Acţiune în constatare

Constatarea desfăşurării activităţii în condiţii de grupa a II a de muncă şi pe restul perioadei în care a exercitat aceeaşi funcţie în aceleaşi condiţii şi la acelaşi loc de muncă pentru care i s-a acordat grupa a II a de muncă

Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la  data de  06.02.2019,  reclamanta S. V. a chemat în judecată pe pârâtele D. P. A., D. R. M şi Primăria Comunei D., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că activitatea desfășurată de ea în cadrul CAP  D., în perioada 10.01.1989-20.03.1991, ca şef de fermă – inginer agronom de profesie, se încadrează în grupa a II a de  muncă în procent de 100%, să fie obligate pârâtele să-i recunoască stagiul de muncă în grupa a II- a  pentru perioada indicată.

În fapt, a arătat că în perioada 10.01.1989 – 20.03.1991, a lucrat ca şef de fermă, în cadrul C.A.P D. – activitate ce se încadrează în grupa II de muncă în procent de 100%, conform prevederilor Ordinului 50/1990 art. 6, anexa 2, poziția 182, litera b, scrisoarea M.M.P.S. 155/MB/31.03.1998 şi anexa la Scrisoarea 382/MB/2000 dar care nu este evidențiată ca şi grupa a II a de muncă în carnetul de muncă.

A mai arătat că, munca pe care a prestat-o s-a desfășurat în condiții grele toxicitate având în vedere că lucra cu insecticide şi pesticide inclusive din grupa I de toxicitate şi condiții de microclimate grele, căldură excesivă vara, frig şi îngheț iarna umezeală excesivă, suprasolicitare fizică şi psihică lucrând cu un număr foarte mare de muncitori.

Dovada că munca desfășurată se încadrează în grupa a II a de muncă a fost recunoscută de însăși angajatorul D. P. A. şi D. R. M., care i-a eliberat o adeverință în acest sens, dar numai pentru 6 luni în loc de 19 luni şi 25 de zile aşa cum reiese din înscrierile  din carnetul de muncă (10.01.1989-15.05.1989; 01.01.1990 – 20.03.1991).

Pentru perioada 15.05.1989-31.12.1989 (perioadă cât a fost retribuită de  CAP D.) a solicitat eliberarea adeverinței de către Primăria Comunei D., care i-a eliberat adeverinţa nr. 5304/2018, în care se confirma faptul că a lucrat ca şef de ferma la CAP D., dar nu îi pot elibera adeverință de grupă că nu au documente în acest sens.

În drept şi-a întemeiat cererea pe dispoziţiile Legii 263/2010 privind sistemul public de pensii cu completările şi modificările ulterioare şi Ordinul MMFES nr. 590/15.09.2008 pentru aprobarea Procedurii privind modul de întocmire şi eliberare a adeverințelor şi art. 3 din Ordinul 50/1990.

În dovedirea susținerilor a depus la dosar copie carte de identitate, carnetul de muncă, scrisoarea nr.382/08.11.2000, adeverința nr. 5822/19.07.2018  eliberată de D. P. A. J. M., adeverința nr. 5304/08.11.2018 eliberata de Primăria D..

La data de 22.02.2019 pârâta Direcţia pentru Agricultură şi D. R. M.a depus la dosar întimpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamantă ca neîntemeiată.

În fapt, a arătat că reclamanta prin cererea adresată instanței la data de 01.02.2019 a solicitat încadrarea în grupa a II a de muncă în procent de 100%, arătând că în perioada 10.011989-20.03.1991 a fost angajată la CAP D. judeţul M., în funcţia de şef fermă, fapt ce rezultă din carnetul de muncă.

A menționat că „munca prestată s-a desfășurat în condiții grele de toxicitate şi condiții microclimatice grele, expusă la un complex de factori de risc (temperaturi scăzute, căldură excesivă, ploi, suprasolicitare fizică şi psihică), iar felul muncii desfășurate se încadrează în grupa a II a de muncă potrivit prevederilor Ordinului nr.50/1990 completat cu Anexa 2 la scrisoarea MMPS nr. 382/08.11.2000, poziția 182, litera b.

Conform Ordinului 50/1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activitățile şi categoriile profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupe I şi II de muncă în vederea pensionării, locurile de muncă activitățile  şi categoriile profesionale cuprinse în Anexa 1 se încadrează în grupa I de muncă, iar cele din Anexa 2 în grupa a II a de muncă.

