedere recuperării prejudiciului care la respectivul moment era estimat la suma de 200 .000 euro.
Chiar dacă formularea unei plângeri penale nu este de natură a întrerupe cursul prescripţiei, constituire de parte civilă are încă un astfel de efect, având în vedere că, potrivit prevederilor art.14-15 Cod procedura penala, acţiunea civila poate fi alăturată acţiunii penale in cadrul procesului penal, prin constituirea persoanei vătămate ca parte civilă . În condiţiile în care parte vătămată ( BRS prin lichidator ) s-a constituit parte civilă , potrivi principiului „electa una via non datur recursus ad alteram”, aceasta nu avea posibilitate de a putea promova în paralel o acţiune civilă pentru recuperarea aceleiaşi sume decât după pronunţarea hotărârii penale prin care, prin ipoteză, acţiunea sa civilă să nu se fi soluţionat. În acelaşi sens , instanţa reţine incidenţa prevederilor art. 16 alin.1 lit. b din Decretul nr. 167/1958 , şi anume că, cursul prescripţie este întrerupt prin introducerea unei cereri de chemare în judecată chiar dacă a fost introdusă la o instanţă judecătorească necompetentă, sub condiţia [art. 16 alin. (2)] să nu se fi pronunţat încetarea procesului, cererea să nu fi fost respinsă, anulată, să nu se fi perimat sau cel care a introdus-o să nu fi renunţat la ea .
Referitor la soluţia dată în cauza penală, instanţa constată că, prin sentinţa penală nr. ... pronunţată de Judecătoria Sighişoara în dosarul nr. 1143/2005, s-a dispus în ceea ce o priveşte pe inculpata G. E. încetarea procesului penal întrucât faptele pentru care aceasta a fost trimisă în judecată nu mai sunt prevăzute de legea penală , acţiunea civilă alăturată celei penale fiind lăsată nesoluţionată . Încetarea procesului penal ,pentru motivul mai sus expus nu echivalează cu încetarea în sens civil a procesului, astfel că prescripţia dreptului la acţiune al reclamantei a reînceput să curgă de la data pronunţării hotărârii penale , dată în raport de care introducerea acţiunii de faţă la 15 ianuarie 2009 este făcută înăuntrul termenului de prescripţie.
Pentru toate considerentele mai sus arătate, instanţa urmează a respinge excepţia prescripţiei dreptului la acţiune .
În ceea ce priveşte fondul cauzei, instanţa reţine următoarele:
Urmare a precizărilor făcute de reclamantă, temeiul juridic al acţiunii este reprezentat de prevederile art. 998 Cod civil, în consecinţă, instanţa va analiza întrunirea în cauză a condiţiilor care sunt de natură a atrage răspunderea civilă delictuală şi anume : existenţa unui prejudiciu patrimonial, caracterul ilicit al faptei, vinovăţia şi legătura de cauzalitate dintre prejudiciu şi fapta ilicită.
Referitor la existenţa prejudiciului, instanţa constată că, prin încheierea contractului de credit nr. 386/16.02.2001 , Banca ....–Sucursala Sighişoara, a acordat un credit în cuantum de 200.00 euro către SC ... Braşov ( filele 36-40), fiind inserată în contrat clauza ( pct. F din contract ) potrivit căreia împrumutul este garantat cu ipoteca de rang I asupra imobilului construcţii industriale şi teren în suprafaţă de 11.111,56 mp, situat în ..., str. ..., nr. ..., înscris în CF nr. ...A+2, nr. top 3195, 3196, A+3 nr. top 3198/1, 3198/2, 3198/2, 3199, 3197 . Debitoare a rambursat , până la data de 23.12.2001 suma de 26.668 euro ,ulterior nemaifiind făcute plăţi în acest sens, iar la data de 16.04.2002, Banca Română de Scont a intrat în faliment, Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistem Bancare fiind desemnat ,potrivi celor dispuse prin sentinţa civilă nr. ... a Tribunalului Braşov pronunţată în dosarul nr. ..îm calitate de lichidator.
