Pensii

-Anularea deciziei de debit pentru nerespectarea de către Casa Teritorială de Pensii a obligației de emitere, în prealabil a deciziei de suspendare, potrivit art. 114  și 116 din Legea 263/2010

La data de 02.07.2019, sub nr. 1813/101/2019, contestatoarea A. C. M. a chemat în judecată Casa Teritorială de Pensii M. solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei nr. 168047/30.05.2019, privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale, prin care s-a stabilit în mod nelegal şi netemeinic că în perioada 01.10.2015-31.12.2015, ar fi încasat necuvenit drepturi în sumă totală de 1665 lei, reprezentând  sume necuvenite cu titlu executoriu plătite din bugetul  asigurărilor sociale.

În motivare a arătat că așa cum rezultă din decizia pe care o contestă, plata necuvenită a drepturilor ar fi fost generată de pensia de invaliditate gradul II şi veniturile brute obținute din activitățile profesionale, această susținere fiind total nelegală.

A mai susținut că beneficiază de pensie de invaliditate așa cum rezultă din Decizia nr. 168047/14.04.2015, însă după ce a primit această decizie de pensionare, a încetat să mai lucreze așa cum rezultă din copiile Registrului jurnal de încasări şi plăţi şi din extrasele de pe acest registru, de unde rezultă faptul că ultimele încasări pe care le-a avut pe Cabinetul  medical al cărui titular era, au fost în luna aprilie 2015 înainte de a i se comunica Decizia nr.168047/14.04.2015.

A arătat că, în atare situație rezultă cu certitudine că nu poate fi vorba de venituri brute din activități profesionale pe care să le fi încasat după primirea Deciziei  privind acordarea pensiei de invaliditate.

De asemenea, nu se poate reține  faptul că în perioada 01.10.2015-31.12.2015, ar fi încasat în mod necuvenit drepturile cuvenite conform deciziei privind pensia de invaliditate, deoarece este cert faptul că în această perioada ea nu a prestat nici un fel de activități profesionale, așa cum rezultă din extrasul Registrului – jurnal de încasări şi plăţi.

A menționat faptul că, pentru anul 2015 a declarat în mod legal veniturile  realizate la cabinetul său stomatologic. În baza acestei declarații i-a fost emisă Decizia de impunere anuală şi a plătit impozit dar şi CASS pentru sumele respective.

A invocat nulitatea actului contestat, având în vedere faptul că decizia contestată nu cuprinde motivele pe care se sprijină. Ca orice decizie emisă de o Casă de Pensii, aceasta trebuia să fie motivată în fapt şi în drept, cerință obligatorie impusă de art.106 al.2 din Legea 263/2010 „ decizia...va cuprinde  temeiurile de fapt şi de drept pe baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare”.

Dispozițiile art.106 al.2 din Legea nr. 263/2010 se aplica „mutatis mutandis”, adică pentru identitate de rațiune şi situație, în cazul tuturor deciziilor emise de casele de pensii.

Or, din examinarea mențiunilor aflate în cuprinsul deciziei contestate nu rezultă îndeplinirea cerinței legale imperative privind motivarea ei corespunzătoare în fapt şi în drept.

Astfel, sub aspectul evidențierii temeiurilor de fapt, în decizie nu se arată în nici un fel care a fost fapta ilicită (ilegalitatea) urmare a căreia  s-a ajuns la concluzia că ar fi încasat necuvenit  drepturi cu titlu de prestații de asigurări sociale pensie în cuantum de 1665 lei.

A susținut că, emitenta deciziei s-a mulțumit doar să arate că, ”în perioada 01.10.2015-31.12.2015 s-au plătit şi încasat necuvenit drepturi în sumă totală de 1665 lei, conform buletinului de calcul, reprezentând sume necuvenite  cu titlu executoriu plătite din bugetul  asigurărilor sociale”, fără a preciza  efectiv situația de fapt, adică în ce a constat acțiunea sau inacțiunea debitorului. 

În dovedirea celor susținute a depus copie Decizia nr.168047/30.05.2019 privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu  de prestații  de  asigurări sociale; Decizia nr.168047/14.04.2015 privind acordarea pensiei de invaliditate, buletinul de calcul, decizia medicală asupra capacității de muncă, Declarația nr. 200 privind veniturile realizate pentru cabinetul stomatologic, Decizia de impune anuală, extrasul din Registrul – jurnal de încasări şi plăţi, cuponul de pensie, cartea de identitate.

La data de 29.07.2019, pârâta Casa Județeană de Pensii M. a formulat întâmpinare prin care a solicitat  respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

A arătat că, reclamanta este beneficiara unei pensii de invaliditate gradul II conform deciziei nr.168047/14.04.2015.

În urma controlului Camerei de Conturi M. s-a constatat că reclamanta a cumulat pensia cu venituri din activități profesionale pe perioada 01.10.2015-31.12.2015, motiv pentru care a fost emisă Decizia nr. 168047/25.10.2018, dispunându-se constituirea în sarcina beneficiarei a debitului în sumă totală de 1665 lei.

