Ordin de protectie

R O M A N I A

JUDECĂTORIA CLUJ - NAPOCA

Operator Date cu Caracter Personal 3185

Dosar nr. ...../211/2018

SENTINŢA CIVILĂ Nr.11604 /CC/2018

Şedinţa camerei de consiliu din data de ……

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE: …….

GREFIER: …..

Ministerul Public reprezentat prin procuror: …..

din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanta RF....în contradictoriu cu pârâtul RDM.... având ca obiect instituire ordin de protecţie.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă  avocat Arion Sorina Felicia pentru reclamantă, pârâtul RDM....,  avocat DA......, desemnată din oficiu şi avocat AV...... în substituirea dnei. avocat LT......, apărător ales al pârâtului, lipsă fiind reclamanta.

Procedura de citare a părţilor este legal îndeplinită,

S-au citit actele şi lucrările dosarului după care :

Se prezintă avocatul desemnat din oficiu DA......, care depune la dosar delegaţia şi referatul pentru plata onorariului.

Se prezintă avocat AV...... în substituirea avocat LT......, care depune la dosar împuternicirea avocatului titular, delegaţie de substituire, întâmpinare, un contract de prestări servicii, o scrisoare medicală a pârâtului, mai multe facturi, un listing  de convorbiri  telefonice purtate între părţi şi chitanţa privitoare la onorariul de avocat. Câte un exemplar al înscrisurilor este înmânat reprezentantei reclamantei şi reprezentantei parchetului.

Reprezentanta reclamantei depune la dosar chitanţa aferentă onorariului de avocat.

Instanţa  constată că, dată fiind prezenta apărătorului ales pentru pârât, încetează delegaţia avocatului desemnat din oficiu şi urmează a se pronunţa asupra onorariului.

Reprezentanta reclamantei precizează verbal cererea în sensul că solicită instituirea ordinului de protecţie şi faţă de următorii membrii ai familiei:  RDM...... şi RC......, fiicele minore ale părţilor şi numita IA......, care este fiica reclamantei rezultată din altă relaţie.

Întrebată fiind de instanţă, reprezentanta reclamantei precizează că a existat un singur incindent în luna iulie 2018,  cel din 29 iulie, cu privire la care s-a şi emis certificatul medico-legal.

Reprezentanţii părţilor şi reprezentanta parchetului declară că nu au cereri prealabile ori excepţii de formulat.

Potrivit art. 131 alin. 1 NCPC instanţa, verificându-şi competenţa, apreciază că este competentă general, material şi teritorial, în conformitate cu dispoziţiile art. 25 alin. 1 din Legea nr. 217/2003.

În temeiul art. 255 alin.1 N.C.P.C. instanţa acordă cuvântul asupra cererilor în probaţiune.

Reprezentanta reclamantei solicită încuviinţarea următoarelor probe: cu înscrisuri, cu interogatoriul pârâtului, cu martorii : IA......, care este fiica reclamantei  din afara căsătoriei cu pârâtul,  HI...., care este un vecin al părtilor şi  solicită prorogarea probei cu martora STAV...., care este sora pârâtului, după administrarea restului probatoriului şi în măsura în care se va impune, va stărui în probă. Mai arată că nu a cunoscut adresa acestei martore pentru a o indica în cererea iniţială, însă pârâtul o poate indica, fiind vorba despre sora sa.

Totodată solicită prorogarea pronunţării asupra cererii de audiere a minorelor,  după administrarea probatoriului şi în măsura în care se va aprecia necesar, să fie audiate şi acestea.

Referitor la teza probatorie în ce priveşte  proba testimonială, arată că martora Ieremiaş a locuit cu părţile şi în prezent locuieşte cu reclamanta şi cu fiicele  minore ale părtilor, astfel că cunoaşte conflictele dintre părti, martorul HI.... este vecinul părţilor de la domiciliul comun şi  are cunoştinţă de certurile existente între părţi, iar martora S...., care este sora pârâtului, a fost şi ea prezentă alături de reclamantă la data când pârâtul a încercat să se sinucidă, a fost cea care a chemat poliţia şi salvarea.

Reprezentanta pârâtului nu se opune probelor cu înscrisuri şi interogatoriu pârâtului, solicitate de reclamantă.

In ce priveşte proba testimonială formulată de aceasta, arată că se opune audierii martorei  IA......,, raportat la prevederile art. 315 şi 316 C.pr.civ. care sunt imperative şi interzic  audierea descendenţilor şi cauzele civile. In ce priveşte pe martora S...., aceasta nu este prezentă în instanţă, prin urmare, raportat la natura cererii care se impune a se judeca de urgenţă, se opune şi acestei probe.  Nu se opune audierii martorului HI.....

În apărarea pârâtului, solicită încuviinţarea următoarelor probe: înscrisurile depuse, interogatoriul reclamantei în măsura în care aceasta se prezintă în instanţă şi audierea martorei PIF...., fiind cea care a  mediat un conflict între părţi şi care este prezentă pe holul instanţei.

