Executare silită de drept comun vizând un bun al debitorului aflat în insolvenţă. Executarea se face în cadrul procedurii de executare colective şi concursuale a insolvenţei.

Decizie 801 din 16.10.2019


Executare silită de drept comun vizând un bun al debitorului aflat în insolvenţă. Executarea se face în cadrul procedurii de executare colective şi concursuale a insolvenţei.

Dispoziţiile art. 342 alin. 1 din Legea nr. 85/2014 se completează, în măsura în care nu contravin, cu cele ale Codului de procedură civilă şi ale Codului civil.

Din întreaga reglementare a procedurilor de insolvenţă se observă că, atunci când legiuitorul a dorit să facă trimitere la executarea silită reglementată de Codul de procedură civilă, a indicat expres acest lucru (art. 164, art.173 alin. 1, art. 270 alin. 2 din Legea nr. 85/2014). Din interpretarea per a contrario, rezultă că celelalte executări se fac diferit de procedura de drept comun, reglementată de Codul de procedură civilă, în cadrul procedurii colective şi concursuale a insolvenţei.

Prin sentinţa nr.  307 din  21 mai 2019 pronunţată de Tribunalul Dolj-Secţia a II-a civilă  în dosarul nr. 6941/63/2017/a6, s-a respins contestația formulată de creditoarea RRF prin administrator judiciar T SI A SPRL în contradictoriu cu  lichidatorul judiciar S SPRL desemnat sa administreze procedura insolventei debitoarei SC F W SRL .

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut că prin contestația formulată, creditoarea critică refuzul lichidatorului judiciar de predare a spaţiului proprietatea creditoarei şi solicită instanței sa dispună obligarea acestuia la restituirea imobilului ce a făcut obiectul contractului de închiriere.

Instanța a retinut că raportul juridic dintre părți are la bază contractul de închiriere nr. 12/28.01.2016, care însă în prezent nu își mai produce efecte, întrucât instanța a stabilit definitiv faptul că prin nedepunerea garanției şi conform convenției părților, acest contract e nul, iar creditoarea şi-a manifestat expres dorința în acest sens prin notificarea înaintată debitoarei.

S-a mai reţinut că potrivit art. 1037 Ncpc, dacă locatarul a folosit imobilul în temeiul unui contract de locațiune ce a încetat indiferent de cauză, locatorul are obligația de a notifica locatorul în scris, prin executorul judecătoresc cu privire la obligația de a preda imobilul în cel mult 30 de zile de la data primirii notificării.

Instanţa a mai reţinut că o astfel de dovadă nu este depusă la dosar, iar dacă s-ar considera incidenta art. 1038 Ncpc, respectiv situația unui contract de locațiune, întrucât el a fost considerat nul definitiv prin hotărârea instanței, iar debitoarea ocupa imobilul fără a avea permisiunea proprietarului, prima trebuie notificata cu privire la obligația de eliberare a imobilului în 5 zile de la primirea notificării. Astfel, s-a reţinut că una din condițiile ce trebuie îndeplinite este ca locatorul să ocupe spațiul. Ori, în cazul de faţă, există ca şi dovadă de ocupare a spațiului, un proces verbal de predare primire din 03.02.2016, în care se specifică faptul că imobilul este degradat la momentul predării 100%  la acoperiș, finisaje exterioare, interioare, instalații electrice, încălzire, instalații sanitare ( fila 20-22) practic e vorba de predarea unui imobil imposibil de folosit.

În aceste condiții, instanţa a arătat că ceea ce trebuia dovedit de contestatoare în cererea sa de evacuare este faptul material al folosinței imobilului de către debitoare în momentul promovării acțiunii.

Or câtă vreme probele administrate în dosar creează premisele predării unui spațiu imposibil de utilizat, instanța a apreciat că, în speță, nu a fost dovedită ocuparea efectivă a spațiului, iar refuzul de predare al spațiului apare firesc motivat de faptul nedeținerii acestuia şi folosirii sale în scopul pentru care a fost închiriat.

