Salarizare

Răspunderea patrimoniala a  angajatului şofer pentru prejudiciul cauzat societăţii prin neîndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor de serviciu

Secţia a III-a Contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale

.SENTINŢA CIVILĂ  nr. 867 din data de 04 decembrie 2019

prin cererea, scutită de taxă judiciară de timbru, înregistrată pe rolul Tribunalului Arad la data de 22.05.2019, sub numărul …, reclamanta SC  …., a chemat în judecată pe pârâţii … şi …, solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună obligarea pârâţilor, în solidar, la plata sumei de 1000 euro, reprezentând contravaloare amendă neachitare taxă de drum în Belgia; cu cheltuieli de judecată onorariu avocat.

În motivarea acţiunii reclamanta arată că pârâţii au fost angajaţii societăţii reclamante  până la data de 26.06.2017, respectiv 28.03.2019, ca şoferi. La data de 14.08.2018 reclamantei i-a fost comunicată o amendă pentru neachitarea taxei de drum în Belgia, amendă ce a fost achitată de angajator la aceeaşi dată. Fapta contravenţională a fost săvârşită, conform autorităţilor la data de 21.03.2017, de autocamionul condus de cei doi pârâţi în echipaj, conform foii de parcurs anexate. Susţine că, având în vedere că obligaţia achitării taxei de drum îi revenea şoferului, răspunderea revine exclusiv acestuia, care are obligaţia de reparare a prejudiciului adus societăţii prin comiterea acestei fapte.

Examinând actele şi probele administrate în cauză, instanţa a  reţinut că pârâţii au fost angajaţii societăţii reclamante conform contractelor individuale de muncă nr.3/23.02.2015, respectiv nr.266/10.02.2016 (fila15,31), în funcţia de şofer  autocamion/maşină de mare tonaj .

Reclamanţilor le-a încetat contractul individual de muncă, conform art.55 lit. b, respectiv art. 81alin1 din Codul Muncii.  Pe perioada derulării raporturilor de muncă, pârâţii în cursa efectuată  în data de 21.03.2017 la ora 23:49 la A3:km121.5 Regiunea Wallonne Belgia au fost descoperiţi în trafic  de autorităţile belgiene potrivit înştiinţării nr.804032136/13.07.2017 (fila 6-11), că autovehiculul condus de  aceştia circula fără a fi achitat taxa de drum aferentă deplasării pe teritoriul Belgiei, sancţiunea nerespectării acestei  obligaţii fiind amenda contravenţională.

Potrivit foii de parcurs întocmite, autocamionul aparţinând societăţii reclamante era condus în echipaj de cei doi pârâţi, la momentul săvârşirii contravenţiei la volanul autocamionului fiind pârâtul ….

În fapt, instanţa constată că, potrivit înscrisurilor depuse la dosar, la data de 14.08.2018 pârâtei i-a fost comunicată o amendă pentru neachitarea taxei de drum în Belgia, sumă  ce a fost achitată de societate la aceeaşi dată.

Neachitarea tarifelor de utilizare a drumurilor cu taxă a determinat încălcarea reglementărilor europene în materia transporturilor rutiere, sancţiunea aplicată pentru această neachitare a  tarifelor de utilizare a drumurilor cu taxă fiind amenda contravenţională.

Aşadar, conform înscrisului depus la fila 6-10 dosar, autorităţile belgiene au dispus sancţionarea contravenţională a reclamantei cu suma de 1000 euro pentru lipsa vignetei.

În acest context, în situaţia dată, reclamanta solicită pe cale contencioasă repararea prejudiciului produs de pârâţi, în considerarea omisiunii acestora de plată a vignetei, apreciind că obligaţia achiziţionării vignetei le revenea conform contractului individual de muncă, a fişei postului şi a ghidul şoferului –anexă a Regulamentului Intern a societăţii angajatoare.

Potrivit prevederilor fişei postului, anexă la contractul individual de muncă al pârâtului angajatul –şofer are printre îndatoririle specifice şi: ”respectarea tuturor reglementărilor în vigoare privind circulaţia pe drumurile publice”.

De asemenea conform anexei la Regulamentul Intern al societăţii angajatoare, respectiv a Ghidului şoferului „neplata taxelor de drum atrage de la sine amenzi pentru care şoferul este direct răspunzător” .

În drept, situaţia descrisă de reclamantă se circumscrie dispoziţiilor art. 254 alin 1 din Codul Muncii potrivit cărora „Salariaţii răspund patrimonial, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina şi în legătură cu munca lor".

Prejudiciul produs reclamantei şi care constă în neîndeplinirea obligaţiilor de serviciu stabilite prin fişa postului şi Regulamentul Intern, este produs din vina acestor salariaţi şi în calitate de angajaţi al reclamantei.