Reprezentanta reclamantei arată că reclamanta se află la serviciu, dar se va prezenta în instanţă în aproximativ 15 minute.

Reprezentanta parchetului nu se opune probelor solicitate de părţi. In ce priveşte audierea martorei S.... şi a minorelor, solicită prorogarea pronunţării asupra acestei probe, urmând ca în funcţie de restul probatoriului, instanţa să aprecieze dacă se mai impune audierea acestora.

Referitor la utilitatea audierii martorei Ieremiaş, reprezentanta parchetului arată că prevederile art. 316 C.pr.civ. interzic audierea descendenţilor în cauzele civile, motiv pentru care se opune acestei probe.

Reprezentanta reclamantei stăruie în audierea martorei IA......, raportat la precizarea cererii de instituire a ordinului de protecţie şi faţă de aceasta, consideră că se impune a fi ascultată, dată fiind şi procedura specială de soluţionare a  cauzei de faţă, se impune a fi audiată.

Reprezentanta pârâtei se opune audierii numitei IA...... arătând că nu are nici o calitate în cauza de faţă şi nu se impune audierea ei.

Reprezentanta parchetului arată că într-adevăr s-ar impune a fi întrebată numita IA...... dacă se justifică cererea de emitere a ordinului de protecţie şi faţă de ea, însă în calitate de martor.

Asupra probelor solicitate, instanţa:

În temeiul art. 258 alin.1 N.C.P.C., încuviinţează proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, proba cu interogatoriile părtilor, proba testimonială cu martorul HI.... pentru reclamantă şi PIF.... pentru pârât, considerând că aceste probe sunt utile, concludente şi pertinente în soluţionarea cauzei.

Respinge  ca inadmisibilă proba cu martora IA......, raportat la prevederile art. 315 alin. 1 pct. 1 C.pr.civ. coroborat cu prevederile art. 316 C.pr.civ., având în vedere că martora este fiica reclamantei. În legea specială 217/2003 nu este prevăzută vreo dispoziţie derogatorie de la codul de procedură civilă care să permită audierea în calitate de martor a descendenţilor părţilor sau audierea persoanelor pentru protejarea cărora se cere emiterea ordinului de protecţie în altă calitate decât cea de parte/martor şi, în aceste condiţii, instanţa nu poate admite cererea de audiere a persoanei în protejarea căreia se cere emiterea ordinului de protecţie şi care nu este parte în litigiu în altă calitate decât cea de martor, întrucât ar rezulta eludarea prevederilor legale. Cum IA...... nu poate fi audiată în calitate de martor, potrivit art. 315 alin. 1 pct. 1 C.pr.civ. coroborat cu prevederile art. 316 C.pr.civ., proba este inadmisibilă.

Prorogă pronunţarea asupra  probei cu martora STAV.... şi privind audierea minorelor: RDM...... şi RC......, după administrarea celorlalte probe solicitate şi încuviinţate.

Încuviinţează totodată cererile privind emiterea de adrese către : Parchetul de pe Lângă Judecătoria Cluj Napoca pentru a ne comunica dacă dosarul penal ...../P/2018 priveşte părţile din prezenta cauză, iar în caz afirmativ să ne indice obiectul cauzei şi stadiul cercetărilor, răspuns care a fost depus la dosarul cauzei şi către Spitalul de P......…… pentru a depune la dosar toate actele medicale privind pe pacientul RDM...., CNP ....., internat la data de .....pentru tentativă de suicid.

În timpul dezbaterilor se prezintă reclamanta RF....., care se identifică cu cartea de identitate.

Instanţa a procedat la administrarea interogatoriului pârâtului RDM...., răspunsurile fiind consemnate în scris şi depuse la dosar.

Suplimentar, instanţa a adresat pârâtului următoarea întrebare :

- Dacă la serviciu reclamanta s-a mutat la un alt compartiment şi dacă părtile interacţionează la serviciul.

- Pârâtul a arătat că reclamanta nu s-a mutat la alt compartiment, ci s-a amenajat un birou la cca 100 metri faţă de el, în afara unităţii iar conducerea a dat dispoziţii pentru ca părţile să nu fie nevoite să se întâlnească.

 consemnate în scris şi depuse la dosar.

Suplimentar, instanţa a adresat reclamantei următoarele întrebări.

1.În afară de incidentele din 29.07.2018 şi 29.09.2018, dacă au mai existat acte de violentă la care să fie supusă din partea pârâtului .

Reclamanta declară că după data de 29.07.2018 nu au mai existat astfel de incidente, au existat acte de violentă doar anterior acestei date.

2.Dacă a deţinut vreodată certificat medico-legal, urmare a agresiunilor pârâtului, anterioare datei de 29.07.2018.

Reclamanta arată că anterior datei de 29.07.2018, urmare a agresiunilor pârâtului a suferit multe contuzii. In anul 2004 a suportat o lovitură cu capul din partea acestuia, astfel că au fost necesare 3 săptămâni pentru recuperare.

