Apeluri civile în materia fondului funciar

Prin sentinţa civilă nr.1/ZZ.LL.2018 pronunţată în dosar cu nr.2/2016, Judecătoria ... a admis, în parte, plângerea petentei  EPISCOPIA A,  prin PROTOPOPIATUL B, prin Protopopul C, cu sediul în ..., în contradictoriu cu intimatele COMISIA JUDEŢEANĂ ... DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR şi COMISIA LOCALĂ F DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR, prin urmare: a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea Parohiei F a suprafeţei de 360.174 mp. teren agricol pe teritoriul UAT Comuna F (310.174 mp. pentru Parohie şi 50.000 mp. pentru H), sau, dacă în rezerva intimatei de ordin 2 nu există teren agricol, a dispus reconstituirea suprafeţei de 360.174 mp. teren neagricol, iar dacă reconstituirea în natură nu este posibilă a dispus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, anulând astfel implicit parţial Hotărârea nr.3 din ZZ.LL.2010 emisă de intimata de ordin 1 cu privire la soluţia de respingere ca neîntemeiată a contestaţiei vizând reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea Parohiei I şi  H; a respins ca neîntemeiată excepţia tardivităţii formulării plângerii, excepţie invocată de intimata de ordin 1; a compensat cheltuielile de judecată;a  obligat petenta să plătească în contul Biroului Local de expertize judiciare de pe lângă Tribunalul Satu Mare, pe seama expert tehnic judiciar J, suma de 4817 lei, diferenţă onorariu expert, această dispoziţie fiind executorie.

Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut că petenta Episcopia A, a formulat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate înregistrată sub nr.4 din ZZ.LL.1991 la intimata COMISIA LOCALĂ F DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR, pentru terenurile din comuna F, foste proprietăţi a cultului greco catolic, în temeiul Legii nr.18/1991.(f.45 dosar iniţial).

Parohia F a formulat o nouă cerere înregistrată sub nr. 5 din ZZ.LL.1998 la intimata de ordin 2, pentru suprafaţa de 10 ha arabil, în temeiul Legii 169/1997, depunând anexat cererii CF 6 (fila 46 dosar iniţial),

Parohia K a formulat o altă cerere înregistrată sub nr.7 din ZZ.LL.2005 la intimata de ordin 2, pentru reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul Legii 247/2005, pentru terenurile din CF 8, 9, 10, 11, 6, depunând extrasele CF (fila 48 dosar iniţial), precum şi cererea înregistrată sub nr.12 din ZZ.LL.2005 la intimata de ordin 2, pentru trenurile din CF nr.13 (fila 60 dosar iniţial).

Intimata Comisia Judeţeană a emis Hotărârea nr.3 din ZZ.LL.2010 în sensul respingerii ca neîntemeiată a contestaţiei Parohiei K pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile de pe raza comunei F, în satele F, L şi M, întrucât nu existau culte greco catolice constituite în aceste sate. (fila 64 dosar iniţial).

Această hotărâre a fost înaintată Parohiei K  de către intimata de ordin 2, cu scrisoare recomandată, datată la ZZ.LL.2010 (f.66  verso dosar iniţial), (pentru comparaţie a se vedea aceiaşi procedură de comunicare la fila 74 dosar iniţial), neexistând dovada primirii intimatei de ordin 1, în condiţiile în care trimiterea poştală nu s-a efectuat cu confirmare de primire, astfel că plângerea a fost considerată înaintată în termenul prev. de art. 53 alin.2 din Legea nr.18/1991 rep.

Potrivit adreselor nr.14 din ZZ.LL.2015 şi 15 din ZZ.LL.2015, Parohia N, Parohia F şi H, figurează în schemă defuncţii şi personal în vigoare a episcopiei, în volumul I pag.139 poz. I –a şi pag. 134 pot. I-a.( filele 12 şi 13 dosar iniţial), schema fiind probată de secretariatul de Stat pentru Culte la data de ZZ.LL.1990 şi a fost actualizată anual.

În Decizia civilă nr.16 din ZZ.LL.2014 pronunţată în dos. 17/2011* s-a reţinut că „Din probele administrate în cauză nu rezultă că la data formulării cererii nr.18/2005 ar fi funcţionat un preot paroh la Parohia P, ceea ce nu înseamnă că proprietatea parohiei trebuie să rămână neadministrată, preotul administrator parohial a fost numit prin adresa nr.19/2009 de către Episcopie în persoana preotului D.

Potrivit canonului 276 din Codul canoanelor bisericii orientale „protopopul este un preot pus în fruntea unui protopopiat compus din mai multe parohii, spre a împlini în acel loc în numele episcopului Eparhial, sarcinile determinate de drept”. Canonul 278 prevede drepturile şi obligaţiile protopopului la  pct.3 se prevede că protopopul trebuie să vegheze şi bunurile bisericeşti ca acestea să fie administrate cu grijă.

Din economia dispoziţiilor canonice rezultă că în cazul unei parohii vacante sau când preotul este împiedicat să-şi îndeplinească serviciul pastoral forurile superioare episcopul (Can.298) sau protopopul au dreptul să administreze bunurile bisericii inclusiv a parohiilor arondate, sub acest aspect tribunalul consideră că protopopul avea îndreptăţire să formuleze cererea nr.19a/2005 privind reconstituirea terenurilor pe seama Parohiei P” (filele 9-10 dosar iniţial).

În consecinţă, instanţa a apreciat că nu are relevantă în privinţa reconstituirii dreptului de proprietate faptul că la data formulării cererilor funcţionau sau nu preoţi parohi ... în comuna F, astfel că cererile de reconstituire formulate de organele superioare sunt valide în considerarea dreptului de administrare.

Pe fondul cauzei, prin precizarea plângerii, petenta a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate de 13.174 mp. teren agricol potrivit CF 6, 8, 9, 10 şi 11, precum şi pentru 50.000 mp. teren agricol, potrivit CF 13 (fila 32 ), în total 360.174 mp. teren, iar prin concluzii petenta şi-a majorat suprafaţa solicitată la 342.027 mp. teren pentru Parohia F şi 50.000 mp. pentru H, în total 392.027 mp., fiind de acord şi cu reconstituirea de teren neagricol, ori cu despăgubiri.

Expertiza tehnică topografică efectuată în cauză (f.74-95), concluzionează că potrivit extraselor CF prezentate Parohia F a avut în proprietate o suprafaţă de 331.881 mp teren iar H 50.716 mp. (fila 74), restituirea pe vechile amplasamente este posibilă în minimă măsură (filele 80-83), propunând reconstituirea pe alte amplasamente, în măsura în care conform Legii  nr.165, comuna F ar dispune de teren liber.

În consecinţă, recunoscând îndreptăţirea petentei la reconstituirea dreptului de proprietate în limitele iniţial stabilite şi nu în cele cuprinse în concluziile scrise formulate ulterior depunerii expertizei, instanţa, în baza art.53 rap. la art.23 alin.1 şi 1 ind. 2 din Legea nr.1/2000, a admis, în parte, plângerea petentei  EPISCOPIA A,  PRIN PROTOPOPIATUL B, prin Protopopul C, cu sediul ... , în contradictoriu cu intimatele COMISIA JUDEŢEANĂ ... DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR şi COMISIA LOCALĂ F DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR şi, prin urmare: a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea Parohiei F a suprafeţei de 360.174 mp. teren agricol pe teritoriul UAT Comuna F (310.174 mp. pentru Parohie şi 50.000 mp. pentru H), sau, dacă în rezerva intimatei de ordin 2 nu există teren agricol, a dispus reconstituirea suprafeţei de 360.174 mp. teren neagricol, iar dacă reconstituirea în natură nu este posibilă a dispus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, anulând astfel implicit parţial Hotărârea nr.3 din ZZ.LL.2010 emisă de intimata de ordin 1 cu privire la soluţia de respingere ca neîntemeiată a contestaţiei vizând reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea Parohiei I şi  H; a respins ca neîntemeiată excepţia tardivităţii formulării plângerii, excepţie invocată de intimata de ordin 1; a compensat cheltuielile de judecată, în baza art.453 alin.2, 451 alin.1 C.proc.civ.; a obligat petenta să plătească în contul Biroului Local de expertize judiciare de pe lângă Tribunalul Satu Mare, pe seama expert tehnic judiciar J, suma de 4817 lei, diferenţă onorariu expert,  această dispoziţie fiind executorie, conform art. 339 alin.2, 3 C.proc.civ.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel COMISIA LOCALĂ F pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, COMISIA JUDEŢEANĂ ... pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, precum şi EPISCOPIA A prin PROTOPOPIATUL B prin Protopopul C.