Astfel, principalele modalităţi de stabilire şi recuperare a prejudiciului produs angajatorului – atât în cazul răspunderii patrimoniale cât şi a obligaţiei de restituire – sunt învoiala părţilor şi acţiunea în justiţie. În acest sens, în situaţia în care părţile nu se înţeleg, respectiv când salariatul nu recunoaşte producerea pagubei ori nu este de acord cu valoarea acesteia, singura cale aflată la îndemâna angajatorului păgubit este aceea de a sesiza instanţa competentă în vederea obligării salariatului la repararea prejudiciului. În conformitate cu art.169 alin.2 din Codul muncii, reţinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului, nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă şi exigibilă şi a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă.

 Odată cu semnarea contractului de muncă pârâţii au semnat şi fişa postului-anexă la contractul individual de muncă, şi anexa la Regulamentul Intern, respectiv Ghidul Şoferului(potrivit tabelului depus la fila 64 şi 65,cu semnăturile pârâţilor), acte din care au luat la cunoştinţă despre atribuţiile, sarcinile, lucrările şi responsabilităţile pe care urmau să le aibă în cadrul societăţii în funcţia de şofer pe maşini de mare tonaj, ca şi de sancţiunile pe care urma să le suporte în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a acestor sarcini.

Respectând principiul simetriei, art.254 reglementează răspunderea patrimonială a salariaţilor atunci când produc pagube angajatorului. Această răspundere este condiţionată de existenţa raportului juridic de muncă între salariatul răspunzător şi angajatul păgubit, fiind o răspundere contractuală care are la bază vinovăţia celui în cauză.

 Astfel, date fiind raporturile de muncă, instanţa va analiza condiţiile răspunderii patrimoniale, respectiv calitatea de salariat a pârâţilor în momentul producerii prejudiciului, fapta ilicită şi personală a acestora săvârşită în legătură cu munca lor, constând în neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a sarcinilor de serviciu, existenta prejudiciului, raportul de cauzalitate dintre faptă şi prejudiciul produs, precum  şi vinovăţia pârâţilor.

Condiţiile răspunderii sunt: calitatea de salariat; fapta ilicită şi personală a salariatului săvârşită în legătură cu munca (în desfăşurarea muncii, pârâţii au săvârşit fapta ilicită în legătură cu munca lor, respectiv nu au achitat taxele de drum pe teritoriul Belgiei); prejudiciul cauzat angajatorului (suma de 1.000 euro fiind amenda pe care societatea  a fost nevoită să o achite), raportul de cauzalitate între faptă şi prejudiciu (există legătură între fapta ilicită şi munca prestată, în măsura în care pârâţii fiind angajaţi pe postul de şoferi maşină mare tonaj trebuiau, prin natura muncii, să respecte toate regulile impuse prin fişa postului şi a regulamentului de ordine interioară); şi vinovăţia salariatului (ce constă în neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu prevăzute în fişa postului şi a contractului individual de muncă).  Aceste condiţii trebuie întrunite cumulativ, în lipsa uneia dintre aceste condiţii, această răspundere nu există.

În speţă, s-a făcut dovada calităţii de angajaţi a pârâţilor, la data săvârşirii faptei contravenţionale pârâţii aveau calitatea de salariaţi ai reclamantei; săvârşirea faptei contravenţionale a avut loc în timpul serviciului, fiind consecinţa conduitei culpabile a pârâţilor, care nu au respectat obligaţiile de serviciu înscrise în fişa postului şi în anexa Regulamentului Intern, respectiv fapta ilicită a pârâţilor este grefată pe conduita neconformă a acestora materializată prin omisiunea achitării taxei de drum pe teritoriul Belgiei, nerespectarea obligaţiilor de serviciu a avut ca şi consecinţă aplicarea amenzii; pârâţii nu au restituit până în prezent suma de bani reprezentând contravaloarea amenzii achitate de societate, prejudiciul suferit fiind cuantificat în suma plătită de reclamantă cu titlu de amendă contravenţională şi reprezintă consecinţa păgubitoare patrimonială suportată de către aceasta  ca efect a neexecutării, executării necorespunzătoare sau cu întârziere de către pârâţi a obligaţiei născute în sarcina lor,  reprezentat de suma nerestituită de 1.000 euro; în ce priveşte raportul de cauzalitate dintre faptă şi prejudiciu, acesta este de esenţa răspunderii delictuale, alături de celelalte elemente analizate, ori s-a stabilit existenţa faptei culpabile a pârâţilor, respectiv existenţa  prejudiciul, consecinţă directă a neexecutării culpabile a obligaţiei de plată a taxei de drum, acestea fiind strâns legate în virtutea principiului cauză-efect; nu în ultimul rând, culpa pârâţilor este dată de omisiunea îndeplinirii obligaţiei de plată a vignetei, stipulate în fişa postului la lit. F paragraful 5, în sensul respectării legislaţiei privind circulaţia pe drumurile publice, respectiv a  Ghidului şoferului în ceea ce priveşte neplata taxelor de drum .

 Sunt întrunite cumulativ condiţiile răspunderii patrimoniale. Instanţa a admis acţiunea reclamantei.

Domenii speta

Spete similare