Acțiune în constatarea intervenirii cesiunii de părți sociale și de înregistrare a acestei operațiuni în registrul comerțului

LITIGII CU PROFESIONIȘTI

Apel. Litigii cu profesioniști. Acțiune în constatarea intervenirii cesiunii de părți sociale și de înregistrare a acestei operațiuni în registrul comerțului, formulată de foștii asociați care și-au cesionat părțile sociale în urmă cu mai mulți ani, față de lipsa de diligență a actualilor asociați în înregistrarea mențiunilor corespunzătoare în registrul comerțului. Temeinicia acțiunii, chiar dacă o parte din actele necesare înregistrării în registrul comerțului au fost

întocmite la momentul cesiunii și nu au fost actualizate, iar o parte din acte lipsesc. Legalitatea hotărârii instanței de fond. Netemeinicia apelului declarat de ONRC

- art. 202 din Legea nr. 31/1990

Curtea de Apel Oradea – Secția a II-a civilă

Decizia nr. 257 din 10 septembrie 2019

Prin Sentința nr. (...)/28.12.2018, Tribunalul (...) a admis acțiunea civilă formulată de către reclamanții (R1), CNP (...), cu domiciliul procedural ales la avocat (...) (...) și (R2), CNP (...), cu domiciliul procedural ales la avocat (...) (...), în contradictoriu cu pârâții (P1), CNP (...), domiciliat în (...), (P2), CNP (...), domiciliată în (...)(...) și Oficiul Național al Registrului Comerțului, cu sediul în (...).

A constatat că, începând cu data de 26.09.2013, pârâții (P1) și (P2) au calitatea de asociați ai S.C. (S) S.R.L., CUI (...), J(...)/2011, conform prevederilor Actului adițional la Actul constitutiv al societății, nr. (...)/03.08.2012.

A constatat că sunt îndeplinite condițiile legale pentru a opera cesionarea părților sociale ale S.C. (S) S.R.L către pârâții (P1) și (P2).

A dispus Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul (...) efectuarea mențiunilor cuvenite conform celor statuate mai sus.

A obligat pârâții (P1) Și (P2) să plătească reclamanților cheltuieli de judecată, suma de 3100 lei, reprezentând c/v onorariu avocat și c/v taxă judiciară de timbru.

Pentru a hotărî în acest sens, tribunalul a reținut următoarele:

Potrivit prevederilor Actului adițional nr. (...) din data de 03.08.2012, la Actul constitutiv al SC (S) SRL reclamanții au hotărât cesionarea părților sociale pe care aceștia le dețineau în cadrul societății (S) SRL, în favoarea pârâților de ordin I, (P1) și (P2), întocmindu-se, în acest sens, Actul constitutiv actualizat, semnat de pârâții de ordin I, la care s-a dat dată certă cu nr. (...)/23.08.2012 către ONRC de pe lângă Tribunalul (...).

Pentru menționarea în registrul de evidență publică a actului adițional, au fost depuse la ONRC de pe lângă Tribunalul (...), de către (P1), declarații pentru a deține calitatea de asociat, respectiv între părțile persoane fizice din litigiu s-a încheiat un contract de cesiune de părți sociale, în formă autentică, de BNP (...), având nr. (...)/02.08.2012. Totodată, s-a întocmit și Declarația de specimen de semnătură, copii legalizate ale actelor de identitate ale pârâților de ordin I și II.

Față de această cerere, creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice, care deținea o creanță de 12.625 lei față de societatea (S) SRL, a formulat opoziție, susținând că ar fi fost prejudiciată prin această hotărâre AGA, invocând dispozițiile art. 202 alin. 2 ind. 3 din Legea 31/1990. Opoziția a fost respinsă atât de Tribunalul (...), prin Sentința civilă nr. (...)/CC/2012, cât și de Curtea de Apel (...), prin Decizia nr. (...)/C/2013, reținându-se că oponenta DGFP (...) nu a făcut dovada existenței unui prejudiciu, condiție necesară pentru promovarea acțiunii, întemeiată pe dispozițiile art. 202 alin. 2 ind. 3 din Legea 31/1990, arătându-se că existența unei creanțe nu echivalează cu dovada prejudiciului.