Lichidatorul a întreprinse o serie de demersuri în vedre recuperării integrale a creditului acordat. În acest sens, la data de 14.11.2003 a fost încheiat contractul de cesiune de creanţă cu nr. 2 , prin care cesionarul SC ... SRL a preluat creanţa în valoare de 208.323 euro a Băncii Române de Scont faţă de SC ..... Braşov , preţul cesiunii fiind de 211.929 euro ( filele 73-74) . Ulterior, a fost însă încheiat un act adiţional la contractul de cesiune , la data de 14.12.2006, prin care s-a stabilit că preţul contractului de cesiune este de 111.733 euro ( filele 77-78), astfel că, la data investirii instanţei, suma care rămăsese nerecuperată din creanţa acordată era de 117.214.31 euro .
Referitor la prejudiciu, instanţa mai reţine că, reclamanta, prin lichidator ,a încercat a da eficienţă clauzelor contractului de credit, şi anume de a executa silit pe debitoare , sens în care s-a formulat cerere privind executarea silită imobiliară (filele 126-134), cerere care de altfel a fost admisă prin încheierea dată în cameră de consiliu la data de 05.08.2003 de către Judecătoria Sighişoara. În cursul acestei executări fost emise somaţii, s-au emis dispoziţii de poprire, sechestru (filele 135- 144) , însă în lipsa unei garanţii imobiliare înscrise în cartea funciară şi în condiţiile în care debitoarea SC ... SA a intrat în insolvenţă ( dispusă la data de 16.05.2005 în dosarul nr. 364/2003 al Tribunalului Braşov) nu s-a putut recupera integral creditul, în această modalitate .
Pe cale de consecinţă, deşi între reclamantă şi debitoarea SC ... SA a fost încheiat un contract de credit şi răspunderea părţilor derivând din acest act juridic este o răspundere contractuală ,ca urmare a imposibilităţii de realizare a obligaţiei de restituire a sumei împrumutate, reclamanta nu mai are decât posibilitate ca, pe calea răspunderii civile delictuale, să se îndrepte împotriva celui care prin fapta sa a cauzat prejudiciu.
De asemenea ,în ceea ce priveşte prejudiciul, instanţa mai reţine că, potrivit expertizei de specialitate contabilă judiciară (filele 335-391), valoarea prejudiciului la data sesizării instanţei era de 107.685,94 euro, din care 81.020,12 euro creanţa principală şi 26.665,82 euro .
Cu toate aceste, prin contractul de tranzacţie încheiat la data de 28.10.2014 cu ... SRL , reclamanta a mai recuperat suma de 75.000 euro,astfel că, suma rămasă nerecuperată din credit este de 32.685,94 euro .
Instanţa consideră necesar să arate sub acest aspect şi faptul că, prin sentinţa civilă nr. ... a Tribunalului Mureş s-a apreciat că reclamanta nu mai are calitate procesual activă în cauză întrucât creanţa a fost cesionată către SC ... Braşov şi având în vedere că, reclamanta a arăta, în scris,în faţa instanţei penale că nu mai are pretenţii decurgând din acest credit . În calea de atac exercitată , prin decizia civilă nr. .... a Curţii de Apel Tg. Mureş (rămasă irevocabilă prin respingerea recursului prin decizia nr. ... a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie) s-a reţinut însă că nu se poate da eficienţă renunţării făcute de reclamantă în faţa instanţei penale ,întrucât după ce la data de 20.02.2007 în dosarul penal a fost depuse înscrisul prin care s-a arătat că acţiunea civilă alăturată acţiunii penale ar fi rămas fără obiect, în condiţiile în care instanţa penală nu a luat act de solicitarea de renunţare la judecarea acţiunii civile, reclamanta a reitera solicitarea de admitere a acţiunii civil, prin urmare nu se poate vorbii de o renunţare ireversibilă. Pe de altă parte, în decizia pronunţată de instanţa de apel se face referire şi la aspecte legate de contractul de cesiune, astfel că, instanţa de rejudecare,având în vedere aceste îndrumări ale instanţei de control,a constatat că prin actul adiţional la contractul de cesiune s-a modificat în fapt preţul cesiunii, şi după cum mai sus s-a arătat, contravaloarea creditului bancar nerambursat nu a fost achitată integral.
În consecinţă, instanţa reţine că s-a făcut în cauză dovada existenţei unui prejudiciu, care este cert şi care a fost doar în parte reparat, întinderea acestuia fiind cea mai sus arătată.
