Mutarea cadrului militar la cerere dintr-o unitate în alta, urmată de schimbarea din funcţie în unitatea unde a fost mutat la cerere. Consecinţa: Nu beneficiază de compensaţia lunară pentru chirie.

Sentinţă civilă 372 din 05.06.2019


Mutarea cadrului militar la cerere dintr-o unitate în alta, urmată de schimbarea din funcţie în unitatea unde a fost mutat la cerere. Consecinţa: Nu beneficiază de compensaţia lunară pentru chirie.

În condiţiile în care cadrul militar a fost mutat la cerere de la o unitate la alta şi nu în interesul serviciului, acesta nu poate beneficia de compensaţia lunară pentru chirie, el neîndeplinind condiţiile prevăzute de dispoziţiile art.2 din H.G. nr.1867/2005, privind stabilirea cuantumului şi condiţiilor de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie cadrelor militare în activitate din Ministerul Apărării, chiar dacă ulterior a fost schimbat în interesul serviciului în unitatea unde a fost mutat la cerere, întrucât în cazul schimbării din funcţie - noţiune distinctă de cea a mutării cadrului militar -  nu este prevăzut dreptul cadrului militar la acordarea compensaţiei lunare pentru chirie.

Prin Sentinţa civilă nr.372/05.06.2019, pronunţată de Tribunalul Arad Secţia a III-a de Contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, s-a respins acţiunea în contencios administrativ, exercitată de reclamantul A împotriva pârâtului I.S.U. A, având ca obiect obligarea pârâtului la plata către reclamant a compensaţiei lunare pentru chirie în cuantumul prevăzut în contractul de închiriere X/14.12.2018, începând cu data de 14.12.2018, pe perioada îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege şi dobânda aferentă.

În motivare instanţa a reţinut că, reclamantul, având calitatea de cadru militar, a fost numit în prima funcţie cu gradul de sublocotenent la data de 15.07.2014 în cadrul I.S.U. S și, începând cu data de 01.04.2015, reclamantul a fost mutat, la cerere, la I.S.U. A, prin Ordinul Inspectorului General Y/20.03.2015.

În urma reorganizării unităţii I.S.U. A, cadrele militare au fost renumite în funcţii în noul stat de organizare, în aceeaşi garnizoană, iar, la data 01.11.2017, reclamantul, cu acordul său, a fost schimbat din funcţie în interesul serviciului la un alt compartiment de activitate din cadrul aceleiaşi unităţi şi din cadrul aceeaşi garnizoane.

La data de 26.10.2018, prin raportul Z, înregistrat la I.S.U. A, reclamantul a solicitat acordarea compensaţiei lunare pentru chirie în baza HG 1867/2005, cererea sa fiind respinsă prin adresa din 20.11.2018, emisă de către inspectorul şef al  I.S.U. A, în baza procesului-verbal din 20.11.2018, emis de către Comisia pentru Verificarea Îndeplinirii Condiţiilor de Acordare a Compensaţiei Lunare.

 În motivarea soluţiei de respingere, Comisia pentru Verificarea Îndeplinirii Condiţiilor de Acordare a Compensaţiei Lunare  a constatat că reclamantul nu se încadrează în dispoziţiile art. 2 din HG 1867/2005, potrivit cărora, beneficiază de compensaţia lunară pentru chirie cadrul militar mutat în interesul serviciului într-o altă garnizoană/localitate decât cea în care îşi are domiciliul, în sensul că, prin Ordinul Inspectorului General nr.Y/20.03.2015, reclamantul a fost mutat la cerere în altă garnizoană decât cea în care îşi are domiciliul, iar ulterior, prin Ordinul Inspectorului Şef nr. S din 31.05.2017 şi a Ordinul Inspectorului Şef nr.T din 01.11.2017, reclamantul a fost schimbat din funcţie în interesul serviciului în cadrul aceleiaşi garnizoane în care a fost mutat la cerere.

Analizând aceste motive de respingere a cererii reclamantului, raportate la dispoziţiile art.2 din H.G. nr.1867/2005, privind stabilirea cuantumului şi condiţiilor de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie cadrelor militare în activitate din Ministerul Apărării, potrivit cărora „cadrul militar în activitate numit în prima funcţie sau mutat în interesul serviciului într-o altă garnizoană/localitate decât cea în care îşi are domiciliul beneficiază de compensaţia lunară pentru chirie dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii”, instanţa a constatat că ele sunt pertinente, dispoziţia de respingere fiind legală şi temeinică iar acţiunea reclamantului nefondată.

Astfel, instanţa nu a putut primi susţinerile reclamantului, potrivit cărora, acesta ar avea dreptul să beneficieze de compensaţia lunară pentru chirie întrucât ar fi fost mutat în interesul serviciului. Astfel, contrar susţinerilor reclamantului, instanţa a reţinut că, acesta nu a fost mutat în interesul serviciului de la I.S.U. S la I.S.U. A ci a fost mutat la cerere fiind doar schimbat în funcţie în interesul serviciului în cadrul I.S.U. A unde a fost mutat la cerere.

