Partaj

Prin cererea înregistrată la această instanţă sub nr. (…) reclamantul (…) a chemat în judecată pe pârâţii (…/…), solicitând instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa să se dispună partajarea bunurilor comune respectiv: imobil teren intravilan in suprafaţă de (…)mp., parcela (…) si construcţia C1, situat in (…); imobil teren intravilan în suprafaţă de (…)mp. şi construcţiile C1 si C2; imobil teren intravilan în suprafaţă de (…)mp. partaj care urmează să aibă loc între pârâţii, coproprietari în devălmăşie, (…)

În motivarea cererii reclamantul arată că este creditorul pârâtului (...) conform titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. (…) pronunţată de (…), prin care debitorul (….) a fost obligat la plata sumei de (…) euro reprezentând debit recunoscut în baza art. 270 cod procedură civilă.

Mai susţine reclamantul că pentru recuperarea acestei creanţe a formulat cerere de executare silită, iar in data de (…) (….) a emis încheierea nr.(…) prin care i s-a adus la cunoştinţă suspendarea executării silite începută asupra bunurilor imobile descrise in petitul acţiunii, faţă de existenţa unui impediment temporar la executarea silită, în sensul că imobilele sunt proprietate comună în devălmăşie a debitorului (…) si a soţiei sale, (…), aşa cum rezultă din contractele de vânzare-cumpărare aut. Nr. (…) si contractul de schimb nr. (…), acte din care rezultă că imobilele au fost dobândite de către cei doi soţi în timpul căsătoriei, astfel că pentru toate motivele invocate, solicită admiterea cererii.

În drept, a invocat dispoziţiile  art. 667, 676, 678 cod civil, art. 817, 979 si urm. cod procedură civilă.

A depus alăturat, în copie, înscrisuri.

La data (…) paraţii au formulat întâmpinare .

În motivare au mentionat că temeiul juridic invocat de reclamant nu are nici o legătură cu cauza dedusă judecătii iar cererea de partaj bunuri comune este inadmisibilă în baza temeiurilor de drept invocate de reclamant.

La data de (…), reclamantul a depus răspuns la întâmpinare prin care a invocat ca temei al cererii art. 979 C.proc.civ. .

Prin Încheierea din data de (…) instanta a respins ca neîntemeiată exceptia necompetentei teritoriale invocate de pârâti .

La termenul de judecată din data de (…), instanta a încuviintat pentru părti proba cu înscrisuri, proba cu expertize tehnice de specialitate topo si constructii .

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri si s-a dispus efectuarea de expertize tehnice de specialitate.

Expertiza tehnică topografică a fost întocmită de expert (….), iar expertiza tehnică construcţii de expert (…) ambele expertize fiind depuse la dosar.

Analizând actele si lucrările dosarului, instanta retine următoarele:

Prealabil, cu privire la cererea doamnei expert tehnic judiciar specialitatea topografie, geodezie, cadastru (…) de majorare a onorariului de expert, instanta retine următoarele:

Prin cererea formulată de expert (…), la data de (...) aceasta a solicitat majorarea onorariului cu suma de (…) lei, cu motivarea că obiectivele fixate de instantă necesită timp si cheltuieli adiacente .

A anexat cererii o notă evaluare onorariu .

Se retine că prin încheierea din data de (…), instanta a stabilit onorariu provizoriu de expert topo, în cuantum de (…) lei, în sarcina reclamantului, achitat conform chitantei existente la fila (…)

În drept, conform art. 339 alin. 2 C.proc.civ. ”La cererea motivată a experţilor, ţinându-se seama de lucrarea efectuată, instanţa va putea majora onorariul cuvenit acestora, prin încheiere executorie, dată cu citarea părţilor, însă numai după depunerea raportului, a răspunsului la eventualele obiecţiuni sau a raportului suplimentar, după caz”.

Astfel, raportat la împrejurarea că onorariul provizoriu initial a fost stabilit în anul (…), la obiectul cauzei, complexitatea cauzelor având ca obiect partaj  bunuri comune, având în vedere si lucrarea efectuată, revenirile în sensul completării lucrării, instanta va admite în parte cererea si va obliga reclamantul să achite diferenţa de onorariu în cuantum de (…)lei, către expert tehnic judiciar specialitatea topografie, geodezie, cadastru (…)

Pe fondul cauzei,

În fapt, Prin sentinta civilă nr. (…), pronuntată de (…) în dosar nr. (…), a fost admisă în parte actiunea formulată de reclamantul (…) în contradictoriu cu pârâtul (…), obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de (…) Euro, reprezentând debit recunoscut, hotărâre rămasă definitivă prin nerecurare .