În ceea ce priveşte existenţa unei fapte ilicite, ca element al răspunderii civile delictuale,instanţa reţine că, pârâta G. E. a avut la momentul acordării creditului către SC ... SA calitatea de... al Sucursalei din ... a Băncii ..e ... În această calitate , potrivit celor cuprinse în fişa postului ( filele 22-25 ), avea o serie de atribuţii legate de desfăşurarea activităţii cadrul sucursalei, inclusiv în ceea ce priveşte activitatea de creditare şi anume: „ organizează, conduce şi răspunde de întreaga activitate a sucursalei […] în conformitate cu normele bancare şi a legislaţie în vigoare”, „coordonează activitatea de creditare a sucursalei în scopul realizării obiectivelor propuse[..]” „ exercită controlul direct asupra activităţii compartimentelor de lucru din cadrul sucursalei ” „urmăreşte modul de îndeplinire a sarcinilor de muncă de către personalului unităţii „( pct. 6 ), prin fişa postului fiind stabilite şi condiţiile răspunderii , printre alte fiind menţionat şi că „poartă întreaga răspundere pentru lucrările însuşite, avizate sau semnate şi pentru îndrumările personale , sarcinile şi dispoziţiile date” (pct. 8).
Sub aspectul existenţei unei fapt ilicite s-au invocat de către reclamantă o serie de aspecte care să conveargă spre o astfel de concluzie , însă instanţa apreciază că , chiar dacă în procedura de acordare a creditului către SC.... SA se pot constat mai multe nereguli, nu toate au fost de natură a duce la producerea prejudiciului, astfel că, analizarea existenţei acestui element al răspunderii civile delictuale se impune a se face şi prin prisma raportului de cauzalitate dintre faptă şi prejudiciu.
S-a invocat de către reclamantă , în primul rând, faptul că a fost deficitar modul în care a fost repartizat de către pârâtă dosarul de creditare, respectiv că acesta a fost instrumentat de către numita C. D., care avea calitatea de ... deşi competenţa de a întocmii referatul de creditare şi implicit întregul dosar revenea administratorului de credite ....
La interogatoriul ce i-a fost luat, pârâta a precizat că nu a avut iniţiativa de acordare a creditului către SC ... SA şi de asemenea că, d-na ... înlocuit-o pe d-na ... ... – care era bolnavă , iar după ce aceasta din urmă a revenit la locul de muncă a preluat operaţiunile de derulare a contractului .
Cu toate acestea , cu ocazia audierii sale în faţa instanţei , martora ... fostă ... ) ... ( fila 438) a susţinut că având în vedere intervalul de timp care a trecut de la acordarea creditului nu îşi mai aminteşte prea bine în ce condiţii a fost încheiat contractul, menţionând că „nu ştiu de ce dosarul de creditare privitor la ... nu a ajuns la mine „ , în condiţiile în care „în general eu eram cea care întocmea dosarele de creditare „Cu toate aceste martora a arătat că a fost internată în decembrie 2000 şi ulterior făcea periodic analize, dar fără internare . Martora a mai arătat şi faptul că „de obicei cererea de creditare formulată de persoanele juridice era adresată directorului . Eu spre exemplu primeam dosarele de creditare de la directorul băncii„ .
Sub acest aspect, martora ... ( fila 439) , a arătat că , făcând la momentul respectiv parte din comitetul de creditare a participat la analizarea documentaţiei, însă neavând altfel de atribuţiuni, nu îşi aminteşte cine anume din cadrul băncii întocmea aceste tipuri de documentaţie.
În schimb, martora .... (filele 482-.483) a susţinut cu ocazia audierii sale că a întocmit referatul de creditare pentru SC .. pentru că în perioada respectivă „ era în concediu d-na.. care se ocupa de creditare „, fără a face precizări suplimentare cu privire la modalitatea în care s-a încheiat contractul .
În cursul cercetării penale ce a fost efectuată în dosarul nr. .. al ..Tg. Mureş, ( filele 64 -66 dosar vol . I) , pârâta a declarat că.... prelua activitatea d-nei .. când activitatea băncii era foarte încărcată sau când lipsea aceasta, iar în ceea ce priveşte creditul acordat către SC ..x s-a precizat că referatul de creditare a fost întocmit de către d-na ..dată fiind activitatea încărcată a băncii , cu menţinea că „ nu-mi aduc aminte dacă din dispoziţia mea expresă”.