3. Care a fost ultimul mesaj  cu caracter ameninţător primit de la pârât, care să-i provoace temere  şi dacă la acest moment pârâtul îi mai trimite  astfel de mesaje.

Reclamanta a arătat că nu îşi aminteşte când a primit ultimul mesaj cu conţinut ameninţător, crede  că ultimul mesaj care i l-a trimis pârâtul şi care i-a creat stare de temere a fost cel prin care pârâtul i-a spus că „îşi va lua concediu, pentru a o putea urmări la ce oră vine la serviciu şi la ce oră pleacă, pentru a face  poze şi să le arate şefului reclamantei”.

4.Dacă ulterior momentului la care pârâtul a ieşit din spital,  pârâtul i-a mai trimis mesaje de amenintare fizică ori psihică.

Reclamanta arată că ulterior externării pârâtul a ameninţat-o  , spunându-i că „…..” Altă dată pârâtul a ameninţat-o că va face publice nişte fotografii cu ea în situaţii indecente.

S-a procedat la audierea martorilor HI.... şi PIF...., sub prestare de jurământ, declaraţiile acestora fiind consemnate în scris şi depuse la dosar.

Reprezentanta reclamantei declară că nu stăruie în audierea martorei  STAV...., însă insistă în audierea minorei RDM....., fiica cea mare a părtilor, care ar putea relata aspecte legate de comportamentul violent fizic şi verbal  al pârâtului atât faţă de ea cât şi de sora mai mică, faptul că pârâtul i-a trimis un mesaj şi că a dorit să se sinucidă în prezenta acesteia,  incidente care i-au creat o stare de temere.

Mai arată că nu insistă în audierea minorei părtilor RC......, care are doar .....ani.

Instanţa ia act  că  reclamanta nu mai insistă în audierea martorei STAV.... şi a minorei RC.......

Reclamanta învederează instanţei că minora RDM..... se află într-o excursie organizată de  şcoală la Iaşi şi că  se întoarce în Cluj doar în data de 24.10.2018.

Faţă de precizarea reclamantei, reprezentanta pârâtului se opune amânării cauzei, pârâtul a recunoscut la interogatoriu aspectele  care tind a se dovedi prin audierea minorei, iar procedura prevăzută de art. 27 al.2 din Legea nr.217 este una specială, care prevede ca această cauză să se judece în termen de 72 de ore.

Reprezentanta parchetului arată că nu consideră necesară amânarea cauzei, pentru audierea minorei RDM....., raportat la sustinerile reclamantei şi natura cauzei, aspectele care se doresc a se proba cu  audierea minorei se pot proba şi cu alte probe.

Instanţa, văzând că minora nu poate fi audiată în timp scurt, având în vedere că, potrivit dispoziţiilor art. 27 al. 6 din legea nr. 217/2003 cererile având ca obiect ordin de protecţie se judecă cu celeritate şi nu sunt admisibile probe a căror administrare necesită  un timp mai îndelungat, precum şi dispoziţiile legale invocate de reprezentanta pârâtului în sensul că cererea de faţă trebuie soluţionată în termen de 72 de ore, respinge cererea de audiere a minorei RC......, cererea fiind inadmisibilă.

Instanţa constată că în timpul cercetării judecătoreşti s-a depus la dosar şi răspunsul solicitat Spitalului de Psihiatrie ….., astfel că s-a înmânat reprezentanţilor părţilor  şi reprezentantei parchetului câte o copie a răspunsului pentru a lua cunoştinţă de acesta.

Nemaifiind cereri de formulat, în temeiul art. 244 alin.1 N.C.P.C., instanţa declară cercetarea procesului încheiată şi, potrivit art. 392 N.C.P.C. acordă cuvântul pe fond.

Reprezentanta reclamantei solicită admiterea cererii, astfel cum a fost formulată, arătând că prin  probele administrate în cauză s-a probat faptul că există o stare de pericol iminent cu privire la sănătatea şi integritatea fizică şi psihică a reclamantei, fiind îndeplinite condiţiile emiterii unui ordin de protecţie.

Arată că starea de pericol este dovedită, pârâtul fiind agresiv fizic şi verbal atât cu ea cât şi cu minorele şi le cauzează o stare de permanent stres şi disconfort psihic, acesta fiind capabil să-şi ducă la îndeplinire ameninţările. Solicită acordarea cheltuielilor de judecată.

Reprezentanta pârâtului solicită respingerea cererii, a petitului 3 al cererii privitor la obligarea pârâtului la şedinţe de consiliere psihologică, ca lipsit de obiect, iar în ce priveşte petitele 1 şi 2 ca neîntemeiate.

Arată că evenimentele petrecute sunt insuficiente şi în defavoarea emiterii unui ordin de protecţie şi acestea s-au petrecut pe fondul unor certuri între părţi, astfel cum a arătat în întâmpinare.

Raportat la certificatul medico-legal depus arată că acesta  atestă  superficialitatea primului eveniment.