Cu ocazia înțelegerii intervenite între părți privind preluarea societății SC (S) SRL de către pârâții de ordin I și II, s-a procedat la predarea tuturor bunurilor mobile, a stocului de marfă, conform proceselor verbale de predare-primire, încheiate la data de 02.08.2012.

Astfel cum a rezultat din declarația martorului audiat în cauză, martor care a ținut evidența contabilă a SC (S) SRL de la înființarea acesteia, începând cu luna august 2012 activitatea societății a fost continuată de către pârâții de ordin I și II, iar pârâtul (P1), în calitatea sa de administrator al societății, a depus, începând cu luna august 2012, toate declarațiile care se impun a fi depuse la DGFP (...).

Ulterior soluționării opoziției, pârâții nu au făcut demersurile necesare pentru operarea cuvenitelor mențiuni la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul (...), aspect despre care reclamanții au aflat, când au fost contactați în legătură cu niște datorii ale societății. Cu acea ocazie, verificând mențiunile din registrul comerțului, în privința societății (S) SRL, aceștia au constatat că figurează în continuare ca fiind asociați, cu toate că, începând cu data de 03.08.2016, nu au avut nicio legătură cu societatea, societate care a fost administrată de (P1).

Raportat la ansamblul considerentelor mai sus expuse și reținând faptul că declarațiile de specimen de semnătură și copia legalizată a actelor de identitate ale celor doi pârâți au rămas la notarul public (...), însă au parvenit la dosarul cauzei prin mijlocirea instanței, instanța a constatat că prezenta acțiune, raportat la dispozițiile incidente în speță, respectiv prevederile art. 202 din Legea nr. 31/1990, este întemeiată și în consecință urmează a fost admisă, conform dispozitivului prezentei.

Împotriva acestei hotărâri, a formulat apel Oficiul Național al Registrului Comerțului prin Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul (...), prin care a solicitat admiterea apelului și anularea/schimbarea în parte a hotărârii apelate.

În motivare, apelantul a arătat că, din perspectiva calității procesuale dobândite odată cu introducerea sa în prezenta cauză la cererea reclamanților dar și a dispoziției generale de la art. 26 1 alin. 1 din Legea nr. 26/1990 – privind registrul comerțului, a apelat Sentința nr. (...)/2018 din 28.12.2018 sub aspectul celor pronunțate la pct. 2 și 3.

A precizat că la dosarul de fond a formulat întâmpinare cu privire la cadrul formal, obligatoriu de urmat pentru realizarea înregistrării efective în registrul comerțului a mențiunilor/modificărilor decurgând din cesiunea părților sociale la (S) SRL, adică a noilor asociați și a noului administrator la această societate.

A reiterat pe această cale toate precizările acolo făcute cu următoarele sublinieri:

1. operarea în baza de date a registrului comerțului a mențiunilor efective decurgând din cesionarea părților sociale de la (R1) și (R2), pe de-o parte la (P1) și (P2), pe de altă parte, însemnează înregistrarea tuturor datelor personale ale celor din urmă;

2. realitatea (actualitatea) și completitudinea acestor date se poate asigura numai prin prezentarea actelor specifice înregistrării de noi asociați și/sau administratori la o societate, conform art. 131 și urm. din Normele metodologice privind modul de ținere a registrelor comerțului, de efectuare a înregistrărilor și de eliberare a informațiilor, Anexă la Ordinul Ministrului Justiției nr. 2594/2008, adică: Cererea de înregistrare - formularul tipizat cod 11 -10-150; Formularul specific privind acordul de prelucrare a datelor cu caracter personal; Dovada publicării Actul modificator al actului constitutiv în Monitorul Oficial; Actul modificator al actului constitutiv (hotărârea adunării generale a asociaților) în original; Actul constitutiv actualizat, în original, Copie certificată de pe actul de identitate al fiecărei persoane fizice care dobândește calitatea de asociați sau/și administrator; Declarațiile date pe proprie răspundere de către noii administratori/asociați care prin cesiune au dobândit părți sociale, din care să rezulte că îndeplinesc condițiile legale pentru deținerea acestor calități (original); Hotărârea judecătorească de respingere a opoziției formulată împotriva Actului modificator al actului constitutiv, împuternicire specială (în formă autentică), avocațială sau delegație pentru persoanele desemnate să îndeplinească formalitățile legale (original); Dovada plății tarifului de publicare în Monitorul Oficial a Notificării de depunere la Registrul comerțului a Actului constitutiv actualizat;