În acelaşi dosar penale, d-na ...,care potrivit fişei postului şi a declaraţiilor date, la momentul acordării creditului avea ca principale atribuţii de serviciu încasări şi plăţi în valută , licitaţii valutare, a întocmit totuşi 5 sau 6 dosare de creditare (potrivit propriilor susţineri). Martora , a declarat că (fila 99 dosar penal vol . I) că a întocmi dosarul de creditare„ din dispoziţia d-nei directoarei şi împreună cu aceasta […[ întrucât eu nu aveam suficientă experienţă” . Mai mult, martora a declarat că dosarul de creditare, a fost prezentat comitetului de creditare de către pârâtă, în calitatea acestei de director al sucursalei , martora susţinând că (fila 103 dosar penal) că „probabil datorită lipsei de experienţă pe care o care o aveam în domeniu, am fost numită de către d-na ... să mă ocup de acest credit”.
În fine, tot în cursul cercetării penale, analistul de credite ..... (fila 106 dosar penal, vol. I) a declara că „am fost ocolită în repartizarea acestui dosar „ ulterior însă aceasta schimbându-şi poziţia ,în sensul că a susţinut că „nu-mi aduc aminte cu exactitate, dar bănuiesc că eram ocupată în luna februarie 2011 cu alte credite„ .
În ceea ce priveşte declaraţiile date de către pârâtă şi martorele la care s-a făcut mai sus referire în cursul cercetării penale , instanţa consideră că se impune a se face o precizare şi anume, că aceste au fost date mai apropiat în timp de momentul acordării creditului decât cele care au fost date în faţa instanţei cu ocazia instrumentării prezentei cauze, astfel că, în principiu, acestea din urmă pot fi deficitare sub aspectul chestiunilor relevate, tocmai având în vedere intervalul de timp semnificativ care s-a scurs de la data la care s-a încheiat contractul. Pe de altă parte e, nu se poate ignora faptul că martorele audiate în cauza pendite , au avut calitatea de învinuite în dosarul penal, alături de pârâtă, şi este posibil ca declaraţiile lor să reprezinte încercări de a se disculpa .
Din acest motiv, instanţa a apreciat ă se impune coroborarea tuturor declaraţiilor , atât a celor date în cursul urmării penale cât şi a celor date în faţa instanţei, sub aspectul invocat de pârâtă la momentul în care a fost repartizat dosarul de creditare, nereieşind din probele administrate că în perioada de analizare a cererii de creditare formulate de SC --- SA analistul de credite .... se afla în concediu (potrivi declaraţiilor acesteia mai sus arătate, după internarea pe care aceasta suferit-o în decembrie 2000 a lipsit sporadic în vedre efectuării unor investigaţii) şi nici că activitatea de creditare la momentul respectiv era atât de intensă încât era necesară desemnare şi unei alte persoane , însă, este posibil ca la data la care s-a depus cerere de creditare, într-adevăr , analistul de credite să fi lipsit din bancă.
Cum acest aspect nu a putut fi stabilit cu certitudine şi totodată nu s-a putut dovedi că analistul de credite lipsea pentru o perioadă mai îndelungată din bancă, apare ca nejustificată repartizarea cererii de creditare către d-na ...., care după cum singură a arătat,nu avea suficientă experienţă în domeniu,cu consecinţa emiterii hotărârii de aprobare a creditului în aceeaşi zi în care cererea a fost depusă.
Instanţa consideră necesar să sublinieze că aceasta modalitate de repartizare a dosarului de creditare nu poate fi reţinută ca având legătură de cauzalitate directă cu crearea prejudiciului în detrimentul bănicii, întrucât, după cum de altfel mai sus s-a arătat, chiar şi în aceste condiţii era posibilă rambursare integrală a împrumutului ,însă apare ca un aspect de natură a circumstanţia existenţa vinovăţiei pârâtei.
Considerentele mai sus prezentate sunt în egală măsură aplicabile şi în ceea ce priveşte cel de-al doilea motiv exhibat de către reclamantă, privitor la încheierea contractului de creditare anterior emiterii Hotărârii de aprobare a acestuia de către Comitetul de creditare din cadrul centralei din Braşov .