Prin încheierea nr. (…/…), (…) a admis cererea de suspendare a executării silite imobiliare formulată de creditorul urmăritor (…) si a dispus suspendarea executării silite pornite de acesta împotriva debitorului (…), în dosar executional nr. (…), întrucât bunurile imobile detinute de către debitor sunt dobândite împreună cu sotia acestuia, (…)

În acest sens, se retine că potrivit Certificatului de căsătorie nr. (…) de (…) s-a căsătorit la data de (…) cu (…), aceasta din urmă dobândind numele de familie după căsătorie (…)

Din probatoriul administrat în cauză rezultă, că în timpul căsătoriei, sotii au dobândit următoarele bunuri:

1.Teren în suprafaţă de (…) mp, situat în (…) după cum reiese din contractul de schimb autentificat de (…) prin Încheierea de autentificare nr. (…). Terenul este înscris în Cartea funciară nr. (…) (număr CF cartea funciară vechi …) având număr cadastral (…) fiind înscris în calitate de proprietari (…)

2.Potrivit mentiunilor din contractul de schimb, pârâtul (…) a primit si o casă de locuit în suprafată construită de (…) mp, în suprafată desfăsurată de (…) mp si în suprafată utilă de (…) mp.

Desi în contractul de schimb apare numai (…), fată de data încheierii contractului de schimb, în anul (…) la data de (…) si având în vedere si data încheierii căsătoriei sotilor (…) instanta constată că fiind bunuri dobândite în timpul căsătoriei se aplică prezumtia comunitătii de bunuri, părtile nefăcând dovada că sunt bunuri propri ale vreunuia dintre soti.

Sub acest aspect, instanţa reţine că art. 30 alin.1 C. fam. dispune că bunurile dobândite în timpul căsătoriei, de oricare dintre soţi, sunt, de la data dobândirii lor bunuri comune ale soţilor, iar conform art. 30 alin.3 C.fam., calitatea de bun comun nu trebuie dovedită. Astfel, în temeiul prezumţiei relative de comunitate instituite de către legiuitor, oricare bun dobândit în timpul căsătoriei de oricare dintre soţi, se consideră comun, câtă vreme nu se face dovada că este propriu, respectiv că se încadrează într-una din categoriile prevăzute de art. 31 C.fam.  Astfel, pentru a fi aplicabilă prezumţia de comunitate stabilită de art. 30 alin. 3 C.fam., este necesar să fie întrunite două condiţii, respectiv oricare dintre soţi, sau ambii soţi, să fi dobândit un bun (să fi devenit titularul unui drept real sau de creanţă prin intermediul unor acte sau fapte juridice ori în puterea legii), iar acest lucru să fi avut loc în timpul căsătoriei (în intervalul cuprins între momentul încheierii sale şi data încetării sau desfacerii căsătoriei). 

Aşadar, faţă de momentul dobândirii, aceste bunuri prezintă caracter de bun comun, potrivit art. 30 cod fam., natura juridică nefiind contestată de niciuna dintre părţi.

3.Teren în suprafaţă de (…) mp, situat în (…)  număr cadastral provizoriu (…), potrivit Contractului de vânzare-cumpărare autentificat de (…)  prin încheierea de autentificare nr. (…) . Terenul este înscris în Cartea funciară nr. (…) (număr CF cartea funciară vechi (…)) având număr cadastral (..), fiind înscrisi în calitate de proprietari (…/…), soti .

Desi în contractul de vânzare-cumpărare autentificat de Biroul Notarului Public (…),  prin încheierea de autentificare nr. (…), se mentionează că vânzătorii (…) au vândut lui (…) căsătorit cu (…) si locuinta C1 si anexă gospodărească C2, expertul constructii desemnat în cauză, (…) a învederat că numai pe terenul situat în (…) există o constructie .

Prin urmare, având în vedere si împrejurarea că la raportul de expertiză constructii nu au fost formulate obiectiuni, instanta prezumă că aceste  constructii de pe terenul de (…) mp nu mai există, neputând fi incluse în masa partajabilă.

4.Teren în suprafaţă de (…) mp, situat în (…) conform Contractului de vânzare-cumpărare autentificat de Biroul Notarului Public (…) prin Încheierea de autentificare nr. (…) .Terenul este înscris în Cartea funciară nr. (…) a (…) (număr CF cartea funciară vechi (…)) având număr cadastral (…) fiind înscrisi în calitate de proprietari (…), soti .