Punctele 6 şi 7 ale Ordinului nr.50/1990 precizează că nominalizarea persoanelor  care se încadrează în grupele I şi II de muncă se face de conducerea unităților împreună cu sindicatele, ținându-se seama de condițiile deosebite de munca concrete în care îşi desfășoară activitatea persoanele respective iar încadrarea în grupele de muncă se face proporțional cu timpul efectiv lucrat în locurile de muncă incluse în aceste grupe, pentru grupa I fiind condiționată de  cel puțin 50%, iar pentru grupa II, cel puțin 70% din programul de lucru să fie  lucrat efectiv în aceste locuri de muncă.

Or interpretarea coroborata  a acestor dispoziții duce la concluzia că nu este suficient ca salariatul să îndeplinească condiţiile respective şi să lucreze la locurile de muncă expres prevăzute în ordin ci în urma  verificărilor efectuate să se constate că activitatea a fost desfășurată în condiții concrete de noxe care depășesc nivelul maxim admis prevăzute de norme, în condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, etc., procentul fiind de minim 70% din programul normal de lucru efectuat în aceste condiții, precum şi nominalizarea persoanelor  care se încadrează în grupele respective de muncă.

Faţă de prevederile legale invocate învederează că prin decizia 4/28.01.1998 conducerea instituției de atunci, împreună cu sindicatul şi Consiliul de Administrație, au nominalizat categoriile profesionale şi au aprobat în procente gradele de toxicitate şi locurile de muncă ale personalului tehnic de specialitate, conform Ordinului nr. 50/1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activitățile şi categoriile  profesionale cu condiții deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă.

Totodată, la cererea reclamantei, angajatorul a eliberat adeverința cu nr. 58222/19.07.2018, care atestă perioadele, locurile de muncă funcția şi grupa a II a de muncă în care se încadrează activitatea desfășurată de reclamantă, conform evidențelor de care dispune angajatorul la data prezentă.

Prin urmare o nouă cerere având ca obiect constatarea unor stări de fapt şi de drept care sun  deja evidențiate o consideră inadmisibilă.

Referitor la solicitarea reclamantei că încadrarea în grupa a II a de muncă să fie în procent de 100 %, o consideră nelegală şi neîntemeiată având în vedere că există decizia internă emisă de conducerea instituției de atunci împreună cu sindicatul şi Consiliul de Administrație prin care se precizează concret procentul de 85% pentru personalul de specialitate încadrat  la poziția 182 din Anexa  II din Ordinul nr.50/1990.

Mai mult art.15 din Ordinul 50/1990 prevede expres că dovedirea perioadelor de activitate desfășurate în locurile de muncă şi activitățile  ce se încadrează în grupele I şi II  de muncă în vederea pensionării se face pe baza înregistrării acestora în carnetul de muncă conform metodologiei de completare a acestuia stabilite de Ministerul Muncii şi Ocrotiri Sociale.

Or, în carnetul de muncă al reclamantei nu apar mențiunile privind condițiile deosebite de muncă, nu dintr-o omisiune a fostului angajator ci datorită faptului că a fost emisă decizia  nr.4/28.01.1998 care a urmat procedura de încadrare în grupa a II. a muncă impusă de Ordinul 50/1990, prin care a fost stabilit procentul de 85 % .

În cazul de față reclamanta a susținut că prin tabelul anexă  la Scrisoarea MMPS nr. 382/MB/08.11.2000, depus în copie  la dosar s-a făcut dovada nominalizării încadrării în grupă de muncă a angajaților din agricultură.

A mai arătat că, susținerile reclamantei nu sunt întemeiate cu atât mai mult cu cât acest înscris este unul orientativ, nu emană de la angajator şi nici nu cuprinde  numele salariaților de la locurile de muncă respective.

Actele normative care reglementau încadrarea în fostele grupe I şi II  de muncă au fost abrogate la data  intrării în vigoare a Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de  asigurări sociale.

După această dată nu mai există baza legala pentru încadrarea locurilor de muncă, activităților şi categoriilor profesionale cu condiții deosebite în grupe superioare de muncă, iar eliberarea adeverințelor privind atestarea faptului că, în anumite perioade anterioare datei de 01.04.2001, o persoană şi-a desfășurat activitatea în locuri de munca încadrate în grupele I şi a II a de muncă, se va face numai dacă nominalizarea persoanei s-a făcut anterior datei  de 01.04.2001 şi numai pe baza documentelor întocmite la acea vreme, verificabile, aflate în evidența angajatorilor sau deținătorilor de arhive (proces-verbal, decizie, tabel, hotărârea consiliului de administrație şi a sindicatului privind nominalizarea persoanelor încadrate în grupe superioare de muncă, pontaje lunare, registrul de evident, etc.