Raportat la cel de-al doilea eveniment, arată că se îndoieşte că acesta i-a produs reclamantei suferinţe fizice, că atitudinea pârâtului este datorată faptului că nu i se permite să vadă minorele, că ulterior datei de .....nu au mai existat acte de violentă.

Mai arată că actele depuse  de către Spitalul de P......…..nu atestă existenţa unei încercări de suicid, că nici nu i s-a aplicat  tratament medicamentos ci doar vitamine,  că pârâtul din proprie iniţiativă participă la şedinţe de terapie psihologică.

Mai mult, în data de .....reclamanta l-a invitat pe pârât la ziua de naştere a fiicei lor, iar la o zi a promovat cererea de faţă, astfel că este îndoielnică starea de temere, dată fiind şi perioada de timp  care a trecut de la data incidentelor la data promovării cererii.

Referitor la existenţa dosarului penal, arată că pârâtul are doar calitatea de suspect şi există prezumţia de nevinovăţie.

Consideră că  scopul promovării acestei cereri este unul şicanator, că în situaţia admiterii cererii, dacă părţile se vor întâlni pe holuri la serviciu, aceasta să poată apela la poliţie.

In ce priveşte cererea de emitere unui ordin  de protecţie şi faţă de copii părţilor, arată că cererea este neîntemeiată, pârâtul este un tată responsabil şi afectuos, vrea să participe,  material şi fizic la evenimentele fiicelor, iar prin emiterea unui astfel de ordin s-ar aduce grave prejudicii.

Reprezentanta parchetului consideră cererea de emiterea ordinului de protecţie jusitificată în parte, astfel că solicită admiterea în parte a cererii, privitor la reclamantă şi fiica părtilor RDM......

Din probele administrate rezultă atitudinea violentă verbală şi psihologică a pârâtului faţă de reclamantă şi minoră şi fizică asupra reclamantei.

Conţinutul mesajelor telefonice trimise de pârât este elocvent pentru a demonstra aceste împrejurări.

Faptul că pârâtul neagă că ar fi avut o încercare de suicid nu este elocventă, acesta a negat şi la spital, însă mesaje atestă că este vorba despre o împrejurare gravă cu consecinţe psihologice.

Si la locul de muncă s-au luat măsuri de schimbare  a biroului reclamantei, pentru a evita ca părţile să aibă tangenţe şi  consideră că există  o stare de pericol şi se justifică emiterea unui ordin de protecţie, pentru cel puţin o lună, mai puţin aspectele de la petitul nr.3, pentru că pârâtul a depus la dosar dovada că urmează şedinţe de psihoterapie.

În replică, reprezentanta reclamantei arată că este de acord că, faţă de dovezile depuse de pârât că aceasta urmează şedinţe de consiliere psihologică, punctul 3 al cererii a rămas fără obiect.

Arată că comportamentul pârâtului este probat cu actele depuse,  că reclamanta nu s-a simţit în siguranţă să lase copii cu tatăl având în vedere că acesta a încercat să se sinucidă de faţă cu fiica cea mare. Arată că acesta a vrut să pună presiune psihologică pe reclamantă şi fiica mare.

Reprezentanta pârâtului arată că pârâtul nu a cerut să fie lăsat singur cu minorele ci doar să le vadă, că este nereală susţinerea că pârâtul a dorit să se sinucidă, mai ales în prezenta fiicei sale.

Raportat la susţinerea reprezentantei parchetului potrivit  căreia la locul de muncă s-a luat măsura de schimbare a biroului reclamantei, arată că aceasta s-a făcut la cererea reclamantei.

În temeiul art. 394 N.C.P.C., instanţa închide etapa dezbaterilor şi rămâne în pronunţare.

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei civile de faţǎ, constatǎ urmǎtoarele:

Prin cererea înregistratǎ pe rolul Judecǎtoriei Cluj Napoca la data de 18.10.2018 sub nr. ...../211/2018, reclamanta RF....., a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâtul RDM...., să dispună, prin ordin de protecţie, obligarea pârâtului la păstrarea unei distanţe minime faţă de aceasta, obligarea pârâtului la păstrarea unei distanţe minime faţă de fiicele minore ale părţilor, obligarea pârâtului la păstrarea unei distanţe minime faţă de fiica reclamantei, IA......, obligarea pârâtului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de domiciliul reclamantei, precum şi interzicerea unui contact fizic ori telefonic faţă de victimă şi mebrii familiei sale. De asemenea, reclamanta a solicitat obligarea pârâtului să urmeze consiliere psihologică, psihoterapie sau orice alt tratament ori formă de îngrijire pe care instanţa de judecată îl va aprecia ca fiind necesar în vederea îndreptării comportamentului pârâtului.

