Contestaţie decizie pensionare

Sentinţa civilă nr. 35/19.01.2018

Tribunalul Bacău d-na D.M. a formulat contestaţie împotriva Deciziei 119873/23.11.2016 şi solicitat ca instanţa să oblige C.J.P. Bacău să-i recalculeze pensia cu valorificarea veniturilor neînregistrate în carnetul de muncă, dar înscrise în adeverinţa 1025163/25.08.2016 emisă de C.B. Bacău.

În motivarea acţiunii contestatoarea arată că a fost emisă decizia 119873/23.11.2016, prin care i s-a respins cererea de recalculare, motivând că “veniturile obţinute din prime nu fac parte din baza de calcul a pensiilor conform anexei 15 din HGR 257/2011 şi a Legii 263/2010”.În termenul legal a formult contestaţia cu nr. 1560/08.12.2016 ce a fost înaintată la CNPP, de la care nu a primit răspuns.

Susţine contestatoarea că a realizat alte sume brute plătite din fondul de salarii, din adeverinţa emisă rezultând că C.B. a reţinut şi virat contribuţii de asigurări sociale, fiind încălcat astfel principiul contributivităţii. A invocat şi RIL 19/10.12.2012 a ÎCCJ.

În drept a invocat art. 106 şi 107 din Legea 263/2010.

În susţinerea acţiunii a solicitat proba cu acte şi a depus la dosar înscrisurile de la filele 6-36 din dosar.

Acţiunea este scutită de plata taxei de timbru în temeiul art.  157 din Legea 263/2010.

C.J.P. Bacău a formulat întâmpinare (filele 41-43), solicitând respingerea contestaţiei.

În motivare a arătat că prin cererea nr.10316/31.08.2016, s-a solicitat recalcularea drepturilor de pensie, prin valorificarea la calculul punctajului mediu anual a adeverinţei 1025163/25.08.2016 emisă de C.B. Bacău.

Potrivit art. 107 al 3 din Legea 263/2010 pensia poate fi recalculata prin adăugarea veniturilor sau stagiilor de cotizare prevăzute de lege nevalorificate la stabilirea acesteia.

Veniturile prevăzute de lege care potrivit art. 107 pot fi avute în vedere la recalcularea drepturilor de pensie sunt cele reglementate de art. 165 din Legea 263/2010.

Astfel, la determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 01.04.2011 pe lingă salariile, brute sau nete, evidenţiate in carnetul de munca , se au in vedere si sporurile cu caracter permanent care, după data de 01.04.1992 au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare si care sunt înscrise în carnetul de munca sau sunt dovedite cu adeverinţe eliberate conform legii.

Sporurile cu caracter permanent care se pot valorifica la stabilirea şi/sau recalcularea drepturilor de pensie, potrivit art. 165 alin. 2 din legea 263/2010, sunt cele prevăzute în anexa 15 din HG 257/2011 (art. 127 din HG 257/2011).

Potrivit dispoziţiilor art.127 şi anexa 15 din HG 257/2011 adeverinţele care fac dovada sporurilor încasate trebuie să respecte condiţiile de forma şi de fond cuprinse în mod expres în dispoziţiile legale susmenţionate, sumele acordate sub denumirea de prime acordate pentru realizări deosebite şi sărbători nefiind parte din sporurile cu caracter permanent, care pot fi avute în vedere la calculul punctajului mediu anual respectiv la recalcularea drepturilor de pensie.

S-a mai arătat că adeverinţa nu respectă condiţiile de formă, necuprinzând temeiul legal iar veniturile brute au fost înscrise, potrivit legii, de către angajator în carnetul de muncă şi au fost valorificate încă din anul 2008, în adeverinţă  nefiind menţionat dacă cele cuprinse în adeverinţă completează, anulează s-au modifică înscrierile din carnetul de muncă, neexistând temei legal pentru a se putea recalcula drepturile de pensie.

S-a invocat pct. VI din Anexa 15 a HG 257/2011 iar cu privire la RIL s-a arătat că nu aplică speţei de faţă.

În drept s-a invocat Legea 263/2010 şi OUG 92/2003 iar n dovedire s-a solicitat proba cu înscrisuri.