În cadrul apelului declarat, COMISIA LOCALĂ F pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a solicitat admiterea apelului, schimbarea în parte a hotărârii atacate şi anume:

1. invocă excepţia tardivităţii repunerii în termen a cererilor Parohiei Greco-Catolice depuse la Comisia Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor F;

2. solicită constatarea că actul/adresa nr. 20 din data de ZZ.LL.2016 al Comisiei Locale de fond funciar F nu este un act administrativ, în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, ci un răspuns al autorităţii locale la petiţia/cererea Protopopiatului B;

3.  invocă excepţia tardivităţii formulării plângerii din prezentul dosar;

4. iar pe fondul ei, solicită respingerea parţială a cererii de chemare în judecată ca netemeinică, inclusiv a cheltuielilor de judecată eventuale solicitate, pentru următoarele motive:

Comisia locala pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor F, menţionează că, nu dispune de cod unic de înregistrare sau cod de identificare fiscală, număr de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, respectiv cont bancar.

În fapt, instanţa de fond prin dispozitivul sentinţei civile nr. 1/ZZ.LL.2018 a admis în parte plângerea petentei EPISCOPIA A,  prin PROTOPOPIATUL B, prin Protopopul C, în contradictoriu cu intimatele Comisia Judeţeană ... pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi Comisia locala pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor F, prin urmare:

"Dispune reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea Parohiei F a suprafeţei de 360.174 mp. (adică 36,0174 ha.) teren agricol pe teritoriul UAT Comuna F (310.174 mp pentru Parohie şi 50.000 mp. pentru H), (adică 31,0174 ha. pentru Parohie şi 5 ha pentru H) sau, dacă în rezerva intimatei de ordin 2 nu există teren agricol, dispune reconstituirea suprafeţei de 360.174 mp. teren neagricol, iar dacă reconstituirea în natură nu este posibila dispune acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, anulând astfel implicit parţial Hotărârea nr. 3 din ZZ.LL.2010 emisă de intimata de ordin 1 cu privire la soluţia de respingere ca neîntemeiată a contestaţiei vizând reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea Parohiei I şi H". La aliniatul 3 din dispozitiv se "respinge ca neîntemeiată excepţia tardivităţii formulării plângerii, excepţie invocată de intimate de ordin l".

Consideră că, pe fondul ei, hotărârea judecătorească pronunţată este lipsită de temei legal, respectiv a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii, deoarece consideră că s-a respins în mod nelegal: tardivitatea repunerii în termen a cererilor de reconstituire precum şi tardivitatea formulării plângerii, iar pe fondul ei intimata-reclamantă nu are calitatea de persoană îndreptăţită pentru anumite acte doveditoare ale dreptului de proprietate, pentru considerentele de mai jos:

Invocă excepţia tardivităţii repunerii în termen a cererilor depuse de Parohia Greco-Catolică depuse la Comisia Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor F şi solicită admiterea acesteia.

Textul de lege care se referă la repunerea în termen este cel prevăzut la art.13 alin.(l)-(3) din Legea nr. 18/1991 republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Astfel, arată că potrivit art.13, „(1)  Calitatea de moştenitor se stabileşte pe baza certificatului de moştenitor sau a hotărârii judecătoreşti definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea moştenirii.

(2)  Moştenitorii care nu-şi pot dovedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiţi repuşi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului lor. Ei sunt consideraţi că au acceptat moştenirea prin cererea pe care o fac comisiei.

(3) Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafaţa de teren determinată pe numele tuturor moştenitorilor, urmând ca ei să procedeze potrivit dreptului comun".

Potrivit literaturii de specialitate (Viorel Terzea, Legile fondului funciar - Comentarii şi explicaţii, Ediţia 3, Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2009,  pag. 105-106), se consideră că:

- "obiectul repunerii în termen se referă la repunerea de drept în termenul de acceptare a succesiunii, însă numai cu privire la cota ce li se cuvine succesibililor din terenurile care au aparţinut autorilor lor, derogând în acest sens de la caracterul indivizibil al devoluţiunii succesorale, întrucât moştenitorii neacceptanţi sunt repuşi de drept în termenul de acceptare numai cu privire la terenurile prevăzute de lege, rămânând mai departe străini de moştenire, în raport cu alte bunuri succesorale";

- "efectul repunerii în termen constă în îndrituirea moştenitorului de a solicita, în condiţiile legii nr. 18/1991, reconstituirea dreptului de proprietate";

- "repunerea operează de drept, însă este necesară formularea unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, în cadrul termenului de decădere prevăzut de lege". Se apreciază că acest efect se produce "în cazul acelor moştenitori care solicită reconstituirea dreptului de proprietate, în mod direct de pe urma autorului lor-proprietar deposedat. în cazul în care se solicită reconstituirea dreptului de proprietate prin retransmitere succesorală, considerăm că moştenitorul solicitant nu poate beneficia de dispoziţiile art. 13 alin. (2), vizavi de masa succesorală a autorului iniţial, proprietar deposedat. O astfel de concluzie, considerăm că rezultă atât dintr-o interpretare logică, cât şi literală a textului art. 13 alin. (2) din Legea nr. 18/1991. în aceste cazuri, apreciem că moştenitorul solicitant trebuie să facă dovada faptului că autorii săi direcţi au acceptat succesiunea autorului indirect, proprietar deposedat. în acest sens, în practica judiciară (CA. Piteşti, dec.civ. nr. 463/R/2005, www.portal.just.ro) s-a decis că pentru a fi repusă în termenul de acceptare a moştenirii autorului, pârâta avea obligaţia să formuleze cererea de reconstituire a dreptului de proprietate în termenul prevăzut de Legea fondului funciar nr. 18/1991, sub sancţiunea decăderii."

Or, faţă de cererile de reconstituire depuse în termen şi în temeiul Legii nr. 18/1991, Legii nr. 169/1997 şi Legii nr. 247/2005 de Episcopia A, în reprezentarea Parohiei F, care au fost respinse de comisia comunală F, nu se poate vorbi actualmente de o repunere în termen. Faţă de o propunere de respingere din partea comisiei comunale F la cererile de reconstituire formulate în temeiul Legii nr. 247/2005, a fost depusă chiar contestaţie ce a fost soluţionată prin Hotărâre a Comisiei judeţene şi faţă de care nu s-a promovat plângere la judecătorie, în termen de 30 de zile de ia comunicare.

De asemenea, solicită constatarea faptului că actul/adresa nr. 20 din data de ZZ.LL.2016 al comisiei locale de fond funciar F nu este un act administrativ, în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, ci un răspuns al autorităţii locale la petiţia/cererea Protopopiatului B având în vedere faptul că Tribunalul Satu Mare prin sentinţa civilă nr. 21 din ZZ.LL.2016 din prezentul dosar a admis excepţia necompetenţei materiale a tribunalului invocată de pârâta Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor ... .

Se reţine în considerentele sentinţei civile nr. 21/2016 (pagina 2, paragraful 9 - 10 ), faptul că "prin dispoziţiile cuprinse în Legea nr. 18/1991 s-a instituit o procedură specială de constatare a actelor administrative emise de comisiile locale de aplicare a legii fondului funciar" precum şi faptul că "... legea contenciosului administrativ exclude din sfera sa de aplicare actele administrative pentru a căror desfiinţare este prevăzută o procedură specială de contestare ...".

Prin act administrativ se înţelege, conform art. 2 alin. (1) lit.c) din Legea nr. 554/2004 modificată şi completată, "actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, şi contractele încheiate de autorităţile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achiziţiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute şi alte categorii de contracte administrative supuse competenţei instanţelor de contencios administrativ".

Potrivit art. 52 alin. (1) din Legea nr. 18/1991 republicată şi modificată, "În sensul prezentei legi, comisia locală este autoritate publică cu activitate administrativă, iar comisia judeţeană este autoritate publică cu autoritate administrativ-jurisdicţionala".

Adresa nr. 20/ZZ.LL.2016 a Comisiei Locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor F este un răspuns din partea acestei comisii comunale la o sesizare/cerere din partea Protopopiatului B, prin care se comunică faptul că cererile de reconstituire depuse în temeiul Legii nr. 18/1991, Legii nr. 169/1997 şi Legii nr. 247/2005 au fost respinse, iar împotriva uneia dintre cererile depuse în temeiul Legii nr. 247/2005 s-a formulat contestaţie din partea cultului împotriva soluţiei de respingere a cererii de către comisia locală, contestaţie respinsă prin Hotărârea Comisiei judeţene de fond funciar nr. 3/2010.

Ca atare, adresa nr. 20/ZZ.LL.2016 a Comisiei Comunale F, nu duce la concluzia că ar fi vorba de un act administrativ în sensul normei legale prevăzută prin art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 modificată şi completată.

Pe de altă parte, împotriva soluţionării contestaţiei prin Hotărârea nr. 3/2010 a Comisiei judeţene de fond funciar ... se putea promova plângere la judecătorie în termen de 30 de zile de la comunicare, conform art. 55 alin. (1) din Legea nr. 18/1991 republicată şi modificată coroborat cu art. 27 alin. (8) din HG nr. 890/2005 modificată şi completată.

Calea legală de atac, în speţă plângerea, pe care o putea promova partea intimată-reclamantă împotriva propunerilor de respingere ale Comisiei Locale de fond funciar F faţă de cererile de reconstituire nr. 7, nr. 22 şi nr. 12 din ZZ.LL.2005 sunt actualmente efectuate în mod tardiv.