În motivarea cererii sale, reclamanta a învederat că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate ale cererii întrucât pe fondul consumului de alcool, pârâtul are un comportament violent fizic şi verbal la adresa reclamantei şi a fiicelor minore ale părţilor. Relaţiile dintre părţi sunt atât de deteriorate, încât reclamanta a promovat o acţiune de divorţ. În data de 30.07.2018, pârâtul a ameninţat-o pe reclamantă cu un cuţit şi a agresat-o fizic şi verbal în faţa minorelor—cu privire la acest incident se efectuează cercetări penale. A doua zi reclamanta a părăsit domiciliul conjugal, împreună cu minorele. La datele de 27 şi 29.09.2018 pârâtul a călcat-o pe reclamantă pe picior, în timp ce părţile se aflau la serviciu. Reclamanta primeşte zilnic mesaje de ameninţare din partea pârâtului. În data de .....pârâtul a chemat-o pe fiica sa, RDM....să asiste la tentativa de suicid a pârâtului. Fată de această minoră s-au exercitat şi alte acte de agresiune verbală şi fizică. Pârâtul refuză să accepte că reclamanta nu mai doreşte să aibă o relaţie cu el şi foloseşte minorele pentru a o determina pe reclamantă să se întoarcă la el.

În drept, a invocat L 217/2003.

Cererea formulată este scutită de la plata taxei judiciare de timbru, potrivit art. 26 alin. (2) din Legea nr. 217/2003.

Pârâtul, legal citat, a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei de obiect a petitului 3 din cererea de chemare în judecată şi a solicitat respingerea, în rest, ca fiind neîntemeiată, a cererii formulată de către reclamantă.

În motivare, a arătat că pârâtul efectuează şedinţe de psihoterapie, începând cu data de 17.10.2018. Arată că în data de 29.07.2018, pe fondul unor discuţii în contradictoriu iniţiate de către reclamantă pârâtul a îmbrâncit-o pe aceasta, iar reclamanta a căzut, lovindu-se superficial. Ulterior, reclamanta a părăsit domiciliul conjugal împreună cu minorele şi nu i-a permis pârâtului să îşi vadă copii. Între părţi au existat numeroase discuţii cu privire la dreptul pârâtului de a-şi vedea copii, iar, ca urmare a refuzului reclamantei, pârâtul a călcat-o pe reclamantă, o singură dată, pe picior, în timp ce se aflau la locul de muncă. Conflictul a fost aplanat de superiorii părţilor, prin intermediul cărora pârâtul a reuşit să îşi vadă şi copiii. Mesajele depuse de către reclamantă la dosar sunt trunchiate şi anterioare datei de 15.08.2018, când pârâtul a suferit o cădere nervoasă. Ulterior acestui eveniment, pârâtul a conştientizat că se impune o schimbare a comportamentului său, sens în care urmează şedinţe de psihoterapie. Pârâtul a încercat să se împace cu reclamanta, dar s-a lovit de refuzul acesteia. Toate certurile din ultimele 2 luni privesc dreptul pârâtului de a-şi vedea copiii. Emiterea unu ordin de protecţie faţă de copii nu se justifică: pârâtul este un tată bun şi implicat în viaţa minorelor, iar acestea nu au fost în general amestecate în conflictele dintre părţi. 

În drept, a invocat art. 32,205 C.p.c., art. 263, 401 C.civ.

În baza art. 255 alin. (1) raportat la art. 258 alin. (1) din C. proc. civ., instanţa a încuviinţat proba cu înscrisurile depuse la dosar şi a acvirat ds. 18776/211/2018. Totodată, instanţa a încuviinţat proba cu interogatoriile părtilor, proba testimonială cu martorul HI.... pentru reclamantă şi PIF.... pentru pârât precum şi emiterea de adrese către: Parchetul de pe Lângă Judecătoria Cluj Napoca pentru a ne comunica dacă dosarul penal ...../P/2018 priveşte părţile din prezenta cauză, iar în caz afirmativ să ne indice obiectul cauzei şi stadiul cercetărilor şi către Spitalul de P.....pentru a depune la dosar toate actele medicale privind pe pacientul RDM...., CNP ....., internat la data de .....pentru tentativă de suicid.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Cu privire la excepţie:

În fapt, reclamanta a solicitat obligarea pârâtului să urmeze consiliere psihologică, psihoterapie sau orice alt tratament ori formă de îngrijire pe care instanţa de judecată îl va aprecia ca fiind necesar în vederea îndreptării comportamentului pârâtului.

În drept, potrivit art. 32 al 1 lit. c C.p.c., orice cerere poate fi formulată şi susţinută numai dacă autorul acesteia: formulează o pretenţie.

În speţă, astfel cum rezultă din contractul de prestări servicii psihologice şi din chitanţele anexate întâmpinării, pârâtul efectuează şedinţe de psihoterapie, începând cu data de 17.10.2018.

Reclamanta nu a formulat în faţa instanţei o pretenţie care să vizeze strict obligarea pârâtului la efectuarea unor şedinţe de psihoterapie, cererea reclamantei vizând mai multe aspecte, respectiv: obligarea pârâtului să urmeze consiliere psihologică, psihoterapie sau orice alt tratament ori formă de îngrijire pe care instanţa de judecată îl va aprecia ca fiind necesar în vederea îndreptării comportamentului pârâtului. În plus faptul că deocamdată pârâtul urmează voluntar un tratament, nu exclude, de plano, posibilitatea ca reclamanta să ceară instanţei obligarea pârâtului să continue acest tratament pentru o perioadă determinată sau să urmeze un alt tratament.