În drept, în ceea ce priveşte legea care guvernează cauza de faţă, având în vedere faptul că cererea de partaj a fost introdusă la data de (…), iar prevederile art. 6 alin. 6  C.Civ. arată că dispoziţiile legii noi sunt aplicabile şi efectelor viitoare ale situaţiilor juridice născute anterior intrării în vigoare derivate din raporturile de proprietate, şi cele ale art. 66 din Legea nr. 71/2011 dispun că normele legale din Noul Cod Civil care reglementează materia partajului vor fi aplicabile şi în cazul în care cererea de chemare în judecată a fost introdusă după intrarea în vigoare a acestuia, instanţa reţine ca incidente în cauză dispoziţiile Noului Cod Civil. 

Tot faţă de data formulării prezentei cereri, precum şi intrarea în vigoare la data de (…) a Noului Cod de Procedură Civilă, instanţa reţine că prezentul litigiu va fi guvernat de Codul de procedură civilă de la data intentării acţiunii, respectiv noul cod de procedura civila, aşa cum rezultă din dispoziţiile art. 3 alin. 1 din legea 76/2012 care prevăd că dispoziţiile noului cod se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea în vigoare a acestuia.

 Conf. art. 353 cod civil bunurile comune nu pot fi urmărite de creditorii personali ai unuia dintre soţi.(2) Cu toate acestea, după urmărirea bunurilor proprii ale soţului debitor, creditorul său personal poate cere partajul bunurilor comune, însă numai în măsura necesară pentru acoperirea creanţei sale. (3) Bunurile astfel împărţite devin bunuri proprii.

Tot in acest sens sunt si dispozitiile art. 678 cod civil conform căruia creditorii unui coproprietar pot urmări silit cota lui parte din dreptul asupra bunului comun sau pot cere instanţei împărţeala bunului, caz în care urmărirea se va face asupra părţii de bun sau, după caz, asupra sumei de bani cuvenite debitorului.

Prevederi similare sunt stabilite si de art. 817 cod.proc.civ. in acord cu care creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevălmaş nu vor putea să urmărească partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comună, ci vor trebui să ceară mai întâi partajul acestora.(3) Creditorii personali pot urmări însă cota-parte determinată a debitorului lor din dreptul de proprietate asupra imobilului, fără a mai fi necesar să ceară partajul, dacă ea este neîndoielnic stabilită şi lămurită şi este înscrisă, prin arătarea unei fracţiuni, în cartea funciară.

Obiectul judecatii fiind reprezentat de partajul bunurilor comune ale sotilor, instanta va  avea in vedere si dispoziţiile prevăzute în această materie de Codul civil, respectiv art. 339 C.civ, care dispun că bunurile dobândite în timpul regimului comunităţii legale de oricare dintre soţi, sunt de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmăşie, si art. 355-357cod civ. care reglementează modalitatea de lichidare a comunităţii de bunuri. Potrivit art. 357 cod civil, pentru lichidarea comunităţii se determină mai întâi cota-parte ce revine fiecărui soţ, pe baza contribuţiei sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât şi la îndeplinirea obligaţiilor comune, până la proba contrară, prezumându-se că soţii au avut o contribuţie egală. Legea instituie astfel o prezumţie relativă de comunitate, completata si de art. 339 retinut anterior, prezumtie care poate fi combătuta in cadrul litigiului prin administrarea de probe din care sa rezulte o alta situatie de fapt.

În ceea ce priveşte cotele de contribuţie ale sotilor la dobândirea bunurilor comune, instanţa va retine că s-a solicitat constatarea unei cote de contribuţie de 50% pentru fiecare sot. De asemenea se va avea în vedere  împrejurarea că pârâtii nu au susţinut ca ar  avea cote diferite de contributie astfel ca nu exista elemente care să conducă la răsturnarea prezumţiei instituite de lege, motiv pentru care instanţa va reţine aplicarea acesteia si implicit a cotei egale de contribuţie.

Potrivit raportului de expertiză judiciară topografică (…)

•terenul 1, în suprafaţă de (…) mp, situat în (…) număr cadastral (…) înscris în cartea funciară (…), are o valoare de (…)lei

•Terenul 2, în suprafaţă de (…) mp, situat în (…), număr cadastral (…), înscris în cartea funciară (…)  are o valoare de (…) lei

•Terenul 3, în suprafaţă de (…) mp, situat în (…) număr cadastral (…) înscris în cartea funciară (…), are o valoare de (…) lei .