3. Sub aspectul condiționalităților la zi ce țin de persoana noilor asociați/noului administrator, din oficiu, cu verificările de rigoare, la orice înregistrare din această categorie, se aplică O.G. 39/2015 privind cazierul fiscal, din ale cărei dispoziții a reținut-o pe cea de art. 8 alin. 5, care interzice autorizarea operațiunilor dacă în cazierul fiscal există înscrise informații privind faptele și situațiile incidente asupra noilor persoane care se înregistrează;

4. Nu mai puțin, a menționat că există și alte elementele ce privesc persoana cesionarilor, redate în conținutul înscrisurilor întocmite anterior, în speță cu mult înainte de data mențiunii efective, (declarații, Hotărârea Adunării Generale, Actul Constitutiv actualizat) care pot suferi modificări. Unele din aceste modificări (cum ar fi spre exemplu decesul persoanei, condamnarea penală ulterioară, etc.) fiind insurmontabile și se opun prin ele însele înregistrării persoanei în cauză în registrul comerțului ca asociat și/sau administrator. Or, aceste situații se pot deduce numai dacă soluționarea cererii de înregistrare a persoanei în registrul comerțului se face în baza unor acte la zi;

5. De altfel, pentru siguranța circuitului civil și a raporturilor juridice decurgând din actele care se înregistrează la registrul comerțului, Legea nr. 26/1990, la art. 22 alin. 1 fixează un termen general de 15 zile pentru solicitarea efectuării operațiunii;

6. A mai arătat că mențiunile privitoare la cesiunea de părți sociale nu intră în categoria celor pe care legea le definește ca fiind mențiuni din oficiu, cum sunt spre exemplu cele decurgând din condamnările penale, cele din materia insolvenței ori în alte cazuri în care legea specială dispune astfel;

7. Înregistrările de noi asociați/nou administrator sunt în sfera de interes a părților implicate, iar inițiativa solicitării de a se înregistra noii asociați/administratori aparține acestora, la alegere, conform convenției dintre ele, inclusiv cu privire la suportarea cheltuielilor aferente (publicare în Monitorul Oficial). Acesta este momentul la care se pune problema constituirii și depunerii dosarului conținând toate actele mai sus indicate, cantitativ și calitativ determinate prin Normele metodologice privind modul de ținere a registrelor comerțului, de efectuare a înregistrărilor și de eliberare a informațiilor – Anexă la Ordinul MJ nr. 2594/2008.

Prin urmare, a solicitat să se constate că, în lipsa unei cereri de înregistrare și a tuturor înscrisurilor avute în vedere la art. 111, art. 131 și urm. din Normele metodologice privind modul de ținere a registrelor comerțului, de efectuare a înregistrărilor și de eliberare a informațiilor -Anexă la Ordinul MJ nr. 2594/2008, Oficiul Registrului Comerțului, nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru înregistrarea mențiunilor decurgând din transmiterea părților sociale deținutele intimații reclamanți (R1) și (R2) la (...) SRL, intimaților pârâți (P1) și (P2), cu consecința anulării/modificării Sentinței civile nr. (...)/2018 din 28.12.2018 în partea privitoare la obligarea sa la efectuarea de mențiuni în baza acesteia, sub aspectul înregistrării de noi asociați/nou administrator.

În drept, apelul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 470 - 471 Cod procedură civilă, art. XIV Legea nr. 2/2013 art. 148 - 151 Cod procedură civilă, art. 194 - 196 alin. (2) Cod procedură civilă.

La data de 08.04.2019, față de apelul declarat în cauză, au formulat întâmpinare intimații (R1) și (R2), prin care au solicitat respingerea apelului declarat de Oficiul Național al Registrului Comerțului prin ORC de pe lângă Tribunalul (...) împotriva Sentinței civile nr. (...)/28.12.2018, ca nefondat, cu obligarea apelantei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate.