Împotriva sentinţei a declarat apel creditoarea RRF prin administrator special şi administrator judiciar T şi A SPRL, solicitând admiterea contestaţiei formulate faţă de actul nr. 11903/07.12.2018 emis de S SPRL, lichidator judiciar ai S.C. F W S.R.L., act comunicat pe e-mail la regie la data de 07.12.2018 şi înregistrat de RRF sub nr. 6466/11.12.2018 şi implicit, a solicitat obligarea lichidatorului judiciar la ;restituirea către RRF a spaţiului - locaţia din Clădirea Complex tehnic situat in Municipiul Craiova, Strada Matei Basarab, nr. 18, locaţie care  face obiectul contractului nr. 12/28.01.2018, prin semnarea de către acesta a procesului verbal de predare primire a spaţiului anterior menţionat.

În motivare, a arătat că prin Hotărârea nr. 774/12.02.2018, pronunţata în dosarul nr. 10972/3/2016, dosar aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia a VII-a Civilă, s-a admis cererea creditorilor de deschidere a procedurii generale a insolvenţei a R „R F", în temeiul dispoziţiilor speciale cuprinse în Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.

Pe fond, a arătat că lichidatorul judiciar S SPRL, prin actul nr. 1 1903/07.12.2018 s-a pronunţat cu privire la solicitarea făcută de RRF prin adresa nr. 6323/06.12.2018. privitoare la predarea spaţiului - locaţia din Clădirea Complex tehnic situat în Municipiul Craiova, Strada Matei Basarab. nr. 18, locaţie care face obiectul contractului nr. 12/28.01.2018, de altfel, contract denunţat de lichidatorul judiciar al debitorului S SPRL prin Notificarea nr. 10297/3LI0,20!8, act înregistrat la Regie sub nr. 6187/29.11.2018, act necontestat de RRF.

A mai arătat că RRF a contestat prin contestaţia formulată actul lichidatorului judiciar nr. 11903/07.12.2018 şi implicit a contestat faptul că, lichidatorul judiciar nu doreşte să predea către RRF spaţiul - locaţia din Clădirea Complex tehnic situat în Municipiul Craiova, Strada Matei Basarab, nr. 18. locaţie care face obiectul contractului nr. 12/28.01.2018 şi a solicitat obligarea  lichidatorului judiciar la restituirea către RRF a spaţiului situat anterior, prin semnarea de către acesta a procesului verbal de predare primire a spaţiului menţionat.

Apelanta a arătat că nu pot fi primite susţinerile lichidatorului judiciar în sensul că nu a existat o predare efectivă a spaţiului între RRF şi debitoare, câtă vreme există însăşi recunoaşterea lichidatorului judiciar din actul nr. !0297/31.10.2018, cum că contractul funcţiona între părţi, în altă situaţie, acelaşi lichidator judiciar nu ar fi procedat la formularea unei notificări de denunţare a unui contract.

A mai arătat că între RRF si debitoarea SC FW  SRL a fost încheiat Contractul de închiriere nr. 12/28.01.2016 având ca obiect folosirea de către locatar a spaţiilor disponibile din Clădire -  Complex Tehnic din Municipiul Craiova, str. Matei Basarab nr. 18. jud. Dolj, pentru o perioada de 3 ani, spaţiu! fiind preluat de către SC F W SRL, conform procesului-verbal de predare-primire înregistrat  sub nr. 854/ 03 02.2016.

 SC F W SRL  a continuat să utilizeze acest spaţiu, chiar si după  ce a comunicat regiei faptul că imobilul se află în stare de degradare, refuzând să achite contravaloarea chiriei stipulate, conform contractului de închiriere nr. 12/28.01.2016.

Prin urmare, a arătat că debitoarea F W SRL a beneficiat de folosinţa spaţiului prevăzut în Contractul de închiriere nr. 12 28.01 2016, şi, deşi notificată cu denunţarea contractului, dar şi cu notificări de evacuare a spaţiului, a rămas în continuare şi a folosit în mod abuziv spaţiul menţionat anterior.