În aceste condiţii, nu se poate afirma că prin faptul că pârâtul urmează deja o formă de tratament, cererea reclamantei este lipsită de obiect, instanţa urmând să analizeze pe fond în ce măsură cererea reclamantei cu privire la acest aspect poate fi admisă sau urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

Din aceste considerente, instanţa va respinge excepţia lipsei de obiect a petitului 3 din cererea de chemare în judecată, invocată de către pârât, prin întâmpinare, ca neîntemeiată.

Pe fond:

În fapt, reclamanta si pârâtul s-au căsătorit în anul 2003, din căsătoria lor rezultând minorele RDM......, născută la data de .....şi REC....., născută la data de ....., după cum rezultă din actele de stare civilă depuse la dosar.

Din susţinerile părţilor din cerere şi întâmpinare, coroborate cu răspunsurile oferite de părţi la interogatoriu şi declaraţia martorului HI...., rezultă că, în ultimii ani, părţile se certau frecvent (aproape în fiecare week-end) şi că reclamanta si pârâtul s-au despărţit în fapt la 01.08.2018, când reclamanta şi minorele au părăsit domiciliul conjugal, ca urmare a faptului că în data de 29.07.2018, în timp ce se aflau în domiciliul comun, pârâtul ar fi lovit-o pe reclamantă, cauzându-i leziuni ce necesită pentru vindecare un nr. de 1-2 zile de îngrijiri medicale. În legătură cu acest incident, reclamanta a formulat plângere penală, pârâtul fiind în prezent cercetat penal pentru săvârşirea infracţiunilor de violenţă în familie, prev de art. 199 al. 1 rap. la art. 193 al. 2 C.pen. şi ameninţare prev de art. 206 C.pen, cu aplicarea art. 38 al. 1 C.pen, după cum reiese din relaţiile comunicate la solicitarea instanţei de Parchetul de pe Lângă Judecătoria Cluj Napoca. 

Din actele medicale depuse la dosar şi din răspunsurile părţilor la interogatoriu rezultă că în data de 15.08.2018, pe fondul consumului de alcool, pârâtul a avut o cădere nervoasă. Acesta şi-a autoprovocat mai multe plăgi tăiate superficiale la nivelul antebraţului drept, a făcut fotografii şi i le-a trimis reclamantei, încercând să o convingă pe aceasta că încearcă să se sinucidă.  Totodată, pârâtul i-a comunicat minorei RDM....că urmează să îşi ia viaţa şi a chemat-o pe minoră să îl vadă cum se sinucide. Pârâtul a fost dus la UPU şi apoi internat în cadrul clinicii de Psihiatrie I cu diagnosticul: Tulburare de personalitate instabil-emoţională, tip impulsiv. La externare, s-a constatat că pârâtul nu necesită tratament medicamentos psihotrop.

Părţile au acelaşi loc de muncă, iar înainte de deteriorarea relaţiilor aveau birourile alăturate. În data de 26.09.2018, nemulţumit fiind că nu i se permite să ia legătura cu minorele, pârâtul a călcat-o pe picior pe reclamată—după cum a recunoscut pârâtul la interogatoriu. Din declaraţiile martorei PIF.... rezultă că,  urmare a acestui incident, conducerea instituţiei a încercat să medieze conflictul dintre cei doi soţi, sens în care s-a aranjat o întâlnire în care pârâtul urma să îşi vadă fiicele, iar biroul reclamantei a fost mutat, astfel încât cele două părţi pot să lucreze normal fără să interacţioneze direct.

În perioada 26.05.2018-.....pârâtul i-a trimis reclamantei mai multe mesaje în care ameninţa cu acte de violenţă la adresa reclamantei sau a propriei persoane. În speţă nu s-a făcut dovada că pârâtul ar fi continuat să îi trimită reclamantei asemenea ameninţări ulterior datei de 15.08.2018, dar a continuat să i se adreseze reclamantei folosind apelative jignitoare inclusiv în data de 05.10.2018, iar în data de 08.10.2018 pârâtul i-a comunicat reclamantei că va face publice unele poze cu reclamanta în poziţii indecente. Reclamanta nu a făcut dovada faptului că în prezent pârâtul ar mai avea un comportament similar, iar din convorbirile depuse la dosar de către pârât rezultă că în prezent părţile discută în mod normal. Reclamanta l-a invitat pe pârât să participe în data de 03.11.2018 la ziua de naştere a minorei RC.......