În motivare, intimații au arătat că, prin apelul declarat, în esență, se reiau apărările formulate în fața instanței de fond, prezentând punctual actele necesare pentru înregistrarea operațiunii de cesiune de părți sociale, operațiune care trebuia îndreptată de pârâții de ordin 1 și 2, cărora le revine culpa exclusivă în ceea ce privește nefinalizarea acesteia.

Refuzul acestora de a parcurge etapa a II-a a cesiunii, au considerat că îndreptățește reclamanții-intimați să se adreseze instanțelor cu acțiunea depusă la instanța de fond, important fiind, față de starea de fapt privind cesiunea, ca instanța să se pronunțe și asupra datei la care a operat această cesiune, în lumina prevederilor legale invocate prin acțiune.

Au subliniat încă o dată faptul că anterior anului 2016, reclamanții-intimați nu au avut cunoștință de faptul că pârâții de ordin 1-2 nu au parcurs cea de a II-a etapă pentru finalizarea operațiunii de cesiune a părților sociale ale societății (S) în favoarea acestora, la ORC de pe lângă Tribunalul (...), aflând de această problemă în contextul în care au fost sunați de o persoană de la ANAF, pentru a clarifica niște datorii ale acestei societăți.

Prin apelul declarat se critică, în esență, hotărârea pronunțată de instanța de fond, raportat la faptul că, în perioada de timp scursă de la data întocmirii actelor ar fi putut apărea modificări în ceea ce privesc datele cuprinse în actele anexate acțiunii și care ar putea reprezenta impedimente insurmontabile pentru înregistrarea persoanelor în cauză în Registrul Comerțului, invocându-se incidența prevederilor art. 8 din OG 39/2015, respectiv art. 22 din Legea 26/1990.

În mod evident, după cum susține și apelanta, mențiunile în cauză nu se pot face din oficiu, împrejurare față de care au fost nevoiți să solicite concursul instanțelor judecătorești pentru soluționarea aspectelor litigioase atât față de persoanele în favoarea cărora au fost cesionate părțile sociale ale societății (S), cât și ONRC, pentru ca hotărârea pe care instanța o va pronunța, să îi fie opozabilă acestora.

Prin demersul judiciar, au încercat să clarifice problema cesiunii de părți sociale care, în aprecierea acestora, din punct de vedere juridic, în mod incontestabil a avut loc, subliniind că reclamanții intimați și-au îndeplinit toate obligațiile care decurg din prevederile legale incidente, înregistrând, într-o primă fază, această intenție de cesiune, aspect care nu este contestat nici de apelanta ONRC.

Au considerat că este tot de necontestat și faptul că finalizarea operațiunii de cesiune de părți sociale a fost întârziată de opoziția înregistrată de ANAF soluționată prin respingerea acesteia astfel cum rezultă din Sentința civilă nr. (...)/CC/2012, pronunțată de Tribunalul (...) și prin Decizia nr. (...)/C/2013, pronunțată de Curtea de Apel (...), reținându-se că oponenta nu a făcut dovada existenței unui prejudiciu, condiție necesară pentru promovarea acțiunii, întemeiată pe dispozițiile art. 202 alin. 2 ind. 3 din Legea 31/1990, respectiv că existența unei creanțe nu echivalează cu dovada prejudiciului.

Astfel cum a reținut și instanța de fond, cu ocazia înțelegerii intervenite între părți

privind preluarea societății (S) de către pârâții de ordin I și II, s-a procedat la

predarea tuturor bunurilor mobile, a stocului de marfă, conform proceselor verbale de

predare-primire, încheiate la data de 02.08.2012, activitatea societății fiind continuată de

către pârâții de ordin I și II.

Astfel cum au învederat prin acțiunea formulată, respectiv după cum a rezultat și din declarația martorei (M), care a avut calitatea de contabilă a societății (S) SRL și înainte și după cesiune, activitatea acesteia a fost continuată de pârâții de ordin 1 și 2, de pârâtul (P1) în calitate de administrator, care a depus ulterior toate declarațiile care se impun a fi depuse la DGFP (...).

Au considerat că este evident că această operațiune de înregistrare a etapei a II-a a cesiunii, raportat la pasivitatea pârâților de ordin 1 și 2, respectiv lipsa de interes a acestora, nu se poate realiza pe cale necontencioasă, în condițiile reglementate de Legea 26/1990, considerând că nu există un impediment legal pentru valorificarea intereselor legitime ale reclamanților, prin prezentul demers judiciar.