Conform raportului de expertiză tehnică judiciară (…), expert tehnic în specialitatea constructii civile si industriale, evaluarea proprietătilor imobiliare, pe terenul situat în (…), în suprafată de (…) mp, este pozitionată casa C1, cu o valoare estimată a constructiei la (…) lei .

Astfel, valoarea totală a masei partajabile este de (…) lei iar valoarea creantei creditorului reclamant, pentru care s-a demarat executarea silită împotriva debitorului (…) este de (…) Euro, conform actelor emise de (…)

Potrivit art. 355, alin. 1 Cod civil, la încetarea comunităţii, aceasta se lichidează prin hotărâre judecătorească sau act notarial.

Conform art. 988 Cod procedură civilă, la formarea şi atribuirea loturilor, instanţa va ţine seama, după caz, şi de acordul părţilor, mărimea cotei-păţi ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia părţilor, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărţeala, au făcut construcţii sau îmbunătăţiri cu acordul celorlalţi coproprietari sau altele asemenea, iar conform art. 990 Cod procedură civilă, la cererea unuia dintre coproprietari, instanţa, ţinând seama de împrejurările cauzei, pentru motive temeinice, va putea să îi atribuie bunul direct prin hotărârea asupra fondului procesului, stabilind totodată sumele ce se cuvin celorlalţi coproprietari şi termenul în care este obligat să le plătească.

În prezenta cauză, pârâtii nu au făcut dovada că locuiesc în imobilul casă de locuit situat pe terenul situat în (…), în suprafată de (…) mp.

Desi pârâta (…) a solicitat atribuirea în materialitate a imobilelor terenuri si casă de locuit cu motivarea că are în crestere si educare patru copii minori, instanta constată că aceasta nu a făcut dovada sustinerilor sale. Astfel, prin întâmpinarea depusă încă de la data de (…) pârâta  a indicat un alt domiciliu, respectiv în (…) domiciliu indicat si in cererea depusă la data de (…)

Astfel, având în vedere că nici unul dintre soti nu locuieste în imobilul din comuna (…) că prin atribuirea bunurilor către sotie, creditorul ar fi pus în situatia de a astepta o perioadă îndelungată pentru valorificarea creantei sale prin urmărirea sultei datorate de sotie sotului (aspect solicitat de sotie, în sensul de a i se acorda un termen de gratie de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoresti pentru plata sultei către sotul pârât), instanta, în temeiul art. 990 Cod procedură civilă va dispune sistarea stării de codevălmăşie prin atribuirea către pârâtul (…) în natură a bunurilor imobile: teren în suprafaţă de (…) mp, situat în (…) număr cadastral (…) înscris în cartea funciară (…), Teren în suprafaţă de(…) mp, situat în (…), număr cadastral (…), înscris în cartea funciară (…), Teren în suprafată de (…) mp, situat în (…), număr cadastral (…) înscris în cartea funciară (...), Casă de locuit, situată pe terenul în suprafaţă de (…) mp, situat în (…)

Pentru restabilirea echilibrului corespunzător contribuţiei avute de pârâţi la dobândirea imobilelor, instanţa va dispune obligarea pârâtului  (…) la plata sumei de (…) lei (corespunzător cotei de ½ din valoarea masei partajabilă), cu titlu de sultă, către pârâta (…)

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată, instanţa reţine că reclamantul a suportat următoarele cheltuieli de judecată: taxă judiciară de timbru în cuantum de (…) lei  onorariu de expert specialitatea topo  în sumă de (…) lei ,onorariu de expert specialitatea constructii  în sumă de (…) lei (…) lei majorare onorariu expert (…)

Având în vedere dispozitiile art. 453-455 C.proc.civ. şi faptul că reclamantul este cel care a câştigat procesul, acesta este îndreptăţit la restituirea cheltuielilor de judecată.

Instanţa reţine că procesul de partaj de bunuri comune a profitat ambilor soţi, astfel că cheltuielile de judecată efectuate în dosar vor fi suportate proporţional cu cota ce revine fiecărui soţ în urma partajului.

În consecinţă, atât pârâtul (…) cât şi pârâta (…) vor fi obligaţi la plata către reclamant a sumei de (…) lei fiecare, cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxă timbru şi onorarii experti.

În temeiul principiului disponibilitătii actiunii civile, instanta va lua act că pârâtii  nu solicită cheltuieli de judecată.

Domenii speta

Spete similare