În drept, potrivit art. 23 din Legea nr. 217/2003, (1) Persoana a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei poate solicita instanţei ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecţie, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre următoarele măsuri - obligaţii sau interdicţii:  a) evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;  b) reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor, în locuinţa familiei;  c) limitarea dreptului de folosinţă al agresorului numai asupra unei părţi a locuinţei comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;  c^1) cazarea/plasarea victimei, cu acordul acesteia, şi, după caz, a copiilor, într-un centru de asistenţă dintre cele prevăzute la art. 17;   d) obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii familiei acesteia, astfel cum sunt definiţi potrivit prevederilor art. 5, ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate; e) interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic;

e^1) obligarea agresorului de a purta permanent un sistem electronic de supraveghere;   f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima;g) obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute;  h) încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora.  (1^1) Măsura prevăzută la alin. (1) lit. e^1) se dispune dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:   a) a fost dispusă una dintre măsurile prevăzute la alin. (1) lit. d) sau e);  b) atunci când s-a dispus obligarea agresorului de a păstra o distanţă minimă faţă de victimă şi, după caz, membrii familiei acesteia, persoanele protejate îşi exprimă acordul de a purta un sistem electronic de supraveghere care să permită verificarea respectării obligaţiei agresorului.   (2) Prin aceeaşi hotărâre, instanţa poate dispune şi suportarea de către agresor a chiriei şi/sau a întreţinerii pentru locuinţa temporară unde victima, copiii minori sau alţi membri de familie locuiesc ori urmează să locuiască din cauza imposibilităţii de a rămâne în locuinţa familială.(3)   Pe lângă oricare dintre măsurile dispuse potrivit alin. (1), instanţa poate dispune şi obligarea agresorului să urmeze consiliere psihologică, psihoterapie şi poate recomanda internarea voluntară sau, după caz, poate solicita internarea nevoluntară, în condiţiile Legii sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002, republicată. În cazul în care agresorul este consumator de substanţe psihoactive, instanţa poate dispune, cu acordul acestuia, integrarea acestuia într-un program de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri, conform art. 22 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.(4) Prin aceeaşi hotărâre, instanţa poate dispune luarea unei măsuri de control al respectării ordinului de protecţie şi pentru prevenirea încălcării acestuia, precum:   a) obligarea agresorului de a se prezenta periodic, la un interval de timp stabilit de instanţă potrivit împrejurărilor, la secţia de poliţie competentă cu supravegherea respectării ordinului de protecţie;  b) obligarea agresorului de a da informaţii organului de poliţie cu privire la noua locuinţă, în cazul în care prin ordin s-a dispus evacuarea lui din locuinţa familiei.  c) verificări periodice şi/sau spontane privind locul în care se află agresorul.   (5)   Dispozitivul hotărârii va cuprinde şi menţiunea că încălcarea oricăreia dintre măsurile dispuse prin ordinul de protecţie constituie infracţiune, conform art. 32 alin. (1).

Art. 3 din Legea nr. 217/2003 prevede: „În sensul prezentei legi, violenţa domestică înseamnă orice inacţiune sau acţiune intenţionată de violenţă fizică, sexuală, psihologică, economică, socială sau spirituală care se produce în mediul familial sau domestic ori între soţi sau foşti soţi, precum şi între actuali sau foşti parteneri, indiferent dacă agresorul locuieşte sau a locuit împreună cu victima”

Din coroborarea acestor norme, rezultă că este conferită posibilitatea recurgerii la procedura astfel instituită numai persoanei a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este ameninţată printr-un act de violenţă săvârşit de un membru al familiei sale în sensul prev. de art. 5 lit. c) din Legea nr. 217/2003, ameninţare care trebuie să aibă un caracter actual.

În speţă, deşi s-a solicitat emiterea unui ordin de protecţie, instanţa constată că, în realitate, nu sunt îndeplinite condiţiile la care se referă art. 23 alin. (1) din actul normativ evidenţiat mai sus, astfel că cererea promovată va fi respinsă ca neîntemeiată.

Din probele administrate în cauză rezultă că pârâtul a exercitat numeroase acte de violenţă fizică şi psihică asupra reclamantei, astfel cum s-a reţinut mai sus.

Instanţa observă însă că ultimul act de violenţă fizică reclamat de către victimă datează din data de 29.09.2019, iar ultimul mesaj care poate fi interpretat ca fiind violenţă psihică la adresa reclamantei este din data de 08.10.2018. Prezenta cerere datează din data de 18.10.2018, iar din mesajele depuse la dosar de către pârât rezultă că pârâtul şi-a schimbat atitudinea încă din data de 17.10.2018—deci anterior formulării cererii de chemare în judecată. În plus, instanţa observă că reclamanta a arătat că este de acord să îi permită pârâtului să participe la ziua minorei RC......, iar instanţa consideră că dacă sentimentele de temere clamate de către reclamantă în prezenta cauză ar fi fost reale, reclamanta nu i-ar fi permis pârâtului accesul la eveniment. Totodată, este evident că admiterea prezentei cereri astfel cum a fost formulată ar priva pârâtul de posibilitatea de a participa la ziua de naştere a fiicei sale mai mici, în legătură cu care nu s-a probat că pârâtul ar fi exercitat vreodată vreo agresiune.