Având în vedere că debitoarea F W SRL nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale şi nici au a procedat la predarea spaţiului prevăzut în contractul de închiriere nr. 12/28.01.2016, RRF a formulat şi depus declaraţie de creanţă, atât pentru sume anterioare deschiderii  procedurii insolvenţei, cât şi ulterioare deschiderii procedurii de faliment, dar şi cererii de plată.

A arătat că la momentul la care lichidatorul judiciar a notificat RRF cu privire la denunţarea contractului, regia nu a contestat această denunţare, ci doar a trimis lichidatorului judiciar actul nr. 6323/06.12.2018, prin care a solicitat să i se predea spaţiul, având în vedere notificarea lichidatorului judiciar.

Astfel, a considerat că sunt îndreptăţiţi să intre în posesia unui spaţiu care a fost şi este în continuare ocupat abuziv de către debitoare.

În drept, au fost invocate dispoziţiile Legii nr.85/2014.

În sprijinul cererii, au fost anexate în copii certificate, actul S nr. 10247/31 10.2018, act înregistrat la regie sub nr. 6187/29.11.2018; actul S nr. 11903/07.12.2018, act primit de RRF pe e-mail la data de 07.12.2018 si înregistrat sub nr. 6466 /11.12.2018; contractul de închiriere nr. 12/28.01.2016 şi actele adiţionale la acesta, precum şi procesul verbal de predare - primire nr. 854/ 03.02.2016; actul regiei nr. 6323/ 06 12 2018, dovada calităţii de reprezentant a administratorului special al regiei -Ordin Ministerul Culturii nr. 2642/27.06.20!9 şi certificat furnizare informaţii nr. 1131514 24.06.2019.

În drept au fost invocate disp. art. 43 din Legea nr. 85/2014 şi cele ale art.470-471 din Legea nr. 134/2010 şi s-a solicitat şi judecata în lipsă potrivit art. 223 C.proc.civ.

Cererea de apel a fost timbrată cu 100 lei conform chit. nr. 133407/12.06.2019.

S  SPRL  lichidator judiciar al debitoarei SC F W SRL, a depus întâmpinare la apelul formulat de RRF solicitând respingerea acestuia ca nefondat .

În motivare, a  arătat că la data de 28.01.2016, între SC F W SRL în calitate de locatar şi RRF în calitate de locator, a intervenit contractul de închiriere nr. 12/28.01.2016.

Ulterior încheierii contractului, s-a realizat o evaluare fizică a clădirii, fiind constatate de către reprezentanţii ambelor părţi nereguli grave ale clădirii închiriate, ce nu erau prezentate în contractul de închiriere.

Ca urmare a constatării acestor nereguli şi neprimind sprijin din partea R în vederea reabilitării clădirii, SC F W SRL nu a depus garanţia stabilită prin contractul de închiriere prevăzută la art. 12.

Ca urmare a acestui fapt, prin adresa nr. 3561/01.06.2016, R România a transmis către SC F W SRL, notificare de reziliere prin care s-a precizat că în cazul în care nu se va depune garanţia conform contractului, acesta nu va produce efecte juridice fiind considerat nul.

S-a constatat că de la data de 01.06.2016, respectiv data la care RRF a notificat denunţarea contractului de închiriere nr.12/28.01.2016, toate denunţările/rezilierile de contract întocmite de reprezentanţii celor două societăţi T si A şi SSPRL nu au valoare juridică.

Conform contractului încheiat între părţi şi asumat de fiecare dintre acestea, la „Capitolul VI Alte obligaţii" art. 12 este prevăzută următoarea obligaţie şi repercusiune în caz de nerespectare a obligaţiei: „In maximum o lună de la semnarea prezentului, locatarul se obligă să constituie în favoarea locatorului o garanţie în valoare de echivalentul în lei a 4600 EURO ( reprezentând chiria cuvenită locatorului pe o perioada de 2 luni). (...)

În cazul nedepunerii în termen a garanţiei contractul nu va produce efecte juridice, fiind considerat nul .

F W SRL nu numai ca nu a depus garanţia de 4600 euro în termen, ci nu a depus aceasta garanţie niciodată.