Raportat la conținutul actelor încheiate de părți, au apreciat că rezultă fără niciun dubiu că acordul de voință în ceea ce privește transmiterea părților sociale a intervenit în condiții legale și că, în baza dispozițiilor art. 202 alin. 2 ind. 4 din Legea 31/1990, la data respingerii opoziției, a operat transmiterea părților sociale, considerând că în acest fel nu există niciun raționament pentru care apelanta să nu înregistreze aceste mențiuni.

Clarificarea acestor chestiuni juridice se impune a fi făcută și din perspectiva principiului securității raporturilor juridice, opozabilitatea cesiunii față de terți, prin înregistrarea cuvenitelor mențiuni în Registrul Comerțului, fiind o expresie a acestui principiu.

Primul capăt de cerere formulat prin acțiunea introductivă își are temeiul de drept pe dispozițiile art. 202 alin. 2 ind. 4 din Legea 31/1990, prevederi legale care, în aprecierea acestora, trebuie respectate și de apelantă, care, în aprecierea lor, prin prezentul apel, dă o importanță mult prea mare unor aspecte care țin de formă, făcând abstracție de conținut, adică de îndeplinirea propriu-zisă a condițiilor legale pentru a se opera cesiunea de părți sociale.

Cu toate că se invocă prevederile art. 8 din OG 39/2015, în realitate nu se indică un

motiv concret pentru care intimații (P1) și (P2) nu ar putea deține calitatea

de asociați și administratori, subliniind, încă o dată, că în aprecierea lor, aceste probleme

trebuie raportate la momentul cesiunii.

În drept, au invocat dispozițiile art. 202 și următoarele din Legea 31/1990, art. 35

Cod procedură civilă și art. 453 Cod procedură civilă.

Examinând sentința apelată, raportat la motivele de apel invocate, Curtea a reținut că apelul este nefondat.

Astfel cum rezultă din prevederile art. 202 alin. 21 și 24 din Legea 31/1990, înregistrarea în registrul comerțului a mențiunilor privind transmiterea părților sociale către persoane din afara societății se face în două etape: într-o primă etapă, în vederea efectuării publicității față de terți, se menționează în registru hotărârea adunării asociaților privitoare la cesiune, care va fi publicată și în Monitorul Oficial al României partea a IV-a. Într-o a doua etapă, la data expirării termenului în care se poate exercita opoziție ori la data comunicării hotărârii de respingere a acesteia, are loc înregistrarea în registrul comerțului a transmiterii părților sociale.

În speță, acțiunea reclamanților cedenți vine să suplinească cea de-a două etapă, de înregistrare propriu-zisă în registru a transmiterii părților sociale, în condițiile în care, cesionarii nu au continuat demersurile ce se impuneau în acest sens, ca o consecință a parcurgerii primei etape.

Din înscrisurile dosarului reiese că, prin contractul de cesiune de părți sociale autentificat sub nr. (...)/02.08.2012, asociații (R1) și (R2) au cesionat integral părțile sociale deținute în cadrul S.C. (S) S.R.L. în favoarea cesionarilor (P1) și (P2), care au devenit asociați în cote părți egale în cadrul societății. În baza acestui contract, s-a întocmit actul adițional nr. (...)/03.08.2012 la actul constitutiv al societății, având dată certă nr. (...)/03.08.2012, întocmit de biroul de asistență din cadrul ORCT (...).

În urma cererii de depunere și menționare acte nr. (...)/03.08.2012, prin rezoluția persoanei desemnate de la ORCT (...), a fost menționat în registru și publicat în Monitorul Oficial al României partea a IV-a, actul adițional nr. (...)/03.08.2012.

Ulterior, creditorul DGRFP (...) a formulat opoziție față de transmiterea părților sociale, aceasta fiind respinsă prin sentința nr. (...)/20.12.2012 pronunțată de Tribunalul (...), irevocabilă prin decizia nr. (...)/26.09.2013 a Curții de Apel (...).