Potrivit art. 140 din Normele metodologice privind activitatea de creditare (Circulara nr. 42/27.07.1999, pct. 2 – filele 26-28) competenţa materială de aprobare a creditelor de către sucursală era limitată la creditele de până la 100.000.000 lei .
În ceea ce priveşte hotărârea dată de comitetul de creditare din cadrul sucursalei la data de 12.02.2001, în cursul urmării penale , pârâta a arătat a arătat că în fapt este vorba de o greşeală materială, nefiind vorba de o hotărâre de aprobare a creditului ci de o hotărâre de propunere spre aprobare .
Această apărarea pârâtei, care este susţinută de declaraţiile martorelor, membri ale comitetului de creditare ,care de asemeni au apreciat că, raportat la competenţa sucursalei, care nu putea aproba un astfel de credit, hotărârea emisă nu putea avea decât caracterul unei propuneri de aprobare .
Dacă o astfel de susţinere poate fi apreciată ca pertinentă, nu s-a explicat de către pârâtă însă încheierea contractului de credit anterior emiterii unei Hotărâri în acest sens de către Comitetul de creditare din cadrul centralei Braşov a băncii ; mai mult, la cerere pârâtei formulată în dosarul penal referitoare la data la care ar fi avut loc şedinţa comitetului de creditare din cadrul centralei, a fost depusă la dosar copie a procesului verbal a şedinţei în care s-a analizat acest dosar de creditare şi care a avut loc la data de 22.01.2001 (fila 79-83 vol. I dosar penal 6/P/2005) .
O explicaţie pertinentă referitoare la data la încheierii contractului anterior emiterii unei hotărârii de aprobare din parte comitetului de creditare din cadrul centralei nu a fost în măsură să dea nici martora ....care alături de pârâtă a semnat acest contract, în reprezentarea unităţii bancare .
În mod evident însă, întrucât Normele metodologice (filele 29-32), pct. 138 prevedeau că „pentru creditele analizate de unităţile bancare teritoriale a căror aprobare intră în competenţa verigii imediat superioare, referatul de credit însuşit de Comitetul de credite al unităţilor teritoriale respective, se remite împreună cu întreaga documentaţie, spre examinarea unităţii bancare imediat superioare „iar competenţa de a aproba creditul revenea în speţă , după cum mai sus s-a arătat comitetului de creditare din cadrul centralei , încheierea la data de 16.02.2001 a contractului de credit în lipsa aprobării date de comitetul de credit Braşov 8 care s-a întrunit doar la dat de 22.02.2001) semnifică o încălcare a normelor bancare de creditare.
Încheierea la data de 19.02.2001 a contractului de garanţie imobiliară reprezintă de asemeni o încălcare a normelor bancare, şi acest contract fiind încheiat anterior hotărârii de aprobare a comitetului de credit din cadrul centralei ralie . ..., a cărei semnătură apare pe acest contract în calitate de reprezentant al creditoarei ..., a susţinut că nu a fost prezentă în faţa notarului public la data întocmirii contractului. De altfel, la interogatorul ce i-a fost luat, (fila 219), pârâte a recunoscut că s-a prezentat singură în faţa notarului public în vederea semnării contractului, iar martorul ... ( filele 440-441) , care a semnat contractul de garanţie imobiliară din parte debitoarei, a afirmat că la data la care s-a deplasat în faţa notarului nu era prezent nici un reprezentant din partea băncii .
În prezentul demers judiciar, instanţa nu este îndrituită a analiza validitatea acestui contract de garanţie imobiliară , aspectele la care s-a făcut mai sus referire fiind doar chestiuni avute în vedere în circumstanţierea existenţei elementului subiectiv al răspunderii civile delictuale, cu sublinierea că, nici această modalitate de încheiere a celor două contracte nu este în legătură de cauzalitate directă cu producerea prejudiciului, întrucât oricât de defectuos ar fi fost încheiate acestea, executarea contractului şi rambursarea sumei împrumutate era posibilă, susţinerile reclamantei referitoare la faptul că, din data la care contractul de credit a fost încheiat SC ... SA avea posibilitatea de a retrage banii din bancă , sunt pur ipotetice referitoare la cauza pendinte şi ar fi putut eventual fi invocate într-un litigiu care să vizeze interpretarea sau executarea contractelor.
