Anulare proces verbal de contravenție

Decizie *** din 02.03.2018


„Asupra apelului de faţă, tribunalul constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. …/2017 pronunţată de Judecătoria Satu Mare în dosar nr. …/296/2017, instanţa de fond a respins plângerea contravenţională formulată de contestatoarea  R, dom. în  …, având CNP …, în contradictoriu cu intimata Administraţia Domeniului Public Satu Mare cu sediul în Satu Mare str. Martirilor Deportaţi nr. 25, jud. Satu Mare, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut următoarele:

În fapt, prin notele de control şi înştiinţare de plată seria … nr. …/ZZ.LL.2014, …/ZZ.LL.2014 şi …/ZZ.LL.2014 emise de Administraţia Domeniului Public (f. 24), s-a reţinut că autoturismul cu nr. de înmatriculare … a parcat fără tichet sau abonament de parcare expus la loc vizibil în interiorul autoturismului.

Prin adresa din ZZ.LL.2017 emisă de Administraţia Domeniului Public (f. 22), reclamantei i s-a solicitat să comunice datele de identificare ale conducătorul autoturismului care a utilizat autovehiculul fără achitarea tarifului pentru parcare, pentru ca ulterior pârâtă să aducă la cunoştinţă petentei că autoturismul său, cu nr. de înmatriculare … a staţionat în aria de aplicare a sistemului privind controlul, limitarea şi taxarea staţionărilor în municipiul Satu Mare şi că, prin abaterile comise, ce au fost constatate de către echipele de control, a încălcat anexa 1 a HCL nr. 9/30.01.2014, punându-i-se în vedere să achite un tarif de penalizare de 360 de lei.

Prin procesul-verbal seria … nr. …/ZZ.LL.2017 întocmit de către Administraţia Domeniului Public (f. 4), petenta a fost sancţionată cu amendă contravenţională în cuantum de 200 lei pentru faptul că nu a comunicat, în termenul solicitat, identitatea persoanei căreia i-a încredinţat autovehiculul, faptă prevăzută şi sancţionată de art. 48 lit. d din anexa 1 la HCL nr. 62/2016.

Procesul-verbal sus-menţionat nu a fost semnat de contravenientă şi nu conţine obiecţiunile acesteia, fiind încheiat în lipsă.

Analizând conţinutul procesului-verbal sub aspectul legalităţii întocmirii acestuia, instanţa a constatat că acesta cuprinde toate menţiunile prevăzute de art. 16 şi 17 din O.G. nr. 2/2001, sub sancţiunea nulităţii, fiind încheiat cu respectarea prevederilor legale.

În ceea ce priveşte apărările reclamantei privitoare la intervenirea prescripţiei aplicării sancţiunii contravenţionale, instanţa a apreciat că aceste susţineri sunt neîntemeiate, în raport de împrejurarea că fapta pentru care a fost sancţionată contravenţional petenta a constatat în necomunicarea datelor de identificare, faptă care s-a comis la momentul împlinirii termenului de 10 zile în care acesta avea obligaţia de a comunica informaţiile solicitate, acesta fiind momentul de la care trebuie calculat termenul de 6 luni reglementat de art. 13 alin. 1 din OG nr. 2/2001. Împrejurarea că informaţiile solicitate vizează abateri comise în anul 2014 nu prezintă relevanţă în cauză, în raport de împrejurarea că petentei nu i s-a reţinut răspunderea contravenţională pentru comiterea acestora, ci pentru fapta contravenţională de necomunicare a datelor de identificare ale persoanei căreia i-a încredinţat vehiculul, ce i-au fost solicitate de către pârâtă cu respectarea termenului de prescripţie a dreptului material la acţiune pentru realizarea dreptului de creanţă constând în posibilitatea de recuperare a prejudiciului cauzat de către cel care a utilizat un loc de parcare cu plată fără achitarea tarifului corespunzător.

Instanţa a reţinut şi faptul că petenta nu a contestat sub aspectul temeiniciei actul de sancţionare a sa contravenţională, neprezentând nici un element de fapt care ar fi atras caracter justificat al refuzului său de a comunica datele sale de identitate la solicitarea intimatei.

Constatând că procesul-verbal de contravenţie ce face obiectul prezentei cauze este legal şi temeinic, instanţa de fond a respins plângerea formulată de contestatoare ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel petenta R solicitând instanţei de control judiciar ca prin hotărârea ce o va pronunţa în cauză să dispună admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinţei apelate şi, în consecinţă, anularea Procesului Verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria … nr. … din ZZ/04/2017.

