Plata lucrului nedatorat. Condiția plății efectuate voluntar.

Sentinţă civilă *** din 31.05.2019


Conținut speță: Solicitarea de restituire a unei sume de bani în temeiul plății nedatorate în contextul demarării procedurii de executare silită.

Rezumat: Una dintre condițiile necesare a fi îndeplinite pentru admiterea unei acțiuni în plată nedatorată o constituie cea referitoare la executarea în mod voluntar a unei obligații realizată cu intenția de a stinge o datorie ce nu exista în realitate. Această condiție nu poate fi considerată îndeplinită în situația în care plata s-a efectuat ca urmare a executării silite din contul reclamantei, iar nu ca urmare a unei plăți benevole.

Totodată, o altă condiție ce trebuie analizată în cadrul acțiunii în plată nedatorată este cea referitoare la inexistența datoriei pentru care s-a efectuat plata, condiție care nu este îndeplinită câtă vreme actul prin care a fost stabilită obligația de plată și în baza căruia a fost executată obligația nu a fost desființat.

În fapt, prin sentinţa civilă nr. 202/LMA/21.03.2016 pronunţată de Tribunalul Satu Mare în dosarul nr. 2773/83/2015 (filele 27-32 din dosarul Tribunalului Satu Mare) a fost admisă în partea cererea principală formulată de reclamantul Sindicatul Proautonomia, în contradictoriu cu pârâta DGASPC, având ca obiect obligaţie de a face, fiind respinsă cererea reconvenţională formulată de pârâtă, în contradictoriu cu reclamantul. În consecinţă, pârâta a fost obligată la respectarea clauzelor contractului colectiv de muncă, începând cu data de 18.05.2015. Pentru restul pretenţiilor, cererea principală a fost respinsă. Ca urmare a respingerii apelului formulat, prin decizia civilă nr. 789/2016-A pronunţată de Curtea de Apel Oradea (filele 20-26 din dosarul Tribunalului Satu Mare), sentinţa pronunţată de Tribunalul Satu Mare a rămas definitivă la data de 04.10.2016.

La data de 06.12.2016, numitul S.A. a formulat o cerere de executare silită înregistrată la Biroul executorului judecătoresc Mociran Viorel din Satu Mare sub nr. 788/06.12.2016, solicitând obligarea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului la punerea în aplicare a dispozitivului Sentinţei civile nr. 202/LMA/2I.03.2016, executorie şi rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 789/2016-A, pronunţată în dosar nr. 2773/83/2015, respectiv respectarea clauzelor contractului colectiv de muncă nr. 8843/18.05.2015.

Încuviinţarea executării silite a Sentinţei civile nr. 202/LMA/2I.03.2016 a fost dispusă prin încheierea civilă nr. 4238/15.12.2016, pronunţată de Judecătoria Satu Mare în dosarul nr. 11.553/296/2016 (fila 14 din dosarul Tribunalului Satu Mare).

Pentru punerea în executare a hotărârii arătate s-a întocmit, în cadrul dosarului de executare un raport de expertiză contabilă prin care s-a stabilit că suma datorată pârâtului de către reclamantă este de 13.347,25 lei. Împotriva executării silite demarate în dosarul execuțional nr. 788/ 2016 al BEJ Mociran Viorel, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului a formulat contestație la executare, însă numai în privinţa cheltuielilor de executare şi a raportului de expertiză contabilă, reclamanta solicitând instanței anularea acestuia precum şi a încheierilor privind cheltuielile de executare silită din datele de 01.01.2017 şi 27.01.2017 ale executorului judecătoresc Mociran Viorel, în dosarul de executare nr. nr 788/2016.

Prin Sentința civilă nr. 1112/24.03.2017, pronunțată de Judecătoria Satu Mare în dosarul nr. 540/296/2017 (filele 9-12 din dosarul Tribunalului Satu Mare), instanța a admis în parte contestația la executare formulată de reclamanta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului și a dispus anularea încheierilor de stabilire a cheltuielilor de executare silită din datele de 10.01.2017 şi 27.01.2017, emise în dosarul de executare nr. 788/2016 al BEJ Mociran Viorel.

Prin Încheierea din data de 10.01.2017 s-au stabilit cheltuieli de executare silită în valoarea de 6.508 lei, iar prin încheierea din data de 27.01.2017, cuantumul cheltuielilor a fost stabilit la suma de 1.000 lei.

