Acțiune în constatare nulitate absoluta parțială Titlu de proprietate

Sentinţă civilă 1350 din 14.11.2019


Cuprins pe materii: Drept civil. Drept procesual civil, Legea fondului funciar.

Index alfabetic:

Acțiune în constatare nulitate act.

Excepția lipsei de interes.

Art.23 din Legea 18/1991,

art.29 și 32 din Codul de Procedură Civilă.

În promovarea oricărei acțiuni în justiție, trebuie să existe un interes determinat, legitim, personal, născut și actual al celui care o promovează. Astfel instanța trebuie să stabilească folosul practic ce poate fi realizat în concret în eventualitatea admiterii cererii. Instanța consideră că o cerere introductivă (chiar dacă îmbracă forma unei cereri reconvenționale)  nu poate fi admisă dacă singurul interes în formularea sa este șicanarea celeilalte părți care a înțeles sa formuleze o cerere fără îndeplinirea  condițiilor prevăzute de lege..

Judecătoria Liești, secția civilă, sentința civilă nr. 1350/2019  din  data de  14.11.2019.

Prin acţiunea înregistrată la data de 04.02.2019 la numărul xxx reclamantul AN a solicitat instanței să pronunțe o hotărâre prin care să se constate nulitatea absoluta parțială a Titlului de Proprietate nr. XXX, eliberat de Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor,  pe numele AB,  cu privire la suprafața de 1.600 mp. reconstituită în intravilanul comunei Ivești, satul Bucești, județul Galați, în sensul că suprafața reconstituită în T 67 P25 să fie de 1.300 mp și nu de 1.600 mp, cât s-a trecut în titlul respectiv.

 Totodată reclamantul  a solicitat obligarea pârâtelor Comisia locală și Comisia județeană de a elibera un Titlu de Proprietate cu suprafața de 1.300 mp în T 67 P 25, comuna Ivești, satul Bucești, cu menținerea celorlalte elemente neatacate,  din XXX.

A mai solicitat acesta obligarea pârâtelor Comisia Locală și Comisia Județeană de a pune în posesie și de a emite un proces verbal în acest sens, respectiv vecinul din partea de vest din titlul de proprietate ca fiind „râul Bârlad„ și nu un alt vecin cum ar fi „teren primărie„ sau „teren stat„, așa cum apare în documentele ulterioare.

În final a solicitat să se constate nulitatea absoluta parțială a Contractului de vânzare- cumpărare, autentificat sub numărul XXX încheiat la BNP XXX, doar în ceea ce privește clauza din contract din alin. 4 care conține mențiunea că „întregul imobil se învecinează cu…. terenul primăriei la vest„, corect fiind„întregul imobil se învecinează cu râul Bîrlad la vest„

În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat este vecin în partea de nord,  cu terenul în suprafață de 1600 mp primit în intravilanul satului de către AB,  prin TP  XXX, situat în T67 P25.

 Titlul de proprietate nr.XXX, a fost emis  pe numele lui AB,  care a decedat iar pârâții AC și AD au cumpărat de la  AS, moștenitoarea lui  AB, suprafața de 1.600 mp și  construcția aflată pe acest teren.

 Terenul în suprafață de 1.600 mp,  așa cum este descris în titlul de proprietate este compus din 200 mp teren arabil, 600 mp teren cu vii și 800 mp curți - construcții.

 În contractul de vânzare cumpărare autentificat sub numărul 803/05.12.2001 încheiat  între vânzătoare,  moștenitoarea lui AB și cumpărătorii AC și AD,  suprafețele cu destinația menționată sunt diferite, în funcție de măsurătorile făcute în vederea vânzării, respectiv teren arabil 198 mp în loc de 200 mp, teren cu vii 694,43 mp în loc de 600 mp și 711 , 90 mp teren curți construcții în loc de 800 mp.

Mai precizează că la reconstituirea dreptului de proprietate pentru AB, autorul pârâților, Comisia Locală și apoi Comisia Județeană nu a stabilit suprafața de 1600 mp. Prin respectarea documentelor existente la momentul reconstituirii, ci a acordat o suprafață în mod arbitrar, mai mare, fără o acoperire în dovezi a dreptului de proprietate, așa cum cere legea.

Cu privire la vecinul din partea de vest se menționează în titlul de proprietate că suprafața de 1600 mp,  intravilan situat în T67 P 25 are ca vecin râul Bârlad. Nerespectarea cu prilejul punerii în posesie a lui AB ca suprafață de teren de 1.600 de metri pătrați a faptului  se terenul se învecinează la vest cu râul Bârlad,  adică acest teren  trebuie să se întindă până la râul Bârlad în partea de vest,  a determinat ca ulterior să fie ignorat acest vecin, în partea de vest și, ulterior să se menționeze în acte, că în partea de vest se învecinează cu  teren primărie.

 Despre acest vecin, din partea de vest, denumit  „teren primărie„ se menționează în actul de vânzare-cumpărare,  autentificat sub nr. 803/2001  astfel că  se schimbă amplasamentul determinat prin Titlu de Proprietate nr.XXXX emis la data de 22.04.1996.

 Această schimbare de amplasament a fost posibilă cu prilejul întocmirii contractului de vânzare-cumpărare a suprafeței de 1.600 mp, deoarece nu există un proces verbal de punere în posesie care să respecte titlul de proprietate în partea de vest și se menționeze că s-a pus în posesie AB cu o suprafață de teren de 1.600 mp. până la râul Bârlad în partea de vest.