În motivarea căii de atac promovate apelanta-petentă arată că, prin Sentinţa civilă nr. …/2017, Judecătoria Satu Mare a dispus respingerea plângerii contravenţionale ca neîntemeiată. Sentinţa civilă nr. …/2017 a fost pronunţată la data de ZZ August 2017.

In Monitorul Oficial al României nr. 750 din 19 septembrie 2017 a fost publicată Decizia nr. 11/2017 privind examinarea sesizării formulate de Avocatul Poporului cu privire la "interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la dispoziţiile art. 102 alin. (1) pct. 14 sau art. 105 pct. 10 din acelaşi act normativ, în sensul stabilirii competenţei funcţionale a agenţilor constatatori (din cadrul poliţiei locale sau poliţiei rutiere), cu incidenţa art. 7 lit. h) din Legea poliţiei locale nr. 155/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin Decizia nr. 11/2017, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului şi, în consecinţa, a stabilit că:

In interpretarea si aplicarea dispoziţiilor art. 39, art. 102 alin. (1) pct. 14 şi art. 105 pct. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la dispoziţiile art. 7 lit. h) din Legea poliţiei locale nr. 155/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, doar agentul constatator din cadrul poliţiei rutiere are competenţa de a solicita proprietarului sau definitorului mandatat al unui vehicul comunicarea identităţii persoanei căreia i-a încredinţat vehiculul pentru a fi condus pe drumurile publice, precum şi de a aplica sancţiunile contravenţionale prevăzute de lege, în cazul necomunicării relaţiilor solicitate.

Raportat la dispozitivul Deciziei nr. 11/2017 şi având în vedere faptul că speţa dedusă judecăţii se înscrie pe problema litigioasă tranşata de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie totodată, având în vedere faptul că potrivit Art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă, dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanţe de la data publicării deciziei in Monitorul Oficial al României, Partea I, solicită instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa în cauză să dispună admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinţei apelate şi, în consecinţă, anularea Procesului Verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria … nr. … din ZZ/04/2017.

Anexează la cererea de apel Decizia nr. 11/2017.

Privitor la celelalte critici de nelegalitate ale Procesului Verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria … nr. … din ZZ/04/2017, în soluţionarea apelului înţelege să se prevaleze de prescrierile Art. 476 alin. (2) din Codul de procedură civilă.

Prin întâmpinarea formulată intimatul CONSILIUL LOCAL al  MUNICIPIULUI SATU MARE – ADMINISTRATIA DOMENIULUI PUBLIC solicită respingerea apelului formulat de apelanta-petenta R împotriva Sentinţei Civile nr. …/ZZ.08.2017 pronunţate de Judecătoria Satu Mare in dosarul menţionat mai sus, ca nefondat pentru următoarele ca nefondata pentru următoarele motive:

In fapt prin procesul verbal de constatare a contravenţiei seria … nr. …/ ZZ.04.2017 apelanta-petenta a fost sancţionată contravenţional cu amenda in cuantum de 200 lei, conform art. 48 lit. e din Anexa 1 la HCL nr. 62/2016, pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute la acelaşi articol, reţinându-se in sarcina sa ca in data de ZZ.04.2017 nu a comunicat datele de identificare ale persoanei căreia i-a Încredinţat vehiculul cu nr. de Înmatriculare … la solicitarea îndreptăţită a instituţiei abilitate sa aplice prevederile prezentei hotărâri, în termen de 10 zile lucrătoare.

Decizia ICCJ nr. 11/2017, invocată de către apelanta-patenta nu are aplicabilitate in speţa de fata întrucât autovehiculul cu număr de înmatriculare … proprietatea acesteia, aşa cum rezulta din datele transmise de Politia Locala Satu Mare, a fost sancţionat pentru parcarea [se consideră parcare staţionarea vehiculelor în spaţii special amenajate sau stabilite şi semnalizate corespunzător art. 63 alin. {4) din O.U.G. nr. 195/2002), fara tichet de parcare, ce constituie abatere potrivit dispoziţiilor art. 39 lit. a din Anexa 1 la HCL 9/2014, nu pentru săvârşirea vreuneia din contravenţiile prevăzute la art. 43 din Anexa 1 la HCL SM nr. 9/2014.