În ceea ce priveşte neînscriere garanţie imobiliare în cartea funciară, ca faptă ilicită cauzatoare a prejudiciului, instanţa arată în primul rând că poate constitui faptă ilicită, nu numai o acţiune, dar şi o omisiune, iar orice abţinere de la îndeplinirea unei activităţi care revine în sarcina unei persoane poate constituii faptă ilicită .
În contractul de credit nr. 386/ 16.02.2001 (filele 29-33) se face referire la faptul că (pct. F ) acordarea creditului este garantată de instituirea unei ipoteci de rangul I asupra imobilului construcţii industriale şi teren în suprafaţă de 11.111,56 mp, situat în Sighişoara, str. ..., nr. .., înscris în CF nr. ..., .... iar la pct. H.5 din acelaşi contract se precede că împrumutatul are obligaţia de a pune la dispoziţia băncii toate documentele privind garanţiile , în timp ce potrivi clauzei I.1 se prevedere că banca are dreptul că verifice […] existenţa faptică şi integrală a garanţiilor creditului .....
Potrivit clauzelor contractuale ,nu este stabilită în sarcina nici uneia dintre părţi efectuarea operaţiunilor de înscriere în carte funciară a ipotecii, o astfel de clauză neregăsindu-se nici în contractul de garanţei imobiliară autentificat sub nr. 939/ 19.02.2001 (filele 50-51) .
În consecinţă, sub aspectul acestei obligaţii de înscriere în cartea funciară a garanţei, instanţa are în vedere atât declaraţia dată de pârâtă în cursul urmăririi penale (fila 64 dosar penal vol. I ), potrivit căreia în urma aprobării creditului, sucursalei în revenea sarcina de înregistrare a garanţiilor, ca şi adresa Notarului Public ... ( fila 55 dosar penal vol. I), potrivit cărei acesta nu a procedat la îndeplinirea formalităţilor de publicitate imobiliară întrucât „parte interesată şi-a rezervat dreptul de a face diligenţele necesare pentru înscriere”, ori, întrucât din parte „părţii interesate” la semnarea contractului de garanţie imobiliară nu a fost prezentă decât pârâtă, apare că aceasta şi-a însuşit sarcina de a efectua formalităţile de înscriere în cartea funciară .
În faţa instanţei, la interogatoriul ce i-a fost luat, pârâta a declarat însă că reprezentaţii SC ... SA şi-au asumat obligaţia să efectueze operaţiile de înscriere în cartea funciară şi că după un timp a fost prezentat de către reprezentaţii societăţii debitoare un extras CF unde era înregistrată sarcina imobiliară . Aceasta a precizat că personal nu a făcut nici un demers pentru înscrierea ipotecii în carte funciară, cu menţiunea că, într-adevăr,banca avea obligaţia de a face demersuri în vederea înregistrării contractului în carte funciară ,însă s-a recurs la această modalitate (ca debitorii să facă operaţiunea) datorit faptului că sucursala nu dispunea de persoane suficient .
Martorul ... ( filele 440-441), prezent la semnarea contractului de garanţei imobiliară din parte bănici nu a putut da însă nici un fel de lămuri sub acest aspect,martorul susţinând că doar a semnat contractului, şi mai mult, fiindu-i prezentat extrasul de carte funciară, al imobilului adus în garanţie, a afirmat că nu l-a văzut niciodată.
La dosarul de creditare întocmit în vedere acordării împrumutului către SC ... SA a fost depus un extras de carte funciară (fila 39 dosar penal vol. I) purtând data de 17.10.2000 în care se face menţiunea în foia C de sarcini „ nu sunt” , aceeaşi menţiune regăsindu-se în extrasul Cf din dara de ... ( fila 40) .
În extrasul de carte funciară din data de nr. 26.02.2001 ( fila 43) foaia C de sarcini ” asupra imobilului de ... figurează înscrierea dreptului de ipotecă până la concurenţa sumei de 18.700 mil. lei în favoarea Băncii ... - sucursala ...
În condiţiile în care aceste două extrase de carte funciară purtau ştampila Judecătoriei Sighişoara ( chiar dacă nu a Biroului de carte funciară ), se poate prezuma că prezentau o aparenţă de veridicitate , de natură a induce în eroare reprezentanţii bănicii care au avut convingerea că ipoteca a fost înscrisă în cartea funciară .