În plus, instanţa observă că ultimul incident de violenţă provocat de către pârât are la bază dorinţa acestuia de a lua legătura cu fiicele sale minore. Or, este evident că în mod normal pârâtul are dreptul să întreţină relaţii personale cu copii săi, iar în condiţiile în care pârâtul pare să îşi fi corectat comportamentul şi nu mai exercită acte de violenţă asupra familiei sale, reluarea relaţiilor normale între tată şi fiice nu poate fi decât în interesul superior al minorelor.

Este adevărat că comportamentul pârâtului din data de .....este scandalos, mai ales în condiţiile în care pârâtul a ales să o implice în acest eveniment şi pe una dintre fiicele sale, fără a se gândi că aceasta ar putea fi traumatizată de ideea că tatăl său s-ar putea sinucide. Totuşi, instanţa are în vedere faptul că acesta a fost un incident izolat şi că în data de .....pârâtul a avut o cădere nervoasă iar în prezent urmează, din proprie iniţiativă, tratament, prin urmare există indicii în sensul că asemenea evenimente nu vor mai avea loc în viitor.

La fel de îngrijorătoare este şi atitudinea pârâtului în sensul de a o ameninţa pe reclamantă că va face publice unele poze în care aceasta se găseşte în ipostaze indecente, fără a lua în considerare ce impact ar avea acest lucru fată de minore. Totuşi, instanţa observă că măsurile solicitate de către reclamantă în prezenta cauză nu sunt apte în concret să prevină pârâtul să facă publice aceste fotografii, în acest scop fiind necesar fie ca pârâtul să conştientizeze impactul pe care acţiunile sale l-ar avea (mai ales în cazul minorelor), sau ca reclamanta să formuleze o cerere în care să solicite obligarea pârâtului să se abţină de la o atare conduită. 

Solicitare de instituire a ordinului de protecţie faţă de numita IA......, care este fiica reclamantei rezultată din altă relaţie, nu poate fi admisă în condiţiile în care în speţă nu să probat că pârâtul ar fi exercitat vreun act de violenţă în privinţa acesteia.

Astfel cum s-a reţinut mai sus, pârâtul efectuează şedinţe de psihoterapie, începând cu data de 17.10.2018. Totodată, instanţa are în vedere faptul că din actele dosarului rezultă că în prezent pârâtul are un comportament normal, prin urmare există indicii că terapia urmată dă rezultate. În aceste condiţii instanţa consideră că nu este necesară obligarea pârâtului să urmeze consiliere psihologică, psihoterapie sau orice alt tratament ori formă de îngrijire, cererea reclamantei în acest sens urmând a fi respinsă, ca neîntemeiată.

În consecinţă, luând în considerare cele expuse anterior, în baza art. 33 din Legea nr. 217/2003, cererea promovată va fi respinsă ca neîntemeiată.

Potrivit art. 453 C. proc. civ. partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părţi poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată.

Având în vedere soluţia ce se va pronunţa pe fondul cauzei şi dovezile cu privire la cheltuielile efectuate de părţi pe parcursul judecării cauzei, instanţa va obliga reclamanta să plătească pârâtului suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Conform art. 27 alin. (4) din Legea nr. 217/2003, Asistenţa juridică a persoanei împotriva căreia se solicită ordinul de protecţie este obligatorie, aşa încât, instanţa a emis adresă în vederea desemnării unui apărător din oficiu în vederea asistenţei juridice a pârâtului, în acest sens fiind desemnată doamna avocat DA......, din cadrul Baroului Cluj, care s-a prezentat la termen.

În temeiul art. 2 alin. 2 din Protocolul privind stabilirea onorariilor cuvenite avocaţilor, va dispune reducerea onorariului apărătorului din oficiu numit pentru reprezentarea pârâtului, av. DA......, la suma de 130 lei, având în vedere că aceasta nu a asigurat efectiv reprezentarea pârâtului, acesta având avocat ales, şi conform art. 27 alin. 4 din Legea nr. 217/2003, va dispune avansarea acestei sume din fondurile Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge, ca fiind neîntemeiată, excepţia lipsei de obiect a petitului 3 din cererea de chemare în judecată, invocată de către pârât, prin întâmpinare.

Respinge, ca fiind neîntemeiată, cererea formulată de către reclamanta RF....., în contradictoriu cu pârâtul RDM...., domiciliat.....

Obligă reclamanta să plătească pârâtului suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Dispune reducerea onorariului apărătorului din oficiu numit pentru reprezentarea pârâtului, av. DA......, din cadrul Baroului Cluj, la suma de 130 lei, şi conform art. 27 alin. 4 din Legea nr. 217/2003, dispune avansarea acestei sume din fondurile Ministerului Justiţiei.

Cu drept de apel, în termen de 3 zile de la pronunţare.

Apelul se depune la Judecătoria Cluj Napoca.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 22.10.2018.

Domenii speta

Spete similare