Invocă excepţia tardivităţii introducerii plângerii depusă de intimatul-reclamant Episcopia A prin Protopopiatul B şi solicită admiterea acesteia.

Învederează că, potrivit prevederilor art. 53 alin. (2) din Legea nr. 18/1991, a fondului funciar, republicată cu modificările şi completările ulterioare, plângerea împotriva hotărârii comisiei judeţene se putea formula în termen de 30 de zile de la comunicare, la judecătoria competentă teritorial.

Menţionează că toate cererile părţii intimate au fost soluţionate pe cale administrativă, prin propuneri de respingere din partea autorităţii publice cu activitate administrativă, în speţă de către Comisia comunală de fond funciar F, iar faţă de o propunere de respingere la cererile de reconstituire depuse în temeiul Legii nr. 247/2005 au fost soluţionate şi prin respingerea contestaţiei depusă de intimată prin Hotărârea comisiei judeţene nr. 3/ZZ.LL.2010.

Prin adresa Instituţiei Prefectului - Judeţul ...  cu nr. 23/ZZ.LL.2010 s-a transmis un exemplar din Hotărârea Comisiei Judeţene ... nr. 3 din ZZ.LL.2010 Comisiei Locale F, adresa fiind înregistrată la Primăria comunei F cu nr. 24 din ZZ.LL.2010. Prin Hotărârea Comisiei Judeţene ... nr. 3 din ZZ.LL.2010 s-a respins contestaţia Parohiei K ca neîntemeiată referitor la terenurile solicitate pe raza comunei F în satele L, M şi F.

Prin adresa nr. 25 din ZZ.LL.2010 Primăria comunei F a înaintat Parohiei K, Hotărârea nr. 3/ZZ.LL.2010 privind soluţionarea contestaţiei Parohiei K, fiind trimisă pe poştă cu scrisoare recomandata, având (la posta) nr. 26 cu data de ZZ.LL.2010. Chiar dacă textul de lege (art. 27 alin. 7 din H.G. nr. 890/2005) face referirea că hotărârile prin care s-au soluţionat contestaţiile se vor comunica sub semnătură persoanelor care au formulat contestaţii, din moment ce nu s-a reîntors plicul, trimis pe poşta cu scrisoare recomandata, în care era conţinutul Hotărârii nr. 3 din ZZ.LL.2010, se presupune că acesta s-a primit atunci, în anul 2010.

În opinia comisiei locale apelante, a se introduce după 6 ani plângere împotriva Hotărârii Comisiei Judeţene ...  nr. 3/2010, sau chiar mai mult împotriva tuturor soluţiilor/propunerilor Comisiei Locale F la cererile depuse la Legile fondului funciar: Legea nr. 18/1991 (cererea nr. 27/ZZ.LL.1991), la Legea nr. 169/1997 (cererea nr. 5 din ZZ.LL.1998), la Legea nr. 247/2005 (cererea nr. 7, nr. 22 şi nr. 12 din ZZ.LL.2005), este inadmisibil.

Cererea nr. 27/ZZ.LL.1991 depusă la Legea nr. 18/1991 şi cererea nr. 5 din ZZ.LL.1998 depusă la Legea nr. 169/1997 au fost soluţionate de Comisia Locală F, la acel moment, fiind respinse. Din moment ce nu s-a promovat contestaţie, ci doar ulterior plângere potrivit procedurii speciale prevăzută de legea cadru în materia fondului funciar, în anul 2016 (Dosar nr. 2/2016), la momentul introducerii plângerii din Dosarul nr. 2/2016 apelanta consideră că este inadmisibilă, pe de o parte, repunerea în termen a cererilor, iar, pe de altă parte, respingerea excepţiei tardivităţii formulării plângerii.

Cererile nr. 7 din ZZ.LL.2005 (pentru C.F.-urile 8, 9, 10, 11, 6 pentru satul F), nr. 22/ZZ.LL.2005 (pentru satul M) şi nr. 12/ZZ.LL.2005 (pentru C.F.-ul nr. 13, pe satul L) depuse în temeiul Legii nr. 247/2005 au fost soluţionate de Comisia Comunală F în anul 2006, prin propuneri de respingere, soluţiile fiind comunicate Protopopiatului E prin adresele nr. 28, nr. 29 şi nr. 30 din ZZ.LL.2006, adrese care au fost trimise cu confirmare de primire şi primite în data de ZZ.LL.2006 de Protopopiatul E.

Termenul de introducere a oricărei plângeri la judecătorie este de 30 de zile de la data comunicării hotărârii comisiei judeţene, termen care este cu mult depăşit faţă de prezenta plângere din prezentul Dosar nr. 2/2016, şi ca atare, apelanta solicită admiterea excepţiei tardivităţii plângerii şi respingerea acesteia pentru acest motiv.

În cazul respingerii excepţiilor invocate, pe fondul cauzei, solicită admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinţei civile nr. 1/ZZ.LL.2018 pronunţată în prezentul dosar al Judecătoriei ..., în sensul respingerii plângerii ca neîntemeiată, pentru următoarele:

Pentru considerentele invocate, apelanta consideră că solicitarea părţii intimate nu este susţinută prin acte pertinente, concludente, autentice şi verosimile, şi anume:

Potrivit dispoziţiilor legale:

- art. 23 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 1/2000 modificată şi completată: "Structurile reprezentative ale unităţilor de cult pot dobândi în proprietate, prin reconstituire, suprafeţe de teren agricol pe care le-au avut, astfel: … d) parohii şi filii, până la 10 ha.

- art. 23 alin. (1 ind.2) din Legea nr. 1/2000 modificată si completată: "Unităţile de cult prevăzute la alin. (1), dacă au avut în proprietate suprafeţe mai mari decât cele retrocedate până la intrarea în vigoare a prezentei legi, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate pentru întreaga suprafaţă deţinută în 1945”;

- art. 56 din H.G. nr. 890/2005 modificată si completată: "În anexa nr. 32 se înscriu structurile reprezentative ale unităţilor de cult, care dobândesc prin reconstituire suprafeţe de teren agricol pe care le-au avut, potrivit art. 23 alin. (1 ind.2) din Legea nr. 1/2000, cu modificările şi completările ulterioare".

Menţionează că art.23 alin. (1) lit. d) din Legea nr.1/2000, modificată şi completată, prevede că în situaţia parohiilor suprafaţa maximă de teren agricol care poată fi reconstituită este de 10 ha.

Alineatul (1  ind.2), din acelaşi articol din Legea nr.1/2000, modificată şi completată instituie o excepţie, de strictă interpretare, în care se prevede că: în cazul unităţilor "... de cult prevăzute la alin. (1), dacă au avut în proprietate suprafeţe mai mari decât cele retrocedate până la intrarea în vigoare a prezentei legi, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate pentru întreaga suprafaţă deţinută în 1945".

Potrivit actelor doveditoare ale dreptului de proprietate, pentru suprafeţele de teren, aferente cererilor nr. 7 şi 12 din ZZ.LL 2005:

- pentru satul L, s-a depus C.F.-ul nr. 31, unde intimata nu poate face dovada că în anul de referinţă 1945, prevăzut la art. art. 23 alin. (1 ind.2) din Legea nr. 1/2000 modificată şi completată, a deţinut în proprietate terenurile agricole/imobilele de la foaia de proprietate A I 1-7, A II 1-2 şi A III 1-3;

- pentru o parte din imobilele din C.F.-ul 6 unde figurează categoriile de folosinţă: cimitir, biserică, casă, mocirlă; precum şi

- pentru imobilele din C.F.-ul 11 unde categoria de folosinţă este "drum";

Parohia Greco-Catolică  nu are calitatea de persoană îndreptăţită conform art. 23 alin. (1 ind.2) din Legea nr. 1/2000 modificată şi completată, deoarece:

• În Cartea Funciară nr. 31 (satul L, comuna F) la: B1 nu se menţionează anul când este proprietar Biserica Greco-Catolică; iar la B2 "în baza încheierii din 32/1967, se rectifică numele proprietarului de sub Bl din acel gorog kath. Egyhaz în acela de Parohia Ortodoxă Română".

Ca atare, intimata nu poate face dovada că în anul de referinţă 1945, prevăzut la art. 23 alin. (1 ind.2) din Legea nr. 1/2000 modificată şi completată, a deţinut în proprietate terenurile agricole/imobilele de la foaia de proprietate, A I 1-7. A II 1-2 si A III 1-3, şi în consecinţă nu are calitatea de persoană îndreptăţită.

• În Cartea Funciară 6 la Foaia de proprietate B, la B1 în anul 1901 proprietar tabular este Biserica Greco-Catolică pentru imobilele AI 1-10, AII 1-4, AIII 1-12; la B2 la data de ZZ.LL.1937 "în baza hotărârii Comisiei G din ZZ.LL.1924 precum şi a registrului de defalcare, imobilul de sub nr. de ordine A III 5 cu nr. top 33 se abnotează de aici şi se transnotează în coala CF nr. 34 cu titlu de drept expropriere în baza Legii de reformă agrară în favoarea Statului"; iar la B3 la data de ZZ.LL.1949 nr. 35 "în baza adresei Primăriei comunei F se întabulează dreptul de proprietate asupra imobilelor sub nr. de ordine A I 1-10, II 3-4, III 1-4, 6-12 în favoarea Bisericii ortodoxe din F".