În acest context, având în vedere şi cele mai sus arătate legate de faptul că şi omisiune poate avea caracter de faptă ilicită,se pune în cauză problema în ce măsură modalitatea în care pârâta a procedat la „delegarea” obligaţie de efectuare a înscrierii în cartea funciară către societatea debitoare se circumscrie noţiunii de faptă ilicită .
Cu privire la modalitatea în care se proceda în cadrul sucursalei în ceea ce priveşte înscrierile în cartea funciară a garanţiilor constituite în favoarea băncii , martora ... (fila 438) a arătat că nu îşi poate aminti dacă se făceau din parte băncii verificări cu privire la înscrierea ipotecii , în schimb martora ... (fila 439) a afirmat că „ clientul era cel care ducea la OCPI contractul de ipotecă şi apoi aducea la bancă un extras CF în care era înscrisă sarcina”, martora ... (fila 482) confirmând o astfel de practică în activitatea băncii . Pârâta, în declaraţia dată în cursul urmării penale (fila 118 vol. I) a susţinut de asemeni că exista o regulă potrivi căreia „fiecare client mergea la judecătorie pentru înregistrarea ipotecii„ , iar potrivit celor declarate de martora ... (fostă ... ) ... - (fila 438) nu se făceau verificări suplimentare la OCPI după depunerea extrasului de carte funciară în care era înscrisă sarcina.
În Normele metodologice privind activitatea de creditare, în ceea ce priveşte instituirea unor garanţi ipotecare, se prevede la pct. 185 că solicitantul de credit trebuie să prezinte economistului de credit dovada că nu există ipoteci constituite asupra imobilului respectiv; de asemenea, la pct. 225 se prevede că, după încheierea contractului de credit, economistul de credite – înainte de punere la dispoziţie a creditului aprobat – verifică înscrierea garanţiei imobiliare şi verifică obţinerea extrasului de carte funciară .
Din coroborare acestor prevederi normative, reiese că economistul de credite este cel care are atribuţii de verificare în ceea ce priveşte garanţiile imobiliare, dar fără să se impune concluzia că aceste verificări înglobează şi obligaţia de a efectua demersurile în vederea înscrierii garanţiei imobiliare.
Pe de altă parte, de poate observa, potrivit relaţiilor furnizate în cursul cercetării penale de către Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Sighişoara ( filele 93.-106 vol. II), că în perioada februarie 2001 pârâta, în calitate de director al sucursalei ... a fost cea care a formulat cereri de înscriere în cartea funciară a unor ipoteci sau de radierei de ipoteci , astfel că,susţinerile pârâtei referitoare la „practica” potrivit căreia clienţii erau cei care efectuat aceste formalităţi - ca şi al faptului că se recurgea la această metodă datorită lipse de personal din cadrul băncii sunt flagrant contrazise .
Având în vedere existenţa acestor cereri adresate biroului de carte funciară de către pârâtă în calitatea sa de directoare a sucursalei , de asemenea , având în vedere faptul că (după cum mai sus s-a arătat ) aceasta în calitate de reprezentantă a băncii la semnarea contractului de garanţei imobiliară şi-a rezervat dreptul de a face diligenţele necesare ca şi atribuţiile care îi reveneau potrivi fişei postului ( – pct. 6 „organizează, conduce şi răspunde de întreaga activitate a sucursalei […] în conformitate cu normele băncii şi a legislaţie în vigoare”, „coordonează activitatea de creditare a sucursalei în scopul realizării obiectivelor propuse [..]”, „ exercită controlul direct asupra activităţii compartimentelor de lucru din cadrul sucursalei ” „urmăreşte modul de îndeplinire a sarcinilor de muncă de către personalul unităţii „ pct. 8 –„poartă întreaga răspundere pentru lucrările însuşite, avizate sau semnate şi pentru îndrumările personale , sarcinile şi dispoziţiile date”) , instanţa conchide că lipsa de diligenţă în efectuarea operaţiunilor de înscriere a ipotecii în cartea funciară echivalează cu o faptă ilicită .