Altfel spus, în prezent, angajatorii şi cu atât mai mult deținători de arhive, nu au temei legal pentru a nominaliza noi persoane ori pentru a încadra activități desfășurate anterior datei de 01.04.2001, în grupe superioare de muncă, ci doar pentru a atesta un fapt consumat anterior datei de 01.04.2001- prin adeverințe eliberate conform Ordinului MMFES nr.590/2008- privind aprobarea Procedurii privind modul de întocmire şi eliberare a adeverințelor prin care se atestă activitatea desfășurată în locuri de muncă încadrate in grupele I şi/sau a II a de muncă, ori prin înscrieri în carnetul de muncă, conform Decretului nr. 92/1976.

Consideră că, D. P. A.  J. în calitate de angajator nu poate încălca normele legale în ceea ce privește eliberarea unei adeverințe din care să rezulte încadrarea activității desfășurate de reclamantă în grupa a II a de muncă, iar dacă prin decizia nr.4/28.01.1998 care a urmat procedura de încadrare în grupa a II a de muncă impusă de Ordinul 50/1990 a fost stabilit procentul de 85%, instituția nu poate fi considerată în culpă.

Mai mult, reclamanta nu a indicat care sunt dispozițiile legale încălcate cu privire la nelegalitatea adeverinței nr. 5822/19.07.2018, eliberată de instituție şi drept urmare adeverința atacată o consideră temeinică şi legală astfel, instituția nu se face vinovată de faptul că nu a respectat dispozițiile art.8 din Legea 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

În drept şi-a întemeiat cererea pe disp. art. 205-208 c.pr.civ., Legea nr..188/1999 republicată, Legea cadrul 153/2017, Ordinul 50/1990.

În dovedirea susținerilor a depus la dosar Anexă la scrisoarea MMPS nr. 382/MB/08.11.2000, decizia nr. 4/28.01.1998 adeverinţa nr. 5822/19.07.2018.

La data de 07.03.2019 reclamanta a depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care a solicitat instanței să se respingă cele invocate de pârâtă prin întâmpinare, ca neîntemeiate.

A arătat că pârâta încearcă în favoarea sa, să facă o interpretare eronată a Ordinului 50/1990 prin întâmpinarea depusă, cum că nu ar fi suficient ca salariatul să îndeplinească atribuțiile respective şi să lucreze la locurile de muncă expres prevăzute în ordin ci este necesara şi nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele respective de muncă.

Dar, pârâta a uitat că a eliberat adeverința de grupa a II a, procent de 85% pentru o parte din perioada lucrata, prin care recunoaște munca prestată ca fiind de grupa a II a, iar Decizia nr. 4/28.01.1998 emisă de pârâtă nu este cu nominalizare de persoane așa cum susține pârâta ci pe ansamblu cu precizarea categoriilor profesionale care beneficiază de grupa a II a de muncă.

Cât privește adeverința eliberata cu nr.5822/19.07.2018 pe care o invocă pârâta susține că ea contestă perioada nu adeverința în sine.

A mai susținut că, deși pe toată perioada cât a funcționat în cadrul CAP D. şi a aparținut de DGA M., a îndeplinit aceleași atribuții, a lucrat în același loc de muncă în aceleași condiții, la aceiași instituție şi nu își explică cum din 19 luni şi 5 de zile  numai 6 luni sunt de grupa a II a, așa cum i s-a eliberat adeverința 5822 şi diferența  numai sunt de grupa şi consideră că este rea voință din partea pârâtei.

În ceea ce privește faptul că a solicitat procentul de 100% în cererea de chemare în judecată lasă la latitudinea instanței stabilirea procentului 70-85-100%, deoarece nu a avut cunoștință de ceea ce prevede Decizia nr.4/28.01.1998.

A mai arătat că, apărările invocate de pârâtă cu privire la fondul cauzei sunt în mod similar neîntemeiate şi pentru faptul că invocă că ,Scrisoarea 382/MB/08.11.2000 este orientativă dar în conținutul adeverinței  5822/19.07.2008 însăși pârâta face referire ca la temeiul juridic sta alături de Ordinul 50/1990, Decizia nr.4/28.01.1998 şi scrisoarea MMPS 382/08.11.2000.

În baza rolului activ instanța a solicitat relații de la pârâți, care au fost comunicate la data de  11.04.2019 cu adresa nr. 1828/10.04.2019 de Primăria Comunei D. şi la data de 12.04.2019 cu adresa nr. 2651/10.04.2019 de D. P. A.. J. M..