Contestatoarea a formulat şi răspuns la întâmpinare (filele 65-66) prin care a reiterat cele din acţiune. Cu privire la lipsa temeiului legal din adeverinţa depusă a arătat că a solicitat lămuriri de la fostul angajator.

Instanţa a încuviinţat şi a administrat proba cu înscrisuri pentru ambele părţi, la dosar fiind comunicate de către CEC adresa de la fila 78 şi înscrisuri reprezentând state de plată din perioada de referinţă, prin sondaj  (filele 79-97).

Analizând acţiunea de faţă prin prisma motivelor formulate şi a temeiurilor legale invocate instanţa reţine următoarele:

Prin decizia nr. 119873/18.02.2009 (fila 44) emisă de pârâtă contestatoarea a beneficiat de pensie de invaliditate, prin cererea 10316/31.08.2016 solicitând recalcularea punctajului cu valorificarea sumelor din adeverinţa 1025163/25.08.2016 emisă de C.B. Bacău (filele 58-60). A fost emisă decizia 119873/23.11.2016 (fila 55) prin care s-a respins cererea de recalculare deoarece veniturile reprezentând prime nu pot fi valorificate întrucât nu fac parte din baza de calcul a pensiilor conform Anexei 15 a HG 257/2011.

Pârâta a recunoscut prin întâmpinare că nu a valorificat sumele din adeverinţa 1025163/25.08.2016 deoarece s-au valorificat încă din anul 2008 salariile brute înscrise de acelaşi angajator în carnetul de muncă şi că nu este înscris în adeverinţă temeiul legal.

Decizia de recalculare a fost contestată la Comisia Centrala de Contestaţii din subordinea CNPP, potrivit art. 149 alin 1 din Legea 263/2010, privind sistemul de pensii publice, nefiind emisă de către aceasta o hotărâre până la momentul judecării cauzei, astfel că prezenta acţiune este admisibilă, în acest sens fiind şi prevederile deciziei Curţii Constituţionale nr. 956 din 13 noiembrie 2012.

Instanţa va avea  în vedere, pe de o parte, art. 124, alin. (1) lit. d din HG 257/2011, potrivit căruia adeverinţele prin care se dovedesc sporurile va cuprinde obligatoriu denumirea sporurilor, procentul sau suma acordată precum şi perioada în care a primit sporul şi temeiul în baza căruia s-a acordat. Adeverinţa 1025163/25.08.2016 nu cuprinde temeiul în baza căruia s-au acordat primele pentru realizări deosebite şi sărbători astfel că nu este emisă cu respectarea dispoziţiilor legale aplicabile în această materie.

Pe de altă parte sunt aplicabile şi dispoziţiile art. 165 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 263/2010, potrivit cărora, pentru perioadele anterioare datei de 01.04.2001, la determinarea punctajelor lunare, se au în vedere salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, precum şi sporurile cu caracter permanent care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare.

Astfel, pe fondul cauzei, sub aspectul temeiniciei, instanţa reţine că potrivit art. 165 din Legea 263/2010 alin (1) la determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, funcţie de modul de datorare sau de nedatorare a impozitului pe veniturile obţinute din salarii, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel:

a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977;

b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991;

c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.

Potrivit alin (2) al aceluiaşi articol la determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere şi sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverinţe eliberate de unităţi, conform legislaţiei în vigoare.

Prin prisma celor arătate mai sus dar şi prin înţelesul şi sensul dispoziţiilor art. 127 alin. (1) din HG 257/2011 sporurile cu caracter permanent care se pot valorifica la stabilirea şi/sau recalcularea drepturilor de pensie, în temeiul prevederilor art. 165 alin. (2) din lege, sunt cele prevăzute în anexa nr. 15.

Faţă de atari dispoziţii legale şi interpretând per a contrario  Anexa nr. 15 a HG nr. 257/2011, care cuprinde o listă exhaustivă a sporurilor valorificabile, excluzând sumele reprezentând premii, prime, profit, alte venituri impozabile, ... .