Faţă de această împrejurare, de la împlinirea termenului de „în maximum o luna de la semnarea prezentului", respectiv a contractului (termenul de maxim o luna se considera împlinit la data de 28.02.2016), acesta este considerat nul, deci nu produce efecte juridice.

Aceasta prevedere contractuală nu prevede o eventuală posibilitate a vreuneia din părţi de a solicita nulitatea contractului, ci stabileşte clar în caz de neîndeplinire a obligaţiei nulitatea contractului.

Prin contract, s-a introdus un pact comisoriu de grad IV,  prin care s-au stabilit următoarele:„(...) locatorul împreuna cu locatarul hotărăsc ca, in cazul neexecutarii obligaţiei prevăzute la cap V, art. 10 - lit. b) ,c), d), e), j), I) si cap VI art. 12 contractul se desfiinţează de plin drept, fara a fi necesara punerea in întârziere. Ajungerea la termen a obligaţiilor neexecutate are ca efect rezolutiunea contractului de drept."

Încă o dată în cadrul contractului s-a stabilit în mod clar ce se va întâmpla în situaţia nedepunerii garanţiei.

În această situaţie, a pactului comisoriu, intervenţia instanţei de judecată se va rezuma la verificările pe care înseşi clauzele convenţionale de reziliere le permit.

Mai mult, a arătat că tot în cadrul Capitolului X al contractului intitulat Clauze Finale la art. 17.1 „In situaţia rezilierii contractului pentru cauzele prevăzute de acest articol şi evacuarea în consecinţa a locatarului, rezilierea contractului şi evacuarea intervin fără a mai fi necesară declanşarea acţiunii judecătoreşti."

Astfel, a arătat că inclusiv acest aspect al evacuării spaţiului a fost analizat şi inclus în contract.

Cum contractul este nul de drept conform art. 12, reziliat conform art. 17.1 care face trimitere tot la prevederile art. 12 astfel şi spaţiul se consideră evacuat de LOCATAR conform prevederilor contractuale, respectiv conform art. 17.1

În ce priveşte motivele apelului, a arătat că din lecturarea acestora se constată omiterea intenţionată a următoarelor aspecte: se omite faptul că tocmai RRF a comunicat la data de 01.06.2016 denunţarea contractului prin adresa nr. 3651; se omit prevederile art. 12 din contractul de închiriere; se omit prevederile art. 17.1 din contractul de închiriere; se omite sentinţa nr. 92 pronunţată la data de 06.02.2018 prin care Tribunalul Dolj a constatat nul acest contract si ca acesta nu produce efecte juridice; se omite faptul că RRF nu a formulat apel împotriva sentinţei nr. 92/06.02.2018 pronunţata de tribunalul Dolj in dosarul nr. 6941/63/2017/al, de unde se desprinde ideea ca este de acord cu soluţia si cu motivarea instanţei.

În concluzie, a arătat că se constată fără dubiu nulitatea actului care implicit presupune nulitatea actelor izvorâte din acesta precum şi procesul verbal de predare / primire.

Totodată, a arătat că, ulterior încheierii contractului de închiriere, la data de 03.02.2016, s-a întocmit procesul verbal de predare/primire a spaţiului.

Odată cu încheierea acestui proces verbal se presupune că F W SRL a preluat acest spaţiu şi a început să desfăşoare activitate.

În realitate, conform procesului verbal de predare a spaţiului, clădirea închiriată prezenta mai multe defecte, care au fost cuprinse în procesul verbal de predare/primire a spaţiului şi au fost însuşite prin semnătură de 3 reprezentanţi ai RRF.

A mai arătat că trimiterea la actele încheiate ulterior de lichidatorul judiciar S SPRL şi administratorul judiciar T si ASPRL sunt lipsite de relevanţă, având în vedere pe de o parte că, chiar dacă au fost transmise notificări de reziliere a contractului, acesta era deja nul, notificările neavând relevanţă juridică, iar pe de altă parte, nu poate fi asimilată notificarea de reziliere a lichidatorului judiciar sau a administratorului judiciar cu „recunoaşterea existenţei contractului", decât dacă se încalcă flagrant prevederile contractului.