Ca atare, Biserica Greco-Catolică este proprietar tabular din anul 1901 până în anul 1949 (potrivit înscrierii de la Bl) are calitatea de persoană îndreptăţită, cu excepţia imobilului de la A III 5 nr. top 33 unde este al Statului (potrivit înscrierii de la B2), precum şi pentru imobilele AI nr. top 36 casă, AI nr. top 37 mocirlă, AII -l nr top 38 cimitir, AII-3 nr. top 39 cimitir, A III-3 nr. top 40 casă, A III-10 nr. top 41 mocirlă şi A I-2 nr. top 42 biserică, care nu fac obiectul legii fondului funciar şi care nu se pot reconstitui, acestea fiind de competenţa Comisiei speciale de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România în temeiul O. U. G. nr. 94/2000.

Învederează faptul că, cimitirele (cererile adresate Comisiei speciale de retrocedare şi remise Comisiei locale de fond funciar F spre competentă soluţionare) nu constituie obiectul reconstituirii dreptului de proprietate privată, deoarece aparţin categoriei bunurilor care fac parte din domeniul public al comunei, potrivit anexei pct. III - 10 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, modificată şi completată, acestea fiind inalienabile.

Supune atenţiei instanţei de judecată faptul că din analiza expertizei s-au trecut anumite numere topografice, cu categoria de folosinţă Hb (bălţi naturale), Hc (canale), De (drum de exploatare agricolă, silvică şi industrială), Ce (curţi construcţii), care conform art. 2 alin. (1) lit.a) din Legea nr. 18/1991 republicată şi modificată nu fac parte din categoria terenurilor cu destinaţie agricolă, şi ca atare nu fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate privată.

Menţionează că, potrivit art. 2 alin.l lit. a) din Legea nr. 18/1991 republicată şi modificată, în categoria de folosinţă "terenuri cu destinaţie agricolă, sunt ... terenurile agricole productive - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantaţiile de hamei şi duzi, pajiştile permanente, serele, solarele, răsadniţele şi altele asemenea".

Pentru C.F.-ul 6, deoarece coala de carte funciară nu este tradusă si legalizată de către persoana interesată care a depus cererile de reconstituire în temeiul legilor fondului funciar, respectiv de partea intimată-reclamantă, apelanta arată că nu poate să-şi dea seama ce categoria de folosinţă are fiecare imobil în parte de la foaia de proprietate A, pentru a calcula suprafeţele unde imobilele au categoria de folosinţă - "teren cu destinaţie agricolă", care potrivit art. 2 alin. (1) lit.a) prima liniuţă din Legea nr. 18/1991, republicată şi modificată, şi care se referă la "terenurile agricole productive - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantaţiile de hamei şi duzi, pajiştile permanente, serele, solarele, răsadniţele şi altele asemenea".

• În C.F.-ul 43, categoria de folosinţă este "drum" pentru imobilele de la AI 1-2 nr. top 44 şi nr. top 45 care nu fac obiectul legii fondului funciar şi nu se poate reconstitui dreptul de proprietate. La Bl în baza "contractului de vânzare-cumpărare încheiat în E la ZZ.LL.1938 asupra imobilelor de sub nr. de ordine A + 1-2 ... se intabulează dreptul de proprietate cu titlu de drept cumpărare în părţi egale în favoarea lui Biserica Greco-Catolică F" precum şi în favoarea persoanelor fizice de la B2 la B50.

Indiferent cine este proprietar tabular pentru imobilele înscrise în C.F.-ul 43, acestea nu fac obiectul legii fondului funciar şi nu pot fi reconstituite imobile cu categoria de folosinţă "drum".

>  Potrivit actelor doveditoare ale dreptului de proprietate, pentru suprafeţele de teren solicitate, aferente cererii nr. 7din ZZ.LL.2005, şi anume:

- pentru C.F.-urile 8, 9, 10 (unde suprafaţa totală este de 13,8303 ha)

Suprafaţa totala de 13,8303 ha. se compune: din C.F.-urile 8, 9, 24 jughere*0,5755 ha. = 13,812 ha., iar pentru 49 stânjeni * 0,00036 ha. - 0,01764 ha (13,812 ha + 0,01764 ha. = 13,8296 ha); iar din C.F.-ul 10 (2 stânjeni*0,00036 ha. = 0,0007 ha., sau 7 metri pătraţi);

- precum şi pentru o parte din imobilele C.F.-ului 6, unde imobilele sunt "terenuri cu destinaţie agricolă" (cu excepţiile menţionate mai sus, adică cu categoriile de folosinţă de "cimitir", "biserică", "casă" care nu fac obiectul legilor fondului funciar, şi unde apelanta nu poate să facă o totalizare a suprafeţelor, din moment ce coala de carte funciară nu e tradusă şi legalizată),

Parohia F are calitatea de persoană îndreptăţită conform art. 23 alin. (1 ind.2) din Legea nr. 1/2000 modificată şi completată, deoarece:

• În C.F.-urile: 8 şi 9 la foaia de proprietate B, la Bl la data de ZZ.LL.1937 dreptul de proprietate se întabulează cu titlu de împroprietărire pe baza "Legii de Reformă agrară, pentru Statul Român/Biserica Greco-Catolică". Ulterior la B2 în baza Ordonanţei nr. 1440 din anul 1941 trece în proprietatea Trezoreriei Regatului Ungar cu titlu de naţionalizare (încheierea din ZZ.LL.1943, este menţionată în limba maghiară, nefiind tradusă şi legalizată); iar la B3 la data de ZZ LL.1949 se întabulează dreptul de proprietate în favoarea Bisericii Ortodoxe din A.

Conform art. 3 alin. (1) din Legea nr. 260/1945 privitoare la legislaţia aplicabilă în Transilvania de Nord, precum şi la drepturile dobândite în acest teritoriu, în timpul operaţiunii ungare, "Sunt şi rămân fără fiinţa legală actele săvârşite şi drepturile dobândite în temeiul ordonanţelor maghiare nr. 46 din 1941 M.W.; nr. 47 din 1941 M.E.; ... ; şi în general, în temeiul oricăror dispoziţiuni legale sau regulamentare maghiare discriminatorii".

De asemenea, prin articolul 19 alin. (2) din Legea nr. 260/1945 se arată că, "Transmisiunile de drepturi efectuate în virtutea ordonanţelor sus menţionate, în folosul Statului maghiar sau a persoanelor juridice maghiare, precum şi retransmisiunile acestor drepturi la subdobinditori, sunt nule de drept", iar la alineatul 3 al art. 19 din Legea nr. 260/1945 se specifică următoarele: "Drepturile de proprietate şi alte drepturi dobândite tabulare, înscrise în favoarea persoanelor prevăzute de alineatul precedent, se vor radia din oficiu, restabilindu-se starea tabulară anterioară".

Ca atare, apelanta conchide din dispoziţiile art. 3 alin. (1), art. 19 alin. (2) şi art. 19 alin. (3) din Legea nr. 260/1945 faptul că proprietar tabular pentru C.F.-urile 8 şi 9 din anul 1937 până în anul 1949 a fost Biserica Greco-Catolică, deci implicit şi în anul de referinţă 1945 conform art. 23 alin. (1 ind.2) din Legea nr. 1/2000 modificată şi completată, deci Biserica Greco-Catolică are calitatea de persoană îndreptăţită pentru imobilele nr. top 110/5 (17jughere şi 49 stânjeni) şi nr. top 110/6 arător (7 iughere).

În total 24 jughere*0,5755 ha. = 13,812 ha. iar pentru 49 stânjeni * 0,00036 ha. = 0,01764 ha, deci: 13,812 ha + 0,01764 ha. = 13,8296 ha.

• În C.F.-ul 10 la foaia de proprietate B, la Bl la data de ZZ.LL.1939 proprietar tabular este Biserica Greco-Catolică pentru imobilul AI 1 nr. top 48 (2 stânjeni) în baza "contractului de vânzare-cumpărare încheiat la F la ZZ.LL.1938". Alta notare cu privire la proprietate nu există, înscrierile de la B2 si B3 se referă la un proces intentat de dr. O şi dr. R (înscrieri care sunt în limba maghiară, nefiind traduse şi legalizate). Ca atare, se desprinde ideea că şi în anul 1945 (anul de referinţă, potrivit art.23 alin. (1 ind.2) din Legea nr. 1/2000 modificată şi completată) proprietar tabular este Biserica Greco-Catolică pentru imobilul nr. top 988/2 arător cu 2 stânjeni deci are calitatea de persoană îndreptăţită. (2 stânjeni*0,00036 ha. = 0,0007 ha., sau 7 metri pătraţi).