De asemenea,instanţa apreciază că există o directă legătură de cauzalitate între omisiune de efectuare a operaţiei de înscriere în cartea funciară a ipotecii şi prejudiciul care s-a produs, tocmai având în vedere caracterul de garanţie al ipotecii; dacă în ce priveşte celelalte aspecte mai sus analizate instanţa a considerat că exista posibilitatea rambursării creditului şi pe cale de consecinţă fapta pârâtei nu au produs prin ele însele un prejudiciu, demersurile de înscriere în cartea funciară ar fi putut paraliza acordare creditului pentru că ar fi permis constarea în timp util a existenţei unei alte ipoteci înscrise în CF, iar pe de altă parte, existenţa acestei ipoteci anterioare nu a mai permis recuperarea contravalorii creditului restant.
În fine, în ceea ce priveşte existenţa vinovăţiei, instanţa arată că, dat fiind caracterul subiectiv, intern, al acestui element, dovada sa directă este practic imposibilă, astfel că existenţa vinovăţiei poate fi dedusă din elemente exterioare de comportament, sens în care trebuie avut în vedere şi că obligaţia generală de a nu aduce atingere drepturilor şi intereselor legitime ale celorlalţi este o obligaţie de rezultat, fiind evident că atunci când se săvârşeşte o astfel de faptă, vinovăţia există, în lipsa unor cauze exoneratoare, legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciul moral rezultând expres din însăşi săvârşirea faptei.
Referitor la existenţa vinovăţiei , instanţa face trimitere la analiza mai sus făcută în ceea ce priveşte aspectele invocate de către reclamantă ca având caracter de fapt ilicite şi cu privire la care instanţa conchide că reprezintă elemente de comportament ale pârâtei de natură a circumstanţia vinovăţia acesteia .
În consecinţă ,pentru toate considerentele mai sus arătate, instanţa apreciază că s-a făcut dovada întrunirii elementelor constitutive ale răspunderii civile delictuale ,astfel că, în temeiul art. 998 Cod civil,urmează a admite acţiunea reclamantei,aşa cum aceasta a fost precizată în cea ce priveşte câtimea pretenţiilor.
Privitor la cerere de obligare a pârâtei la plata dobânzii legal aferente sumei datorate, instanţa de asemeni va dispune admiterea cererii ,în temeiul prevederilor art. 1088 alin.2 Cod civil, de la data la care , odată cu formularea plângerii penale reclamante şi-a indicat şi pretenţiile de natură civilă , în ceea ce priveşte momentul de la care se justifică plata dobânzii, instanţa reţinând acelaşi considerente expuse în soluţionarea excepţie prescripţiei dreptului materiale la acţiune.
În temeiul prevederilor art. 274 Cod de procedură civilă, pârâta urmează a fi obligată la plata sumei de 9.200 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în contravaloarea expertizei de specialitate efectuată în cauză .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Respinge excepţia prescripţie dreptului material la acţiune .
Admite acţiunea civilă formulată şi precizată de reclamanta Banca Română ....cu sediul în Bucureşti, str. Negru Vodă, nr.3, corp A3, et.2, sector 3, în contradictoriu cu pârâta G. E. domiciliată în .. str..., nr.... jud. .. şi în consecinţă :
Obligă pârâte la plata către reclamantă a echivalentului în lei la data plăţii a sumei de 32.685,94 euro cu titlu de contravaloarea a prejudiciului cauzat reclamantei .
Obligă pârât la plata către reclamantă a dobânzii legale aferente sumei de 32.685,94 euro,începând de la data de 27.01.2005 şi până la data plăţii efective .
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 9.200 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată .
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare .
Pronunţată în şedinţa publică de la 29 Ianuarie 2015.
Red.MM
Tehnored.9.03.2015/CDG/4 ex.
Preşedinte M. M.
Grefier D. C.
Tribunalul Constanța
1Clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, contract de credit, posibilitatea băncii de a revizui unilateral nivelul dobânzii, restituirea prestaţiilor
Tribunalul București
Operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice
Tribunalul Iași
Caracter abuziv clauze si nulitate clauze in contract de credit; restituire sumă
Judecătoria Constanța
Contract de credit. Lipsa caracterului abuziv al clauzelor privind caracterul variabil al dobânzii si comisionul de administrare
Judecătoria Craiova
contract de credit bancar. Clauze abuzive. Posibilitatea instanţei de a analiza dacă o clauză ce are efect asupra preţului convenţiei prezintă caracter abuziv. Ipoteza în care dobânda curentă este formată din dobânda de referinţă variabilă, care se afişea