Punctul VI din Anexa 15 a HG 257/2011 reglementează după cum urmează:

„ Adeverinţele prin care se dovedesc aceste sporuri vor cuprinde:

- datele de identificare a persoanei;

- denumirea unităţii;

- perioada în care s-a lucrat, cu indicarea datei de începere şi de încetare a raportului de muncă;

- funcţia, meseria sau specialitatea exercitată;

- denumirea sporurilor, procentul sau suma acordată;

- perioada în care a primit sporul şi temeiul în baza căruia s-a acordat;

- adeverinţele vor purta număr, data eliberării, ştampila unităţii, precum şi semnătura celui care angajează unitatea sau a persoanei delegate în acest sens de conducerea unităţii.

Adeverinţele privind sporurile cu caracter permanent acordate în perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001 se vor prezenta numai în situaţiile în care aceste sporuri nu sunt înregistrate în carnetul de muncă.

Menţiune: Nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din bază de calcul a pensiilor, conform legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001:

- formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale;

- participarea la beneficii a oamenilor muncii din unităţile economice;

- premiile anuale şi premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite;

- recompensele cu caracter limitat, acordate personalului din unele sectoare de activitate;

- diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaţiile de delegare, detaşare şi transfer;

- drepturile de autor;

- drepturile plătite potrivit dispoziţiilor legale, în cazul desfacerii contractului de muncă;

- al treisprezecelea salariu;

- formele de retribuire definite sub sintagma "plata cu ora", acordate cadrelor didactice şi specialiştilor din producţie sau din alte domenii de activitate pentru activitatea didactică de predare, seminare, lucrări practice, desfăşurate în afara obligaţiilor de muncă de la funcţia de bază, pentru acoperirea unor posturi vacante sau ai căror titulari lipseau temporar, precum şi pentru îndeplinirea unor activităţi didactice pentru care nu se justifică înfiinţarea unor posturi;

- formele de retribuire pentru "orele suplimentare" realizate peste programul normal de lucru;

- sporul acordat pentru personalul didactic care îndrumă practica psihopedagogică şi care asigură perfecţionarea de specialitate a învăţătorilor şi educatorilor;

- indemnizaţiile de muncă nenormată;

- compensaţiile acordate conform decretelor nr. 46/1982 şi nr. 240/1982;

- alte sporuri care nu au avut caracter permanent.”

Pe de o parte în adeverinţa prezentată în vederea recalculării nu este înscris temeiul legal aşa cum sunt dispoziţiile art. 124 şi următoarele din HG 257/2011 iar pe de altă parte primele pentru realizări deosebite şi pentru sărbători nu se regăsesc cuprinse în anexa 15, potrivit pct. VI din Anexa 15 a HG 257/2011, fiind expres excluse .

Veniturile obţinute ar putea fi valorificate la recalcularea pensiilor, în opinia instanţei, conform principiului contributivităţii, reluat în cuprinsul art. 2 lit. c din Legea nr. 263/2010, urmând a fi ignorate prevederile unui act normativ cu forţă juridică inferioară care, fiind adoptat în vederea punerii în executare a legii, nu poate fi interpretat în contra acesteia numai dacă se face dovada că s-ar fi achitat contribuţii şi asupra sumelor reprezentând premii din adeverinţa 1025163/25.08.2016 emisă de C.B. Bacău (filele 58-60).

Nu se poate reţine în mod direct că asupra sumelor respective s-a reţinut CAS deoarece legislaţia din perioada respectivă stabilea că angajatorul achită contribuţii asociale asupra salariului brut sau net după caz, asupra sporului de vechime (Decretul 389/1972) şi asupra sporurilor cu caracter permanent de la 01.04.1992 când a intrat în vigoare Legea 49/1992. Nu există certitudinea achitării CAS asupra sumelor individuale, astfel că se creează o stare de incertitudine.