• În Cartea Funciară 6 la foaia de proprietate B, la Bl în anul 1901 proprietar tabular este Biserica Greco-Catolică pentru imobilele AI 1-10, AII 1-4. AIII 1-12; la B2 la data de ZZ.LL.1937 "în baza hotărârii Comisiei G din ZZ.LL.1924 precum şi a registrului de defalcare, imobilul de sub nr. de ordine A III 5 cu nr. top 33 se abnotează de aici şi se transnotează în coala CF nr. 34 cu titlu de drept expropriere în baza Legii de reformă agrară în favoarea Statului"; iar la B3 la data de ZZ.LL.1949 nr. 123 "în baza adresei Primăriei comunei F se întabulează dreptul de proprietate asupra imobilelor sub nr de ordine A I 1-10, II 3-4, III 1-4, 6-12 în favoarea Bisericii ortodoxe din ... ".

Ca atare, Biserica Greco-Catolică este proprietar tabular din anul 1901 până în anul 1949 are calitatea de persoană îndreptăţită, cu excepţia imobilului de la A III 5 nr. top 33 unde este al Statului (potrivit înscrierii de la B2), precum şi pentru imobilele: AI nr. top 3;6"casă", AI nr. top 37 "mocirlă", AII -l nr. top 38 "cimitir", AII-3 nr. top 39 "cimitir", A III-3 nr. top 40 "casă", A III-10 nr. top 41 "mocirlă" şi A I-2 nr. top 42 "biserica", care nu fac obiectul legii fondului funciar şi implicit nu se pot reconstitui, care sunt de competenţa Comisiei speciale de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România în temeiul O.U.G. nr. 94/2000.

Reiterează că pentru C.F.-ul 6 , din moment ce coala de carte funciară nu este tradusă şi legalizată de către persoana interesată care a depus cererile de reconstituire în temeiul legilor fondului funciar, respectiv de partea intimată-reclamantă, apelanta nu poate cunoaşte categoria de folosinţă a fiecărui imobil în parte, pentru a calcula suprafaţa la care este îndreptăţită partea intimată pentru imobilele "teren cu destinaţia agricolă" aşa cum este prevăzut la art. 2 alin. (1) lit.a) prima liniuţă din Legea nr. 18/1991, republicată şi modificată, şi care se referă la "terenurile agricole productive - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantaţiile de hamei şi duzi, pajiştile permanente, serele, solarele, răsadniţele şi altele asemenea".

o Supune atenţiei instanţei de judecată, că faţă de cererea de reconstituire nr. 22/ZZ.LL.2005, pentru satul M, în considerentele sentinţei civile nr. 1/ZZ.LL.2018, nu se aminteşte de vreun act doveditor al dreptului de proprietate (C.F.). Subliniază faptul că faţă de cererea de reconstituire pentru satul M există pe rolul Judecătoriei ..., dosar nr. 49/2015** plângere introdusă de Parohia M;.

o S-a mai precizat de către Comisia Comunală F, la dosarul instanţei de fond, ca răspuns la expertiza depusă, faptul că vechile amplasamente nu sunt libere, deoarece există reconstituiri prin validări valabile ale Comisiei judeţene de fond funciar ...  anterioare apariţiei Legii nr. 1/2000. Potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, modificată şi completată, "În aplicarea prevederilor prezentei legi reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane" (adică în temeiul Legii nr. 18/1991 şi Legii nr. 169/1997).

o Cu privire la Raportul tehnic întocmit în cauză de către ing. J, expert tehnic judiciar, comisia locală apelantă arată următoarele:

o - terenul din CF nr.6 nr. top. 36, 50 (situatia veche) suprapus cu nr. 51, 52 si 53, are următoarea situaţie juridica:

o - nr. top 51 - grădiniţă şi teren aferent este inventariat în domeniul public al comunei F, fiind înscris în anexa nr.7 - Inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al Comunei F la HGR nr.967/2002, privind atestarea domeniului public al judeţului ... precum si a municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul ... , la poziţiile nr.167 si 168;

o - nr. top. 51/1 a fost trecut în domeniul privat al Comunei F, fiind intabulat şi înscris în CF nr. 54.

o - nr. top. 52 şi 53 fac obiectul cererii de retrocedare nr.55/ZZ.LL.2006 depusa la Comisia speciala de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România depusa de către Episcopia A pentru Parohia F, in prezent fiind in curs de soluţionare. (În preambulul Deciziei nr. 56 din ZZ.LL.2017 şi a altor Decizii ale Comisiei Speciale de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România se menţionează că - în ceea ce priveşte imobilele identificate cu nr.top 57, 50, 58, 42/2, 40/1, 59/2 Comisia speciala de retrocedare va emite alte Decizii")

o - terenul din CF nr.6 nr. top. 60 face obiectul cererii de retrocedare nr. 61/ZZ.LL.2006 depusa la Comisia Speciala de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România depusa de către Parohia F in prezent fiind in curs de soluţionare. Terenul in cauza denumirea populara „cimitir vechi".A fost dezafectat înainte de anii 1940. Suprafaţa de la nr. top 60 cin CF 6 a făcut obiectul Legii nr. 18/1991, situata în prezent in extravilanul localităţii F, fiind în perimetrul fostului CAP F la data apariţiei Legii nr.18/1991. Se identifica în prezent în parcelele A 663 si A 661.

o - terenul din CF nr.6 nr. top. 39 face obiectul cererii de retrocedare nr. 61/ZZ.LL.2006 depusa la Comisia speciala de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România depusa de către Parohia F in prezent fiind in curs de solutionare. Terenul in cauza are denumirea populara „cimitir vechi". A fost dezafectat înainte de anii 1940. Suprafaţa de la nr. top. 62 din CF 6 a făcut obiectul Legii 18/1991, situata in prezent in extravilanul localităţii F, fiind in perimetrul fostului CAP F la data apariţiei Legii nr. 18/1991. Se identifica în prezent în parcelele A663 si A661.

o - terenul din CF nr.6 nr. top.63 face obiectul cererii de retrocedare nr. 64/ZZ.LL.2006 depusa la Comisia speciala de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România depusa de către Parohia F în prezent fiind în curs de soluţionare. Terenul de la nr. top.63 înscris în CF nr.6 se va identifica in parcela cadastrala nr.667/2 neagricol, fiind liber de sarcini. Este inventariat în domeniul privat al comunei F.

o - terenul din CF nr.6 nr. top.38 face obiectul cererii de retrocedare nr.65/ZZ.LL.2006 depusa la Comisia speciala de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România depusa de către Parohia F, în prezent fiind în curs de soluţionare. Terenul de la nr. top.63 înscris în CF nr.6 se identifica in parcela cadastrala nr.667/l (cimitir). Aceasta parcelă, 667/1, în suprafaţa de 14250 mp a fost inventariata in domeniul public al comunei F conform HGR nr.967/2002, privind atestarea domeniului public al judeţului ...  precum si a municipiilor, oraşelor si comunelor din judeţul ... , fiind înscrisă în anexa nr.7 la poziţia nr. 195.

o - terenul din CF nr.6 nr. top.66/2 face obiectul cererii de retrocedare nr.67/ZZ.LL.2006 depusa la Comisia speciala de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România depusa de către Episcopia A pentru Parohia F. Prin Decizia nr.68 din ZZ.LL.2017 a Comisiei speciale de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România a fost respinsa cererea de retrocedare mai sus menţionata.

o - terenul din CF nr.6 nr. top.42/2 face obiectul cererii de retrocedare nr.69/ZZ.LL.2006 depusa a Comisia speciala de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România depusa de către Episcopia A pentru Parohia F. Prin Decizia nr.7083 din 29.06.2017 a Comisiei speciale de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România a fost respinsa cererea de retrocedare mai sus menţionata.

o - terenul din CF nr.6 nr. top.40/1 face obiectul cererii de retrocedare nr.686786/C/24.01.2006 depusa a Comisia speciala de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România depusa de către Episcopia A pentru Parohia F. Prin Decizia nr.70 din ZZ.LL.2017 a Comisiei speciale de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România a fost respinsa cererea de retrocedare mai sus menţionata.

o - terenul din CF nr.6 nr. top.40/2 face obiectul cererii de retrocedare nr.71/2ZZ0LL2006 depusa a Comisia speciala de retrocedare nor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România depusa de către Episcopia A pentru Parohia F. Prin Decizia nr.72 din ZZ.LL.2017 a Comisiei speciale de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România a fost respinsa cererea de retrocedare mai sus menţionata.

o - cererea privind retrocedarea terenului din CF nr.6 nr.top 42/1 identificat cu nr.top. 73 este în curs de soluţionare.

o - terenul din CF nr.6 nr. top.74 identificat cu nr. top. 75 si 76 este inventariat în domeniul public al comunei F conform HGR nr.967/2002, privind atestarea domeniului public al judeţului ...  precum si a municipiilor, oraşelor si comunelor din judeţul ... , fiind înscris in anexa nr.7 la poziţia nr.191 si 192, in natura cimitir. Nr.top.75 este înscris în cf nedefinitiv cu nr. 77.

o - terenul din CF nr.78 nr.top. 79, 80 si 81 identificat cu nr.top. 82, 83, 84 si 85 a fost pus în posesie numiţilor S, Ș, T si Ț în calitate de moştenitori ai defunctului U în baza Sentinţei civile nr. 85/ZZ.LL.1996 a Judecătoriei ..., fiind înscrişi în anexa nr. 3 la poziţia nr. 415 întocmita în conformitate cu Legea nr.18/1991, a fondului funciar, pentru localitatea F.