De asemenea, instanţa a admis excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere privind anularea raportului de expertiză efectuat în cadrul dosarului de executare. Instanţa mai reţine că, în considerentele Sentinţei civile nr.1112/24.03.2017 instanţa a arătat, în privinţa petitului privind anularea raportului de expertiză, că această solicitare ar fi trebuit să se facă în acelaşi timp cu „contestaţia la executare formatata împotriva actului de executare întocmit de executorul judecătoresc în care este consemnată valoarea creanţei stabilită de expertul desemnat, respectiv împotriva primului act de executare în care se face referire la valoarea stabilită prin raportul de expertiză."

Prin urmare, se poate deduce că reclamanta nu a formulat contestație la executare împotriva actului de executare prin care a fost stabilită în sarcina reclamantei suma de 13.347,25 lei, rezultată în urma efectuării expertizei, aspect de altfel necontestat de aceasta, solicitând prin intermediul acestei acțiuni, restituirea sumei de 13.219,22 lei, cu titlu de plată nedatorată.

În drept, instanța reține că potrivit art. 1341 C. civ. ” (1) cel care plătește fără a datora are dreptul la restituire. (2) nu este supus restituirii ceea ce s-a plătit cu titlu de liberalitate sau gestiune de afaceri. (3) se prezumă, până la proba contrară, că plata s-a făcut cu intenția de a stinge o datorie proprie.” Potrivit dispozițiilor art. 1469 alin. 2 C. civ. ” Plata constă în remiterea unei sume de bani sau, după caz, în executarea oricărei alte obligații care constituie obiectul însuși al obligației”, iar conform art. 1470 C. civ. ” orice plată presupune o datorie”.

Din economia acestor dispoziții legale, instanța reține că pentru a fi dispusă restituirea unei prestații, în conformitate cu dispozițiile art. 1341 C. civ., trebuie să fie întrunite următoarele condiții: existența unei plăți, datoria a cărei stingere s-a urmărit prin plată să nu existe, plata unei datorii inexistente relativ să fie făcută din eroare.

În cele ce urmează, instanța va analiza îndeplinirea acestor condiții în ceea ce privește speța dedusă judecății. În ceea ce privește prima condiție, instanța arată că solvens (cel care solicită restituirea) trebuie să fi efectuat o plată, adică să fi executat voluntar o prestație cu intenția de a stinge o datorie care nu există în realitate. Or, în prezenta speță, reclamanta nu a efectuat o plată, neexistând o executare benevolă a prestației, din contră, creanța care se încearcă a fi recuperată 5 prin prezenta acțiune, a fost executată silit din contul reclamantei, în dosarul execuțional nr. 788/2016 al BEJ Mociran Viorel, motiv pentru care instanța va reține că nu este îndeplinită această condiție.

În ceea ce privește cea de-a doua condiție, respectiv ca datoria a cărei stingere s-a urmărit prin plată să nu existe, nici aceasta nu este îndeplinită. Astfel cum rezultă din starea de fapt reținută în speță, creanța de 13.347,25 lei a fost stabilită prin raportul de expertiză contabilă efectuat în dosarul de executare nr. 788/2016. Reclamanta avea la dispoziție posibilitatea formulării unei contestații la executare împotriva actului de executare prin care s-a stabilit în sarcina acesteia plata acestei sume, prin care să invoce critici cu privire la cuantumul acestora, însă reclamanta nu a uzat de un astfel de demers judiciar. Drept urmare, cât timp actul de executare prin care a fost stabilită în sarcina reclamantei creanța, în cuantum de 13.347,25 lei nu a fost atacat sau desfiinţat, aceasta reprezintă un debit datorat.

Raportat la condiția ca solvens să fi fost în eroare, având în vedere că reclamanta a fost executată silit cu privire la suma de bani a cărei restituire o solicită și câtă vreme nu există o ”plată” a unei obligații, elementul intențional este exclus în totalitate, motiv pentru care instanța apreciază că problema erorii nu mai are în raport de ce să fie analizată.

Pentru aceste considerente, instanța reține că instituția juridică a plății nedatorate nu își găsește aplicabilitate în prezentul litigiu, motiv pentru care va respinge acțiunea reclamantei fondată pe acest temei de drept, ca neîntemeiată.