De asemenea, s-au solicitat relaţii şi de la SC V. SRL, deţinător autorizat de arhive, pentru a comunica dacă pentru perioada 10.01.1989 – 20.03.1991, reclamanta figurează în arhivă cu activitate desfășurată la fostul CAP  D., relaţii ce au fost comunicate cu adresa nr. 14/09.05.2019.

Analizând acțiunea în raport de  probatoriul administrat în cauză şi de dispoziţiile legale incidente în materie, Tribunalul constată şi reţine următoarele: 

Prin prezenta acțiune reclamanta S. V. a solicitat în contradictoriu cu pârâtele D.P.A.,  D. R.M. şi Primăria Comunei D. să se constate că activitatea desfășurată de ea în cadrul C.A.P. D., în perioada 10.01.1989-20.03.1991, ca şef de fermă – inginer agronom de profesie, se încadrează în grupa a II a de  muncă în procent de 100%.

În Carnetul de muncă al reclamantei, (poz. 7 din Carnetul de muncă, (f. 4-9, dosar ) se menţionează că, începând cu data de 10.01.1989, aceasta a îndeplinit funcţia de şef de fermă la D. G. P. A. M.

La data de 15.05.1989, reclamanta a fost trecută tot pe funcţia de şef de fermă la CAP D., (poz. 9 din Carnetul de muncă) unitate agricolă ce a funcţionat în cadrul D. G. P. A. M..

La data de 31.12.1989, reclamanta a fost trecută la D. G. pentru A. şi A. M. -CAP D., (poz. 11 din Carnetul de muncă) tot pe funcţia de inginer şef de fermă, funcţie pe care a îndeplinit-o până la data de 20.03.1991, dată la care a fost transferată la Primăria D..

Astfel, din relaţiile comunicate instanţei de către D.P. A. şi D. R. M., prin adresa nr. 2651 din 10.04.2019, (f.50 dosar) şi din înscrierile din carnetul de munca (poz.12-14 din Carnetul de  munca), reiese că reclamanta în perioada 01.01.1990-20.03.1991, a desfăşurat activitate la D.G.A.A M. - CAP D. în funcţia de Şef de fermă

Prin Scrisoare nr. 382 din 8.11.2000, (f. 23-26 dosar) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale a transmis Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, „în anexă, tabelul pentru precizarea locurilor de muncă activităţilor şi categoriile profesionale care se încadrează în grupa a II a de muncă, perioada de timp şi procentul lucrat în condiţii deosebite.” 

La poziţia 182 (f.26 dosar) din tabelul mai sus arătat, se menţionează că activitatea specialiştilor şefi de fermă, (ingineri şi tehnicieni) care au efectuat tratamente fitosanitare se încadrează în grupa a II a de muncă în procent de 70-100%.

La data de 28.01.1998, D. G. P. A. M., a emis Decizia nr. 4 /28.01.1998 (f. 27 dosar) prin care a stabilit procentele de încadrare în grupa a II a de muncă cu privire la personalul muncitor, tehnic şi de specialitate din locuri cu condiţii deosebite de muncă din agricultură.

Deşi aşa cum reiese din înscrisurile menţionate anterior în perioada 10.01.1989-20.03.1991, reclamanta a desfăşurat fără întrerupere activitate in funcţia de inginer agronom si şef de fermă, respectiv între 16.05.1989 şi 31.12.1989 în cadrul CAP D. iar între 02.03.1990 şi 20.03.1991 în cadrul D. P. A. şi D. R. M. – CAP D., reclamantei i s-a recunoscut prin Adeverinţa nr. 5822/19.07.2018, (f. 28 dosar), fără justificare, ca fiind lucrate în condiţii de grupa a II a de muncă doar perioadele 10.01.1989 până la 15.05.1989 şi de la 01.01.1990 la 01.03.1990.

 Potrivit Ordinului nr. 50/1990 anexa 2 pct.182 si Scrisorii MMPS  nr. 382/MB/ 8.11.2000 poziţia 182 lit. b prin Deciziei nr.4 a D. P. A. şi D. R. M., locul de muncă al reclamantei a fost încadrat în grupa a II a de muncă în procent de 85%.

Având în vedere considerentele de fapt şi de drept expuse mai sus, instanţa constată că acţiunea reclamantei este întemeiată în parte, urmând a fi admisă ca atare.

Va constata că, reclamanta în perioada 16.05.1989-31.12.1989, a lucrat în condiţii de muncă specifice grupei a II a de muncă în procent de 85% , în beneficiul CAP D..

Va constata că, reclamanta în perioada 02.03.1990-20.03.1991, a lucrat în condiţii de muncă specifice grupei a II a de muncă în procent de 85%, în beneficiul D. G. P. A. M..

Definitivă prin neapelare.

Domenii speta

Spete similare