o - terenul din CF nr.6 nr.top. 81 identificat cu nr.top. 87 este un drum de exploatare;

o - terenul din CF nr.6 nr.top. 81 identificat cu nr.top.88 este situat în extravilanul localităţii F şi pus în posesie după cum urmează:

- top 88/1 - drum de exploatare

- top 88/2 - proces verbal de punere în posesie în lucru

- top 88/3 - proces verbal de punere în posesie în lucru

- top 88/4 - V - TP nr. 89

- top 88/5 - X înscris în anexa nr. 2b la poziţia nr.70 întocmita conform Legii 18/1991, a fondului funciar, pentru localitatea F

- top 88/6 - Y, Z, AA, AB, AC, AD, înscrişi în anexa nr.3 la poziţia 228, întocmită conform Legii 18/1991, a fondului funciar, pentru localitatea F

- top 88/7 AE- TP nr. 90

- top 88/8 - AF - TP nr. 91

- top 88/9-AG, AH înscrişi în anexa nr. 2a la poziţia nr.423, întocmita conform Legii 18/1991, a fondului funciar, pentru localitatea F

- top 88/10 - AI şi AG moştenitoare a defunctului AÎ înscrise în anexa nr.3 la poziţia nr.445, întocmită conform Legii nr.18/1991, a fondului funciar, pentru localitatea F

- top 88/11 - Statia de epurare F, întabulat în CF nr.92, fiind inventariat în domeniul public al comunei F

o - terenul din CF nr.6 nr. top.93,94,95 si 96 se identifica cu nr. top.97 care conform cadastrului este teren arabil, fiind eliberate titluri de proprietate (conform listingului anexat) şi proces verbal de punere in posesie in lucru

o - terenul din CF nr.6 nr. top.33 identificat cu nr.top 98 şi 99 arabil intravilan este proprietatea numitului AJ, teren aferent casei de locuit, având proces verbal de punere în posesie in lucru

o - terenul din CF nr.6 nr. top.33 identificat cu nr.top 100 şi 101 arabil intravilan este proprietatea numitului AK, teren aferent casei de locuit, având proces verbal de punere în posesie in lucru

o - terenul din CF nr.6 nr. top.102 identificat cu nr.top 103, 104 si 105 arabil intravilan este proprietatea numiţilor AL, AM, AN, AO si AP, moştenitori ai defunctului AR, având proces verbal de punere în posesie în lucru, înscrişi în anexa nr.3 la poziţia nr.35, întocmita conform Legii 18/1991, a fondului funciar, pentru localitatea F

o - terenul din CF nr.6 nr.top.106 identificat cu nr. top.107/7 este arabil în extravilan în suprafaţă de 1,53 ha pe această parcela fiind puşi în posesie AS si AȘ in calitate de moştenitori ai defunctului AT fiind înscrişi in anexa nr.3 la poziţia nr.326, întocmită conform Legii 18/1991, a fondului funciar, pentru localitatea F

o - terenul din CF nr.6 nr.top.108 identificat cu nr. top.109/1 este arabil in extravilan in suprafaţa de 1,86 ha pe aceasta parcela fiind puşi in posesie AȚ, AU, AV si AX în calitate de moştenitori ai defunctului AY fiind înscrişi in anexa nr.3 la poziţia nr.263, întocmită conform Legii 18/1991, a fondului funciar, pentru localitatea F

o - terenul din CF nr.8 nr.top.110/5 identificat cu nr. top.111 este arabil în intravilan în proprietatea numiţilor AZ, BA, BB, BC, BD, BE, BF, BG, moştenitori ai defunctului BH, având proces verbal de punere în posesie, în lucru, fiind înscrişi în anexa nr.3 la poziţia nr.376, întocmită conform Legii 18/1991, a fondului funciar, pentru localitatea F

o - terenul din CF nr.8 nr.top.110/5 identificat cu nr. top.112 este arabil în intravilan este proprietatea numitei BI,având proces verbal de punere în posesie, în lucru, înscrisă în anexa nr.2b la poziţia nr.34, întocmita conform Legii 18/1991, a fondului funciar, pentru localitatea F

o - terenul din CF nr.8 nr.top.110/5 identificat cu nr. top.113 este arabil in intravilan este proprietatea numiţilor AL, AM, AN, AO, şi AP, moştenitori ai defunctului AR, având proces verbal de punere în posesie, în lucru, fiind înscrişi în anexa nr.3 la poziţia nr.35, întocmită conform Legii 18/1991, a fondului funciar, pentru localitatea F

o - terenul din CF nr.8 nr.top.110/5 identificat cu nr. top.114 este arabil în intravilan este proprietatea numitului BJ,având proces verbal de punere în posesie, în lucru, înscrisă în anexa nr.2a la poziţia nr.288,  întocmita conform Legii 18/1991, a fondului funciar, pentru localitatea F

o - terenul din CF nr.8 nr.top.110/5 identificat cu nr. top.115 este arabil în intravilan este proprietatea numiţilor BK, BL, BM, BN si BO moştenitori ai defunctului BP, având proces verbal de punere in posesie, în lucru, înscrisa în anexa nr.3 la poziţia nr.168, întocmita conform Legii 18/1991, a fondului funciar, pentru localitatea F

o - imobilul înscris în CF nr.13 nr.top.116 şi 117 a făcut obiectul cererilor de retrocedare depuse la Comisia speciala de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România înregistrate cu nr.118/ZZ.LL.2003, nr.119/ZZ.LL.2003, 120/ZZ.LL.2006 si nr.121/ZZ.LL.2006. Prin Decizia nr.122 din ZZ.LL.2016 aceste cereri au fost respinse .Terenul de la nr.top.116 şi 117 identificat cu nr. top. 123 şi nr. top.124 arabil intravilan a fost reconstituit în favoarea Parohiei Ortodoxe L, conform Legii nr. 18/1991 a fondului funciar, fiind eliberat TP cu nr.125.

o - terenul din CF nr.13 nr. top.126 identificat cu nr. top. 127, 128, 129 a fost reconstituit în favoarea Parohiei Ortodoxe L, conform Legii nr.18/1991 a fondului funciar, fiind eliberat TP cu nr.125.

o Cu privire la imobilele de la nr.top. 66/2, 42/2, 40/1 şi 40/2 din CF nr.6 , Comisia speciala de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România s-a pronunţat prin deciziile 68/2017, 70/2017, 130/2017 si 72/2017, în sensul respingerii cererilor înaintate de către Episcopia A pentru Parohia F, fiind stabilit un termen de contestare de 30 de zile de la comunicare, a acestor decizii. De asemenea şi pentru imobilele de la nr.116 si 117 din CF nr.13 a fost emisa Decizia nr. 122/2016 a Comisiei speciale de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România în sensul respingerii cererii depuse de către Episcopia A pentru Parohia Romana Unita cu Roma Greco Catolica L fiind stabilit un termen de contestare de 30 de zile de la comunicarea acestei decizii.

Pentru terenurile din intravilan a persoanelor fizice, cetăţeni ai comunei, în natura curţi, construcţii si arabil in intravilan, pentru care nu au fost eliberate titluri de proprietate, sunt întocmite procese verbale de punere în posesie, în lucru de la aceasta data, întrucât nu au definitivata punerea in posesie pentru terenurile din extravilan pentru care li s-a reconstituit dreptul de proprietate, având eliberate adeverinţe care ţin locul titlului de proprietate până la eliberarea acestuia.

o Eliberarea titlurilor de proprietate la care se face referire în Raportul tehnic întocmit în cauza de către ing.J, expert tehnic judiciar s-a făcut persoanelor îndreptăţite la reconstituire şi cu respectarea prevederilor în vigoare la acea data, privitoare la fondul funciar.

o Imobilele înscrise în anexa nr.7 la HGR nr. 67/2002 la poziţiile 167, 168, 191, 192 si 195 au inventariate în domeniul public al comunei F.

o Imobilul înscris în anexa nr.2 la HGR nr.69/2011 de la nr.top.88/11 la poziţia nr.269 a fost inventariat în domeniul public al comunei F, fiind înscris în CF nr.92.

o Imobilul înscris la nr.top. 51/1 a fost trecut in domeniul public al comunei F, fiind intabulat şi înscris în CF nr.54.

Raportul tehnic, depus la instanţa de fond, s-a întocmit doar pe marginea actelor din arhiva ANCPI şi a listingului titlurilor de proprietate pe amplasamentele ce figurează în expertiză, şi care nu reflectă realitatea.

Autoritatea publică cu activitate administrativă, şi anume Comisia Locală de fond funciar F, poate să certifice faptul dacă există terenuri libere/retrocedabile sau nu.