A mai susținut că, această decizie nu a fost contestată de către reclamantă.

Prin decizia nr. 168047/30.05.2019 s-a revizuit parțial decizia de debit emisă în anul 2018 doar în ceea ce privește eroarea materială strecurată în decizia anterioară înlocuind fraza „ plata necuvenită a drepturilor a fost generată de pensia anticipată parţial şi venituri brute din activităţi profesionale” cu „plata necuvenită a drepturilor  a fost generată de pensie de invaliditate gradul II şi venituri brute din activități profesionale.

Având în vedere că în perioada 01.10.2015-31.12.2015, reclamanta a încasat necuvenit pensii în suma neta de 1665 lei, aceasta suma, în temeiul dispozițiile art.181 din Legea nr. 263/2010 urmează a fi recuperata de la beneficiar.

A mai susținut că asupra pensiei reclamantei s-au făcut rețineri lunare în valoare de 50 lei iar la nivelul lunii august 2019 suma de debit ce urmează a fi recuperată fiind în valoare de 1215 lei.

În dovedirea susținerilor, a depus la dosar deciziile de debit emise pe numele reclamantei.

În baza rolului activ instanţa a solicitat relaţii de la intimata Casa Teritorială de Pensii M. relaţii ce au fost comunicate la data de 01.10.2019 cu adresa nr.20929/30.09.2019 şi la data de 29.10.2019 cu adresa nr.23367/28.10.2019.

Analizând contestaţia în raport de actele şi lucrările dosarului şi de dispoziţiile legale incidente în materie, Tribunalul constată şi reţine următoarele:

Contestatoarea A. C. M. este  beneficiară a unei pensii de invaliditate gradul II, iar prin prezenta acţiune contestă Decizia de debit nr. 168047/30.05.2019 emisă de pârâta Casa  Judeţeană de Pensii M.

Prin decizia contestată s-a constituit în sarcina contestatoarei un debit în cuantum de 1665 lei, urmare a faptului că în perioada 01.10.2015-31.12.2015 a realizat venituri brute din activităţi profesionale, deşi era pensionară de invaliditate de gradul II.

Iniţial, la data de 25.10.2018  intimata Casa  Judeţeană de Pensii M. a emis decizia de debit nr. 168047/25.10.2018 însă, ulterior această decizie a fost revizuită emiţându-se în acest sens decizia de debit nr. 168047/30.05.2019 ca urmare a faptului că în prima decizie s-a reţinut în mod eronat situaţia de fapt pentru care s-a emis această decizie respectiv că, contestatoarea a cumulat pensia anticipată parţial cu venituri brute din activităţi independente deşi în realitate aceasta a cumulat pensia de invaliditate gradul II cu venituri brute din activităţi independente

Verificând decizia contestată sub aspectul legalităţii emiterii acesteia se reţine că, potrivit art. 114 alin. (1) lit. e) din Legea 263/2010, în sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care, pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul II, se regăseşte în una din situaţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV cu excepţia consilierilor locali sau judeţeni.

Prin urmare, sancţiunea legală prevăzută de lege este suspendarea  plăţii pensiei, ce urmează regulile procedurale prevăzute de art. 116 din Legea 263/2010, cu modificările ulterioare.

În lipsa unei decizii emise de Casa Teritorială de Pensii de suspendare/modificare a drepturilor de pensie stabilite prin decizie definitivă, drepturile băneşti au drept cauză juridică a plăţii tocmai decizia de pensionare iniţială şi nu pot fi calificate ca ,,sume încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale”, în sensul art. 179 alin. 1 din Legea 263/2010.

De asemenea, încălcarea de către pensionar a obligaţiei de a anunţa intervenirea uneia din situaţiile prevăzute de art. 114 nu poate valora juridic cu o cauza de exonerare a pârâtei de obligaţia de emitere a deciziei de suspendare, potrivit art. 114  şi 116 din Legea 263/2010.

Astfel, legalitatea deciziei de recuperare a sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale este condiţionată de suspendarea sau sistarea (anterioară ori concomitentă) a pensiei printr-o decizie emisă de casele teritoriale/sectoriale de pensii.

Nu se pune problema analizei exonerării pensionarului de invaliditate/anticipată parţial de obligaţia de restituire, în sarcina pârâtei subzistând obligaţia de a respecta procedurile legale, aceasta putând în termenul de prescripţie de 3 ani să opereze orice modificare/suspendare a drepturilor de pensie cu recuperarea sumelor stabilite astfel, ca fiind încasate necuvenit.

Ca atare, emiterea deciziei de debit în lipsa deciziei de suspendare/sistare a pensiei este lipsită de bază legală.

Prin urmare, faţă de cele ce preced, instanţa va admite contestaţia ca întemeiată şi va anula decizia de debit contestată nr.168047/30.05.2019 emisă de Casa Judeţeană de Pensii M.

Domenii speta

Spete similare