În aceste condiții, în vederea parcurgerii celei de-a doua etape anterior arătate, interesul continuării tuturor formalităților necesare revenea cesionarilor. Însă, față de pasivitatea acestora, raportat la prevederile art. 202 alin. 24 din Legea 31/1990, nu există nici un impediment pentru a se recurge la mijlocirea instanței de judecată, în condițiile în care, la dosarul cauzei, se regăsesc toate înscrisurile necesare efectuării unei asemenea înregistrări.

În acest sens, Curtea a avut în vedere că, pe lângă contractul autentic de cesiune menționat, actul adițional nr. (...)/03.08.2012 și actul constitutiv actualizat al societății, au fost depuse la dosarul cauzei și declarațiile autentificate sub nr. (...)/02.08.2012 și nr. (...)/02.08.2012 date de cei doi cesionari privind îndeplinirea condițiilor legale pentru deținerea și exercitarea calității de asociați (filele 151 și 152 din vol. I al Tribunalului (...), copiile cărților lor de identitate (fila 169), iar în faza de apel certificatele de cazier fiscal ale acestora (filele 48 și 57), din care rezultă că, la data eliberării acestora, nu au fapte înscrise în cazierul fiscal.

Faptul că, declarațiile au fost date de cei doi cesionari în anul 2012, iar nu la momentul de față, nu prezintă relevanță, întrucât actul de cesiune fiind întocmit în august 2012, este evident că, și declarațiile autentice prin care aceștia au arătat că îndeplinesc condițiile legale pentru exercitarea calității de asociat trebuiau date tot atunci. De altfel, prima instanță „a constatat” calitatea de asociați a cesionarilor începând cu data de 26.09.2013 (data pronunțării deciziei nr. (...)/2013 a Curții de Apel (...), de respingere irevocabilă a opoziției DGRFP (...), în acord cu prevederile art. 202 alin. 24 din Legea 31/1990, potrivit căruia, transmiterea părților sociale va opera, în cazul formulării opoziției, la data comunicării hotărârii de respingere a acesteia. Este evident că, transmiterea părților sociale, în acest caz, are la bază înscrisurile deja depuse de asociați, necesare pentru parcurgerea primei etape, de menționare în registru a actului adițional nr. (...)/03.08.2012, fără a fi necesar a se depune alte declarații la momentul înregistrării efective a cesiunii părților sociale.

Intenția părților de a realiza cesiunea părților sociale nu poate fi pusă în îndoială, în condițiile în care, începând cu luna decembrie 2012, pe perioada anilor 2013 - 2015, numitul (P1) este cel care a întocmit deconturile privind TVA înregistrate la organele financiare (filele 49 și urm. din vol. II al Tribunalului (...).

De asemenea, interesul reclamanților intimați de a formula o asemenea acțiune nu poate fi contestat, căci, în condițiile în care aceștia și-au pierdut calitatea de asociați, realitatea trebuie să concorde cu înregistrările din registru, aceasta fiind o măsură de protecție și față de terții care intră în raporturi juridice cu societatea, prin reprezentații săi reali.

Astfel, instanța de apel a reținut că, întrucât la dosarul cauzei se regăsesc toate înscrisurile necesare efectuării înregistrării operațiunii de cesiune de părți sociale, hotărârea pronunțată de prima instanță este legală și temeinică. Lipsa cererii de înregistrare ori a formularului specific privind acordul de prelucrare a datelor cu caracter personal, invocate de către apelantă în cuprinsul cererii de apel, nu pot conduce la o altă soluție, întrucât aceste înscrisuri se impuneau a fi depuse în cazul în care cererea de înregistrare a mențiunilor ar fi aparținut uneia dintre părțile implicate în actul de cesiune, fiind adresată în mod direct Oficiului Registrului Comerțului. Or, tocmai neîndeplinirea obligațiilor în acest sens a determinat formularea prezentei acțiuni în justiție, hotărârea pronunțată într-o asemenea acțiune suplinind pasivitatea părților interesate, fapt ce exclude implicit posibilitatea depunerii unor asemenea înscrisuri.

În consecință, în temeiul art. 480 alin. 1 Cod procedură civilă, a fost respins apelul ca nefondat și menținută ca legală și temeinică sentința apelată.

S-a luat act de faptul că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în apel.

Domenii speta

Spete similare