Învederează că la articolul 6 alin. (l) din Legea nr. 1/2000, modificată şi completată, se arată ca, "La stabilirea, prin reconstituire, a dreptului de proprietate pentru terenurile agricole şi forestiere, în conformitate cu prevederile prezentei legi, comisiile comunale, orăşeneşti, municipale şi comisiile judeţene, constituite potrivit legii, vor verifica în mod riguros existenţa actelor doveditoare prevăzute la art. 9 alin. (5) din Legea nr. 18/1991, republicată, precum şi pertinenţa, verosimilitatea, autenticitatea şi concludenta acestor acte, ţinându-se seama şi de dispoziţiile art. 11 alin. (1) şi (2) din aceeaşi lege".

Conform art. 12 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 modificată şi completată, "În situaţia in care restituirea terenurilor agricole pe vechile amplasamente nu este posibilă, după validarea întinderii dreptului lor de proprietate de către comisiile judeţene de fond funciar sau, după caz, de către Comisia de Fond Funciar a Municipiului Bucureşti, fostului proprietar sau moştenitorilor acestuia li se atribuie un teren pe un alt amplasament, în următoarea ordine:

a)  pe terenurile din rezerva comisiei locale de fond funciar;

b)  pe terenurile proprietate publică, trecute, în condiţiile legii, în proprietatea privată a statului, sau pe terenurile proprietate privată a statului, care au fost administrate pe raza unităţii administrativ-teritoriale de institute, de staţiuni de cercetare ori de alte instituţii publice;

c)  pe terenurile proprietate publică, trecute, în condiţiile legii, în proprietatea privată a statului, sau pe terenurile proprietate privată a statului, care au fost administrate de institute, de staţiuni de cercetare ori de instituţii publice pe raza localităţilor învecinate, aflate în acelaşi judeţ;

d)  pe terenurile ocupate de izlazuri".

Pentru terenurile ocupate de izlazuri, "regimul juridic şi categoria de folosinţă se pot schimba numai cu avizul prealabil al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi cu acordul cetăţenilor cu drept de vot din unitatea administrativ-teritorială, acord exprimat în urma organizării unui referendum local, potrivit legii, în termenul prevăzut la art. 6 alin. (1)", al Legii nr. 165/2013), termen ce a expirat.

În situaţia în care nu poate fi restituit pe vechiul amplasament (dacă este ocupat sau neretrocedabil, aşa cum este prevăzut prin anexa 1 coloana 3 din H.G. nr. 401/2013 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, de pildă, ape, drumuri, canale, căi ferate, etc.), se va propune din partea Comisiei Locale F din rezerva comisiei locale sau, după caz, din terenul proprietate privată a comunei, şi care să fie acceptat, în speţa de faţă de partea intimată, conform art. 9 alin. (3) din HG nr. 890/2005, modificată şi completată, ori dacă nu mai există teren, să se acorde despăgubiri potrivit anexei 31 din HG nr. 890/2005 modificată şi completată.

Totodată, la art. 3 alin. (4) din Legea nr. 1/2000, modificată şi completată, se menţionează că, "În situaţia în care nu se poate face reconstituirea dreptului de proprietate integral, în condiţiile alin. (2), se vor acorda despăgubiri pentru diferenţa de teren neretrocedat".

Drept urmare, faţă de starea de fapt şi de drept menţionată mai sus, solicită admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinţei civile nr. 1/ZZ.LL.2018 pronunţată în prezentul dosar al Judecătoriei ..., şi anume în sensul:

- admiterii excepţiei tardivităţii repunerii în termen a cererilor depuse de Parohia Greco-Catolică la Comisia Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor F;

- constatării că actul/adresa nr. 20/ZZ.LL.2016 al Comisiei Locale de fond funciar F nu este un act administrativ, în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, ci un răspuns al autorităţii locale la petiţia/cererea Protopopiatului B;

-  admiterii excepţiei tardivităţii formulării plângerii din prezentul dosar;

iar pe fondul ei, solicită respingerea parţială a cererii de chemare în judecată ca netemeinică, inclusiv a cheltuielilor de judecată eventuale solicitate de partea intimată-reclamantă, pentru considerentele arătate mai sus.

În drept, invocă dispoziţiile legale invocate în prezenta, precum şi prevederile art. 95 pct. 2, art. 460 alin. (5), art. 466-482 Cod procedură civilă.

În cadrul apelului declarat, COMISIA JUDEŢEANĂ ... pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenului reiterează motivele de apel cuprinse în calea de atac exercitată de Comisia locală F pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

EPISCOPIA A prin PROTOPOPIATUL B, prin Protopopul C, în cadrul căii de atac exercitate solicită admiterea apelului şi modificarea în parte a hotărârii atacate, în sensul reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor fostă proprietate a Parohiei Române Unită cu Roma Greco-Catolică F, asupra suprafeţei de teren de 331.881 mp., în loc de 310.174 mp., reconstituită prin hotărârea apelată, motivat de următoarele:

1. Apelanta-reclamantă a depus plângere împotriva intimaţilor, solicitând reconstituirea unei suprafeţe de teren.

2. În urma efectuării raportului de expertiză cadastrală, apelanta-reclamantă, în conlcuzii a  specificat că solicită reconstituirea dreptului de proprietate asupra întregii suprafeţe identificată de expertul cadastral.

3. Concluziile apelantei-reclamante se încadrează în posibilitatea acordată părţilor, ca în timpul judecării cauzei, să facă acele precizări cererii, care nu se consideră modificări ale acţiunii.

4. Majorarea cererii de reconstituire adresată instanţei, de la 310.174 mp. teren solicitat iniţial de Parohia F la 331.881 mp. teren, deci de la 31,0174 ha la 33,1881 ha, nu poate fi considerată o modificare a cererii, în sensul disp.art.204 pct.2 nr.1.

5. În fapt, suprafaţa de teren, diferenţa de teren nereconstituit, există, potrivit raportului de expertiză.

În drept, invocă disp.art.204 pct.(2), nr.2

Prin întâmpinarea formulată (filele 50-51), EPISCOPIA A prin PROTOPOPIATUL B, prin Protopopul C, solicită respingerea apelurilor formulate de cele două comisii pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor ca fiind nelegale şi nefondate; cu cheltuieli de judecată, motivat de următoarele:

1. Episcopia A, prin cererea nr.4/ZZ.LL.1991 a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate a cultului situate în extravilanul localităţii F, cum rezultă din dovada fila 45 al dosarului. Către Parohia K, o nouă cerere de reconstituire a fost depusă şi înregistrată sub nr.5/ZZ.LL.1998, de această dată în baza disp.L 169/1997. Cu această ocazie, s-a depus dovada proprietăţii solicitate la reconstituire, extras CF nr.6 . Parohia K a depus cerere de reconstituire înregistrată sub nr.7 din ZZ.LL.2005 în baza disp. Legii nr.247/2005, pentru proprietăţile cuprinse în CF. 8, 9, 10, 11, 6, potrivit dovezii de la fila 48 şi o altă cerere înregistrată sub nr. 12/ZZ.LL.2005 pentru terenurile cuprinse în CF 13. potrivit dovezii de la fila 60 al cauzei de fond.

2. Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor ..., prin Hotărârea nr. 3 din ZZ.LL.2010, deci după un termen de mau mult de 5 ani de la data depunerii cererilor, a respins solicitarea de reconstituire a terenurilor pe raza Comunei F, sat F, L şi M cu susţinerea că nu este constituit cultul Greco Catolic în aceste localităţi. Se susţine de către cele două comisii că această hotărâre ar fi fost comunicată episcopiei intimate, dar nu s-a dovedit cu nimic această susţinere, situaţie în care excepţia tardivităţii invocate nu este legal ridicata şi fondată, din moment ce data numai dovedită a comunicării, făcută cu confirmarea de primire poate să constituie termenul de început al plângerilor ce se depun la judecătorii. Ori, în cauză nu s-a dovedit cu nimic că comunicarea hotărârii a avut loc, din moment ce nu s-a prezentat dovada acestei comunicări.

3. Cu privire la inexistenţa cultului greco-catolic în localităţile F, L şi M , arată că această susţinere este neverosimilă, şi a fost combătută cu adresele nr.14 din ZZ.LL.2015 şi 15 din ZZ.LL.2015, adrese din care rezultă că Parohiile Române Unită cu Roma Greco Catolică din localităţile N, F şi sunt în schemă de personal în vigoare a Episcopiei, cuprins la volumul I pag.139 poz.I-a şi pag.134 poz.I-a, schema fiind aprobat de Secretariatul de Stat pentru Culte la 01.04.1990, fiind anual actualizat.

4. Aşa cum rezultă din Dec.16 din ZZ.LL.2014 dată în dosar nr. 17/2011* proprietatea parohiei cultului greco catolic nu poate să rămână neadministrată, fiind numit preot administrator parohial. Canonul la disp. nr.278 prevede la drepturile şi obligaţiile protopopului, că acesta trebuie să vegheze ca bunurile bisericeşti să fie administrate cu grijă, şi cum protopopul este potrivit disp.276 din Canon un preot pus în fruntea unui protopopiat compus din mai multe parohii, rezultă că aceasta trebuie să se preocupe de bunurile bisericeşti ale parohiilor. Dispoziţiile Canonului de la 298, sunt în sensul ca la o parohie vacantă, sau când preotul este împiedicat să-şi îndeplinească serviciile pastorale, forul superior - episcopul sau protopopul au dreptul să administreze bunurile bisericeşti a parohiilor arondate, protopopul fiind îndreptăţi să formuleze cerere de reconstituire pentru terenurile Parohiei Greco Catolice BR, cererile de reconstituire formulate şi depuse de forurile superioare sunt valide, ca acte de administrare.