Analizând sentinţa, în raport de criticile formulate, susţinerile intimatului lichidator judiciar şi normele legale incidente în materie, Curtea a constatat că apelul este fondat, pentru considerentele ce succed:

Potrivit disp. art. 342 alin. 1 din Legea nr. 85/2014 „dispoziţiile acestei legi se completează, în măsura în care nu contravin, cu cele ale Codului de procedură civilă şi ale Codului civil.

Conform disp. art. 1786 alin. 1 lit. a C.civ. locatorul este ţinut, chiar fără o obligaţie expresă: a) să predea locatarului bunul dat în locaţiune iar potrivit disp. art. 1796 alin. 1 lit. d C.civ. locatarul are următoarele obligaţii principale: d)să restituie bunul la încetarea, din orice cauză, a contractului de locaţiune.

 În cauză, între părţi s-a încheiat Contractul de închiriere nr. 12/28.01.2016 f. 13-20 d.f. în baza căruia apelanta reclamantă- în calitate de locator a predat intimatei pârâte- în calitate de locatar, în data de 01.02.2016 spaţiul ce face obiectul contractului situat în Craiova, Clădire Complex Tehnic, str. Matei Basarab, nr.18, jud. Dolj, dovada predării-primirii spaţiului fiind făcută cu procesul verbal de predare primire înregistrat la apelantă sub nr. 854/03.02.2016, f. 21-22 d.f., însuşit de locatarul primitor SC F W SRL prin semnătura reprezentantului SA şi prin aplicarea parafei societăţii.

Deoarece contractul de locaţiune a încetat, devin incidente dispoziţiile art. 1796 alin 1 lit d C.civ., redat mai sus, adică locatarul are obligaţia principală de a restitui bunul.

Susţinerile intimatei privind faptul că nulitatea contractului ar fi fost constatată prin sentinţa pronunţată de judecătorul sindic în dosarul nr. 6941/63/2017/a1 sau că, contractul ar fi fost reziliat ca urmare a notificării nr. 3561/01.06.2016 transmisă de RRF nu au relevanţă raportat la obiectul cererii introductive, respectiv restituirea bunul predat,  atât timp cât este fără dubiu că, contractul de locaţiune a încetat (cerinţa legii fiind „ din orice cauză”).

În mod greşit judecătorul sindic a aplicat în cauză disp. art. 1037 C.proc.civ., dat fiind faptul că din întreaga reglementare a procedurilor de insolvenţă se observă că, atunci când legiuitorul a dorit să facă trimitere la executarea silită reglementată de Codul de procedură civilă, a indicat expres acest lucru ( a se vedea art. 164, art.173 alin. 1, art. 270 alin. 2 din Legea nr. 85/2014). Or, din interpretarea per a contrario, rezultă că restul executărilor se fac diferit de procedura de drept comun, reglementată de Codul de procedură civilă, ceea ce corespunde de altfel caracterului concursual al procedurii insolvenţei.

Or, în cauză, prin adresa nr. 6323/06.12.2018 f. 9 d.f.  reclamanta a solicitat lichidatorului judiciar preluarea spaţiului ce a făcut obiectul contractului nr.12/28.01.2016, iar prin adresa nr. 6468/11.12.2018 acesta din urmă a refuzat predarea motivând că „ SC F W SRL nu a preluat în gestiune acest obiectiv, nu avem obligaţia de a-l preda”, ceea ce, faţă de dispoziţiile legii, redate anterior,  reprezintă un refuz nejustificat.

În raport de considerentele de fapt şi de drept de mai sus, Curtea a constatat că sentinţa nr. 307/21.05.2019 a Tribunalului Dolj este nelegală, astfel că apelul a fost admis, a fost schimbată în tot sentinţa, în sensul că s-a admis contestaţia. A fost obligat lichidatorul judiciar să predea contestatoarei spaţiile ocupate din clădirea  Complex tehnic situata în Craiova, str. Matei Basarab nr. 18, jud. Dolj