Verificând contribuţiile sociale din statele de plată depuse la dosar de fostul angajator, la solicitarea instanţei, rezultă că s-a achitat o contribuţie de 3 % calculată asupra salariului de încadrare, a sporului de vechime şi a sporurilor cu caracter permanent. Exemplu: din statul de plată aferent lunii septembrie 1991 rezultă că s-a achitat contribuţie la pensie în sumă de 403 lei, ceea ce reprezintă 3 % aplicat asupra salariului în sumă de 13424 lei format din salariu tarifar 11.995 lei (fila 88 verso) + 1439 lei (spor vechime 12% ), suma de 4800 lei reprezentând premii, din statul de plată (fila 89), nefiind avute în vedere la calcul contribuţiei pentru pensie. Acelaşi aspect rezultă şi din analizarea celorlalte state de plată (fila 94, în ianuarie 1997 s-a reţinut 3 % , respectiv suma de 20.358 lei (20358 x 3 : 100 = 678.600, ori salariul cu tot cu prime este 970. 600 lei, mult mai mare decât suma pentru care s-a achitat CAS).

Intimata a arătat prin întâmpinare că la pensionarea contestatoarei în anul 2009 au fost valorificate toate salariile brute înscrise în carnetul de muncă al contestatoarei de, fapt ce nu a fost negat de către aceasta.

Articolul 47 alin. (2) din Constituţie, republicată, se consacră dreptul la pensie pentru toţi cetăţenii, în condiţiile prevăzute de lege. Astfel, condiţiile ce trebuiesc îndeplinite pentru beneficiul efectiv al dreptului la pensie, criteriile de acordare a pensiei şi modul de calcul al cuantumului acesteia, ca şi toate celelalte norme de drept substanţial ori de procedură privind funcţionarea sistemului public de asigurări sociale sunt reglementate prin lege. Legiuitorul are, în consecinţă, competenţa exclusivă şi opţiunea liberă pentru stabilirea veniturilor în raport cu care se datorează contribuţia la fondul asigurărilor sociale şi în raport cu care se calculează cuantumul pensiilor şi al altor ajutoare sociale.

Este evident că modul de interpretare a normelor legale în materie nu va fi de natură să înlăture beneficiul prevederilor art. 165 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 263/2010, în sensul că se prezumă că s-au plătit aceste contribuţii pentru sporurile care au făcut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislaţiei anterioare şi care sunt înregistrate în carnetul de muncă, abordarea prezentată înscriindu-se în orientarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie reflectată prin deciziile pronunţate în recursurile în interesul legii promovate în această materie.

Atât în deciziile date ca urmare a soluţionării recursului în interesul legii la care a făcut referire reclamanta cât şi în Deciziile Curţii Constituţionale nu se exclude "de plano" posibilitatea valorificării veniturilor enumerate în mod exhaustiv în Legea 263/2010, ci prevăd că aplicabilitatea la cazul concret a acestor prevederi legale se stabileşte de instanţă, în funcţie de includerea sau nu a acestor venituri în baza de calcul a pensiilor.

Astfel, în opinia Curţii Constituţionale, problema dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul al pensiilor şi dacă s-au încasat sau nu contribuţii de asigurări sociale de stat pentru veniturile excluse de la punctajul anual constituie probleme de fapt şi de aplicare a legii a căror soluţionare intră în competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti, sens în care s-a reţinut şi prin Decizia nr. 736 din 24 decembrie 2006 a Curţii Constituţionale.

Ori, faţă de prevederile legale menţionate anterior, sumele obţinute de către contestatoare ca premii pentru realizări deosebite şi sărbători legale, cuprinse în adeverinţa nr.1025163/25.08.2016, emisă de C.B., nu pot fi avute în vedere la stabilirea punctajului mediu anual pentru recalcularea pensiei, întrucât nu făceau parte din baza de calcul a pensiei şi nici nu s-a făcut dovada plăţii contribuţiilor sociale.

Raportat la cele arătate instanţa apreciază că nu se pot reţine susţinerile contestatoarei, fiind în discuţie strict aplicarea dispoziţiilor legale în vigoare, care reglementează modul de efectuare a procedurii de recalculare astfel că dispoziţiile legale privind recalcularea pensiilor trebuiesc aplicate cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale indicate mai sus.

În considerarea celor arătate mai sus, tribunalul va respinge acţiunea ca fiind nefondată .

Instanţa ia act că intimata nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Domenii speta

Spete similare