5. Pe fondul cauzei, solicită să se constate că solicitarea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafaţa de total 360.174 mp teren, este justificată, raportat şi la concluziile expertizei cadastrale efectuate în cauză, prin care se atestă faptul ca este posibilă reconstituire pe vechile amplasamente în parte, şi în parte pe noi amplasamente, şi faţă de această situaţie, apelul se prezintă nefondat.

Prin concluzii scrise, EPISCOPIA A prin PROTOPOPIATUL B, prin Protopopul C solicită admiterea apelului declarat de episcopie şi în consecinţă să se dispună mărirea suprafeţei de teren reconstituit de la suprafaţa de 360.174 mp teren, din care 210,174 mp. pentru Parohia Greco Catolică Unită cu Roma Greco Catolică F şi 10.000 mp teren pentru H, până la suprafaţa de 342.174 mp teren pentru Parohia Greco Catolică Unită cu Roma Greco Catolică F, şi 50.000 mp pentru H, conform precizării cererii introductive, motivat de faptul că mărirea sau micşorarea câtimii cererii nu se socoteşte act modificator al cererii introductive.

Cu privire la excepţia tardivităţii invocate, apreciază că constatările instanţei de fond şi soluţia adoptată în soluţionarea excepţiei sunt legale şi fondate, sentinţa civilă cuprinde motivarea respingerii excepţiei de tardivitate, faptul că intimatele Comisii nu au dovedit prin acte fără echivoc tardivitatea invocată, prin neanexarea dovezilor trimiterilor poştale, a comunicării soluţiei date în contestaţia depusă pentru Parohiile Greco Catolice din F, L şi M. Nefiind făcută dovada comunicării astfel cum este prevăzută de reglementarea Legii fondului funciar, plângerea este făcută în termen, iar reiterarea excepţiei în apel nu este legală şi fondată raportat la situaţia factuală reţinută de instanţa de fond.

Subliniază că, pe fondul cauzei, prin întâmpinarea depusă, intimaţii nu s-au opus admiterii cererii introductive, şi reconstituirea dreptului de proprietate, fiind formulate numai obiecţii legate de inadmisibilitatea acţiunii introductive (raportat la competenţă, cererea fiind formulat şi depus iniţial la Tribunalul Satu Mare) şi de eventuala tardivitate a acestuia, la care s-a făcut referire anterior. În schimb, deci nu au fost formulate opuneri pe fondul dreptului pretins, pe câtimea dreptului, existenţa dreptului, caracterul justificat al solicitării de restituire prin cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafaţa solicitată şi ulterior precizată. Singurele apărări formulate au fost cele referitoare la nefuncţionarea preoţilor greco catolici în localităţile unde s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, făcându-se o eroare între existenţa dreptului supus restituirii şi funcţionarea preotului greco catolic în localitatea unde s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate.

De asemenea, solicită a se aprecia ca nefondat apelul comisiilor din punctul de vedere al susţinerilor formulate de apelanţi, din moment ce din raportul de expertiza întocmit rezultă existenţa terenului disponibil de 331.881 mp. în localitatea F, şi chiar în L în suprafaţă solicitată, dar pe alte amplasament.

Deliberând asupra apelurilor declarate, instanţa reţine următoarele:

1) În ceea ce priveşte apelurile celor două comisii de fond funciar – altminteri identice în conţinut – instanţa de apel reţine înainte de toate, că prin ele se pune în discuţie, inadmisibilitatea şi tardivitatea cererii introductive de instanţă.

În mod necesar, pentru a se statua asupra acestor chestiuni, în prealabil, se impune interpretarea şi stabilirea obiectului şi a naturii juridice ale acestei cereri, adresate iniţial unei instanţe de contencios administrativ, prin care se solicită „anularea actului administrativ nr.20/ZZ.LL.2016” şi „repunerea în termen a cererilor de restituire” ale reclamantei Episcopia A.

Acest demers de interpretate trebuie raportata la cauza care a determinat sesizarea instanţei de judecată cu cererea introductivă de instanţă, anume „actul administrativ” cu nr. 20/ZZ.LL.2016, care nu este nicidecum un act administrativ,  ci o corespondenţă, mai exact un răspuns dat de comisia locală de fond funciar F la adresa (înregistrată la comisia locală cu nr.131/ZZ.LL.2016) Protopopiatului B, prin care acesta din urmă s-a interesat de stadiul dosarelor de reconstituire a dreptului de proprietate privind terenurile situate în raza comunei F, respectiv satul L.

Mai departe, este de reţinut conţinutul răspunsului comisiei locale, răspuns prin care se indică cu exactitate numărul şi situaţia juridică a cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate pe care Episcopia A şi subentităţile teritoriale ale acesteia au formulat în privinţa terenurilor situate în raza comunei F.

Având în vedere cele reţinute mai sus, cererea reclamantei cu care a sesizat prima instanţă nu poate fi privit altfel, decât o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate privind terenurile situate în raza comunei F, nouă şi distinctă de cele deja formulate şi înşirate în adresa nr. 20/ZZ.LL.2016, trimisă de către comisia de fond funciar Protopopiatului B.

Or, această cerere de reconstituire (cererea de chemare în judecată), este inadmisibilă sub două aspecte.

Astfel, pe de o parte, are ca obiect terenuri pentru care s-au formulat deja cereri de reconstituire şi care au făcut sau fac obiectul procedurii de reconstituire (fiind evident, că în concepţia legilor de reconstituire privind fondul funciar, cererile de reconstituire nu pot fi reiterate la nesfârşit, ci doar în termenele şi condiţiile prevăzute de aceste legi; în această ordine de idei, este de reţinut, că prezenta cerere depăşeşte termenele de decădere prevăzute de legile nr.18/1991, 169/1997, nr.1/2000,  şi nr.247/2005, privind depunerea cererilor de reconstituire sau reiterarea cererilor de reconstituire respinse).

Pe de altă parte, prin cererea de reconstituire adresată direct instanţei, se omite procedura de reconstituire care debutează, potrivit legii cu cererea adresată comisiei locale de fond funciar (art.11. alin.4 din Legea nr.18/1991).

Aici este momentul să fie subliniat că, sub nici o formă şi prin nici o interpretare, cât se poate de permisivă, nu se poate considera (astfel cum a considerat prima instanţă), că „precizarea la acţiune” depusă la ZZ.LL.2017 (a se vedea fila nr.32 din dos. nr.2/2016), ar reprezenta o plângere împotriva Hotărârii nr.3/2010 a comisiei judeţene de fond funciar.

Concluzia derivă în primul rând, din conţinutul înscrisului în discuţie  - chiar raportat la discuţiile purtate la termenul de judecată anterior depunerii înscrisului - care nu face decât să învedereze suprafaţa terenurilor a căror restituire se solicită şi cărţile funciare care cuprind acele suprafeţe, conţinu şi discuţii, din care nicidecum nu se poate reţine, că s-ar ataca Hotărârea nr.3/2010 a comisiei judeţene de fond funciar; în mod cert, reclamanta nu a solicitat anularea hotărârii în discuţie, ci în mod constant, doar reconstituirea dreptului de proprietate, motiv pentru care nu se poate reţine existenţa unei cereri adiţionale (în formă scrisă) la cererea introductivă de instanţă,  prin care să se modifice cererea de chemare în judecată.

Mai departe, făcând abstracţie de la ideea care precede, instanţa de apel reţine, că potrivit art.204 alin.1 şi 3 din C.pr.civ. din 2013, modificarea obiectului cererii de chemare în judecată, după primul termen de judecată, poate să aibă loc doar cu acordul expres al tuturor părţilor.

Or, chiar şi numai în faţa Judecătoriei ... (lăsând la o parte că anterior cauza a suferit două declinări de competenţă) la data depunerii înscrisului în discuţie, cauza a trecut de primul termen de judecată, iar pârâţii nu şi-au dat acordul expres ca, pe viitor, procesul să se judece ca o plângere împotriva Hotărârii nr.3/2010 a comisiei judeţene de fond funciar.

Prin urmare, oricum, o astfel de modificare a cererii de chemare în judecată, trebuia socotită ca fiind tardivă, prima instanţă neavând nici un temei să considere că este sesizat cu o plângere împotriva Hotărârii nr.3/2010 a comisiei judeţene de fond funciar.

2) Cererea de reconstituire a reclamantei fiind în sine şi pentru orice suprafaţă de teren inadmisibilă, apelul reclamantei, prin care se solicită o suprafaţă de teren în plus faţă de cea acordată în primă instanţă, este nefondată.

3) Nefiind apelată, se va menţine dispoziţia primei instanţe privind obligarea reclamantei la plata către expert a onorariului cuvenit acestuia.

Domenii speta

Spete similare