Potrivit dispoziţiilor art.40 – 43 din Anexa 7 , secţiunea a 2-a din Ordinul MAI nr.177/2016, privind activitatea de management resurse umane în unităţile militare ale Ministerului Afacerilor Interne:

„ART. 40

(1) Schimbarea din funcţie a cadrului militar, în interesul serviciului, se realizează la propunerea şefului nemijlocit al structurii în care este prevăzut postul vacant, materializată într-o notă de prezentare, cu aprobarea şefului unităţii, fie la iniţiativa acestuia din urmă.

(2) În vederea fundamentării deciziei privind schimbarea din funcţie, şeful unităţii/şeful nemijlocit poate realiza un interviu de cunoaştere a cadrului militar.

ART. 41

(1) Schimbarea din funcţie a cadrului militar, la cerere, se realizează prin raport scris adresat şefului unităţii.

(2) Raportul, înregistrat la secretariatul unităţii, se transmite structurii de resurse umane pentru a confirma existenţa postului vacant şi îndeplinirea condiţiilor de ocupare prevăzute în fişa postului.

(3) Raportul, avizat de şeful structurii la care se solicită mutarea, se prezintă şefului unităţii.

(4) În vederea fundamentării deciziei privind schimbarea din funcţie, şeful unităţii/şeful nemijlocit poate realiza un interviu de cunoaştere a cadrului militar.

(5) Refuzul privind schimbarea din funcţie se motivează şi se comunică cadrului militar.

ART. 42

(1) Mutarea cadrului militar, în interesul serviciului, se realizează la propunerea şefului nemijlocit al structurii în care este prevăzut postul vacant, cu aprobarea şefului unităţii, fie la iniţiativa acestuia din urmă.

(2) În vederea fundamentării deciziei privind mutarea, şeful unităţii cesionare poate solicita şefului unităţii cedente acordul de principiu, precum şi transmiterea dosarului personal al cadrului militar. Şeful unităţii/şeful nemijlocit poate realiza un interviu de cunoaştere a cadrului militar.

(3) În situaţia în care a fost adoptată decizia privind mutarea cadrului militar, şeful unităţii cesionare solicită acordul scris al cadrului militar, precum şi al şefului unităţii cedente;

(4) Unitatea cedentă, în termen de maximum 20 de zile lucrătoare de la primirea raportului de mutare în condiţiile alin. (3), întreprinde demersurile necesare în vederea emiterii actului administrativ de mutare sau, după caz, transmite unităţii cesionare motivarea refuzului aprobării mutării.

ART. 43

(1) Mutarea cadrului militar, la cerere, se realizează prin raport scris adresat şefului unităţii cesionare. Raportul se înregistrează la secretariatul acestei unităţi.

(2) Şeful unităţii cesionare poate solicita şefului unităţii cedente acordul de principiu, precum şi transmiterea dosarului personal al cadrului militar.

(3) În vederea fundamentării deciziei privind mutarea, şeful unităţii cesionare/şeful nemijlocit poate realiza un interviu de cunoaştere a cadrului militar.

(4) În situaţia în care a fost adoptată decizia privind mutarea cadrului militar, şeful unităţii cesionare transmite unităţii cedente raportul de mutare al cadrului militar şi solicită acordul şefului unităţii cedente.

(5) Unitatea cedentă, în termen de maxim 20 de zile lucrătoare de la primirea raportului de mutare în condiţiile alin. (4), întreprinde demersurile necesare în vederea emiterii actului administrativ de mutare, sau, după caz, comunică unităţii cesionare motivele care au stat la baza refuzului mutării”.

 Aceste dispoziţii normative reglementează patru modalităţi de schimbare a raportului de serviciu al cadrului militar, respectiv, schimbarea în funcţie în interesul serviciului, schimbarea în funcţie la cerere, mutarea în interesul serviciului şi mutarea la cerere. Instanţa a observat că, aceste patru noţiuni sunt distincte şi nu se poate face confuzie între ele, norma juridică distingând pe de o parte între mutarea şi schimbarea din funcţie, iar, pe de altă parte, între efectuarea schimbării raportului de serviciu în interesul serviciului sau la cererea cadrului militar. Se mai reţine că, mutarea, fie la cerere, fie în interesul serviciului, se realizează doar între unităţi, conform art. 42 şi art. 43 din Ordinul MAI nr. 177/2016, Anexa 7 secţiunea a 2-a şi nu între structurile din cadrul aceleiaşi unităţi, unde modificarea raportului de serviciu poate avea loc doar prin schimbarea din funcţie.

De asemenea, instanţa a reţinut că, schimbarea în funcţie în interesul serviciului este diferită de schimbarea în funcţie la cererea cadrului militar, prima realizându-se fără cererea cadrului militar, în vreme ce a doua presupune cererea cadrului militar, concretizată într-un raport scris. Nu în ultimul rând, s-a apreciat că, mutarea în interesul serviciului este diferită de mutarea la cererea cadrului militar, prima realizându-se fără cererea cadrului militar, în vreme ce a doua presupune cererea cadrului militar, concretizată într-un raport scris.