De asemenea, Recursul in  Interesul  legii  a soluţionat  strict "interpretarea şi  aplicarea  dispoziţiilor art.  39  din Ordonanţa  de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la dispoziţiile art. 102 alin. (2) pct. 14 sau art. 105 pct. 10 din acelaşi act normativ, în sensul stabilirii competenţei funcţionale a agenţilor constatatori (din cadrul poliţiei locale sau poliţiei rutiere), cu incidenţa art. 7 lit. h) din Legea poliţiei locale nr. 155/2010, republicată, cu modificările fi completările ulterioare", nu pe cele ale hotărârilor de consiliu local care reglementează funcţionarea sistemului privind controlul, limitarea si taxarea staţionarilor in Municipiul Satu Mare.

Evidenţiază faptul ca procesul verbal atacat cuprinde toate elementele prevăzute la art. 17 din O.G. nr. 2/2001, astfel încât nu poate fi atrasa nulitatea absoluta a acestuia. Si din acest punct de vedere actul sancţionator este temeinic si legal, aspect reţinut în mod corect de către instanţa de fond in considerentele sentinţei civile atacate.

De asemenea, solicită instanţei de control judiciar să constate faptul că Judecătoria Satu Mare, in mod corect a reţinut ca "împrejurarea ca informaţiile solicitate vizează abateri comise in anul 2014 nu prezintă relevanta în cauza, in raport de împrejurarea ca petentei nu i sa reţinut răspunderea contravenţionala pentru comiterea acestora (…)". Nu in ultimul rând, solicită instanţei de control judiciar să constate faptul ca prima instanţa a conchis, sub aspectul temeiniciei actului sancţionator, in mod corect ca apelanta-petenta nu a prezentat "nici un element de fapt care ar fi atras justificat refuzul sau de a comunica datele sale de identitate (…)”.

In drept: Legea 134/2010 privind C.Pr.Civ., O.G. nr. 2/2001, actualizata, HCL Satu Mare nr. 62/2016, HCL SM 9/2014.

Analizând sentinţa apelată, instanţa a apreciat că apelul este nefondat pentru următoarele motive:

Prin procesul verbal contestat, s-a reţinut în sarcina apelantei petente comiterea contravenţiei prev.de art. 48 lit. e din HCL Satu Mare 62/2016, respectiv că nu a comunicat în termenul legal solicitat de poliţia locală toate datele de identificare a persoanei care a utilizat autoturismul cu nr. …

Analizând cu precădere procesul verbal de contravenţie contestat sub aspectul legalităţii, instanţa de control judiciar reţine nulitatea absolută prin prisma dispoziţiilor Deciziei nr.11/2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei, în RIL, decizie prin care s-a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului şi, în consecinţă, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 39, art. 102 alin. (1) pct. 14 şi art. 105 pct. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la dispoziţiile art. 7 lit. h) din Legea poliţiei locale nr. 155/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a statuat că doar agentul constatator din cadrul poliţiei rutiere are competenţa de a solicita proprietarului sau deţinătorului mandatat al unui vehicul comunicarea identităţii persoanei căreia i-a încredinţat vehiculul pentru a fi condus pe drumurile publice, precum şi de a aplica sancţiunile contravenţionale prevăzute de lege, în cazul necomunicării relaţiilor solicitate.

In considerentele deciziei mentionate, se retine ca : „Se poate observa, aşadar, că legiuitorul nu a stabilit, în mod expres, în competenţa poliţiei locale atribuţia de a solicita proprietarului sau deţinătorului mandatat al unui vehicul comunicarea identităţii persoanei căreia i-a încredinţat vehiculul pentru a fi condus pe drumurile publice, şi nici de a aplica sancţiunile contravenţionale prevăzute de lege, în cazul necomunicării relaţiilor solicitate.

52. Or, vidul legislativ nu se poate complini prin adoptarea, de către autorităţile administraţiei publice locale, a unor acte normative secundare, în materia constatării contravenţiilor la circulaţia rutieră, reglementate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, aspect reţinut de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin Decizia nr. 9 din 25 mai 2015 privind legalitatea hotărârilor adoptate de consiliile locale în vederea reglementării procedurii privind ridicarea vehiculelor staţionate/oprite neregulamentar pe partea carosabilă, prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 15 iulie 2015).”

 Pentru cele ce preced, reţinând lipsa competenţei  agentului constatator din cadrul Poliţiei locale de a constata contravenţia reţinută în sarcina apelantei R, instanţa va admite apelul declarat, va schimba în tot sentinţa apelată în sensul că va admite plângerea la contravenţie formulată de petentă, cu consecinţa anulării procesului verbal de contravenţie atacat, potrivit dispozitivului prezentei hotărâri.

În baza principiului disponibilităţii, nu va acorda cheltuieli de judecată, acestea nefiind solicitate în apel.