Prin urmare, instanţa a reţinut că nu se pot confunda cele patru modalităţi de schimbare a raportului de serviciu a cadrului militar şi că reclamantul face o confuzie în ce priveşte schimbarea raportului de serviciu, în sensul că nu distinge între modificarea raportului de serviciu prin mutare la cerere, situaţie în care nu beneficiază de acordarea compensaţiei lunare pentru chirie şi cel de mutare în interesul serviciului, situaţie în care beneficiază de acordarea compensaţiei lunare pentru chirie.

Instanţa reţine că, în speţă, mutarea reclamantului s-a realizat, doar la cerere, între unităţi, acestea fiind I.S.U. S şi I.S.U. A (neexistând la dosar dovezi privind vreo mutare în interesul serviciului), în vreme ce schimbarea din funcţie în interesul serviciului a reclamantului s-a realizat în cadrul aceleiaşi unităţi, respectiv în cadrul Inspecţiei de Prevenire, structură componentă a I.S.U Arad.

În aceste condiţii, în care reclamantul a fost mutat la cerere de la I.S.U. S la I.S.U. A şi nu în interesul serviciului, rezultă că acesta nu poate beneficia de compensaţia lunară pentru chirie, el neîndeplinind condiţiile prevăzute de dispoziţiile art.2 din H.G. nr.1867/2005, privind stabilirea cuantumului şi condiţiilor de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie cadrelor militare în activitate din Ministerul Apărării, chiar dacă ulterior a fost schimbat în interesul serviciului, întrucât această schimbare s-a realizat în cadrul aceleiaşi unităţi unde reclamantul a fost mutat la cererea sa.

Aşadar, instanţa reţine că, la numirea în prima funcţie a reclamantului, în cadrul I.S.U. S acesta putea beneficia de acordarea compensaţiei lunare pentru chirie (lucru ce s-a şi întâmplat conform recunoaşterii reclamantului prin avocat), dar prin mutarea la cerere în cadrul I.S.U. A, care are statutul juridic de unitate, comandantul acesteia având calitatea de ordonator terţiar de credite, condiţia nu a mai fost îndeplinită de către reclamant.

 Sentinţa a fost menţinută prin Decizia nr. 1269/23.10.2019, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara.

 În motivare, Curtea de Apel a arătat că, este evident că legiuitorul a înţeles să reglementeze patru modalităţi distincte de modificare a raportului de serviciu al cadrului militar, respectiv: schimbarea din funcţie în interesul serviciului, schimbarea din funcţie la cerere, mutarea în interesul serviciului şi mutarea la cerere.

Curtea a mai reţinut că, tot evident este că legiuitorul a înţeles să reglementeze dreptul la acordarea compensaţiei lunare pentru chirie doar pentru două situaţii, respectiv, cea a numirii în prima funcţie şi cea a mutării în interes de serviciu, celelalte situaţii fiind exceptate de la beneficiul acestui drept.

În speţă, Curtea a constatat că recurentul-reclamant, cadru militar, a fost numit în prima funcţie cu gradul de sublocotenent, la data de 15.07.2014, în cadrul  I.S.U. S  și, începând cu data de 01.04.2015, în baza raportului personal nr. P din 26.02.2015, acesta a fost mutat, la cerere, la I.S.U. A, prin Ordinul Inspectorului General nr. Y din 20.03.2015; ulterior, în urma reorganizării unităţii instituţiei intimate, cadrele militare au fost renumite în funcţii în noul stat de organizare, în aceeaşi garnizoană, iar, la data 01.11.2017, recurentul, cu acordul său, a fost schimbat din funcţie în interesul serviciului la un alt compartiment de activitate din cadrul aceleiaşi unităţi şi din cadrul aceeaşi garnizoane.

 Prin urmare, cum în cazul schimbării din funcţie – noţiune distinctă de cea a mutării cadrului militar -  nu este prevăzut dreptul cadrului militar la acordarea compensaţiei lunare pentru chirie, Curtea a reţinut că, în mod întemeiat şi legal, autoritatea intimată a răspuns nefavorabil cererii recurentului formulată sub acest aspect.

 Curtea nu a putut primi susţinerea recurentului în sensul că şi în cazul schimbării din funcţie în interesul serviciului, are acest drept, deoarece această noţiune este nou reglementată de legiuitor, ea neexistând în anul 2005, când a fost adoptată HG nr. 1867/2005, întrucât, dacă legiuitorul ar fi dorit să acopere şi o astfel de situaţie, cu siguranţă, ar fi fost reglementată în mod expres. Însă, o astfel de reglementare nu se regăseşte în cuprinsul HG nr. 1867/2005, deşi ultima modificare adusă acesteia a operat prin HG nr. 953/2018, ulterior emiterii Ordinului MAI nr. 177/2016.