 Reclamantul consideră nelegală schimbarea amplasamentului din contractul de vânzare cumpărare, prin nerespectarea râului Bârlad, ca vecin în partea de vest.

Pârâta, Comisia Locală de aplicare a legii fondului funciar, a precizat că acțiunea  pentru punerea în posesie a  autorului AB, cu suprafețele de teren reconstituite în intravilan si extravilan s-au încheiat odată cu emiterea TP  nr. XXX/22.04.1996.

Terenul intravilan împreună cu terenul extravilan se încadrează în totalul suprafeței reconstituite pe Anexa nr. 2, la autorul AB și în TP nr. XXX/22.04.1996,  autorului nefiindu-i reconstituit nici un metru pătrat în plus,  față de suprafața înscrisă în CAP și nici față de suprafața validată în anexa 2.

 În registrul cadastral din anul 1970,  autorul AB figurează înscris în T67 P 25 cu suprafața totală de 1.600 mp.

 Terenul intravilan aferent casei de locuit  fost înscris în cartea funciară și a intrat în circuitul civil.

 Schimbarea categoriei de folosință a suprafețelor din intravilan, la autorul AB, s-a făcut la biroul de carte funciară prin actualizarea acestora în baza Planului de amplasament și delimitare a imobilului, cu respectarea prevederilor art. 111, lit. k din Ordinul nr. 700/2014 al ANCPI, cu modificările și completările ulterioare.

Pârâții, AC și AD legal citați au depus întâmpinare și cerere reconvențională, prin care au arătat faptul că înțeleg  să  invoce excepția lipsei de interes a cererii de chemare în judecată,  solicitând respingerea acțiunii ca fiind lipsită de interes iar pe fondul cauzei au solicitat respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată, cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.

 Totodată, pârâții au formulat cererea reconvențională în contradictoriu cu reclamantul,  Comisia Locală pentru Stabilirea dreptului de proprietate din cadrul Primăriei Ivești precum și împotriva Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate- Prefectura Galați,  prin care au solicitat constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate  XXX din 20.08.2009, eliberat pe numele reclamantului,  în sensul că reclamantului- i s-a reconstituit, în mod ilegal, dreptul de proprietate asupra suprafeței de teren de 500 mp. în loc de 250 mp., la care era îndreptățit.

Analizând actele şi lucrările dosarului din prisma dispoziţiilor legale, reţine următoarele:

În drept, în temeiul, art. 248 alin. 1 C.pr.civ.: „instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în totul sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.„

Astfel, conform art. 29 Cod proc.civ. „acțiunea civilă este ansamblul mijloacelor procesuale prevăzute de lege pentru protecția dreptului subiectiv pretins de către una dintre părți sau a unei alte situații juridice, precum și pentru asigurarea apărării părților în proces”.

Dispoziția noului Cod de procedură civilă trebuie corelată și cu cea a art. 21 din Constituția României conform căreia „(1) Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime. (2) Nicio lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.”

Art. 32 Cod proc.civ. enumeră limitativ și strict condițiile esențiale sine qua non pe care orice justițiabil care dorește să învestească o instanță trebuie să le dețină.

„(1) Orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia:

a) are capacitate procesuală, în condițiile legii;

b) are calitate procesuală;

c) formulează o pretenție;

d) justifică un interes.

(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător, și în cazul apărărilor.”

La data de 22.04.1996  Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor-Prefectura Galați, a emis Titlul de proprietate nr.XXX pe numele  lui AB prin reconstituirea dreptului de proprietate  a suprafeței de 4 ha și 2700 mp în sat Bucești, comuna Ivești. Din această suprafață 1600 mp reprezintă  teren intravilan, restul fiind teren extravilan, diferite categorii.

Terenul intravilan în suprafață de 1600 mp este situat în T67 P25 și este format din 200 mp teren agricol, 600 mp teren cu vii și 800 mp curți construcții. Terenul de 1600 mp are, conform TP XXX/22.04.1996 următorii vecini : la nord AC, la est-Râul Bârlad, la sud-AS, la vest-uliță.

Prin contractul de vânzare cumpărare, autentificat la nr.XXX/05.12.2001, AC și AD au dobândit de la AB, moștenitoare a defunctului AN, suprafața de 1600 mp, teren intravilan situat în sat Bucești, comuna Ivești, T67 P25.

Totodată pe numele reclamantului a fost emis Titlu de proprietate nr.XXX din 20.08.2009 prin reconstituirea suprafeței de 500 mp teren intravilan cu destinația curți construcții, în sat Bucești, comuna Ivești, în T67 P24, suprafață care se învecinează la sud cu proprietatea pârâților reclamanți AC și AD.

Reclamantul-pârât a precizat că defunctului AB, autorul pârâților-reclamanți,  i-a fost reconstituită o suprafață cu mult mai mare decât ar fi avut dreptul, iar acest lucru îi aduce serioase prejudicii, proprietățile celor două părți fiind vecine.

Instanța reține că la data de 19.08.2011, pe rolul Judecătoriei Liești a fost înregistrat dosarul  pârâților AC și AD în contradictoriu cu reclamantul, cauza având ca obiect grănițuire, revendicare, pretenții„, înregistrat la nr.xxx.

Prin cererea de chemare în judecată pârâții din prezentul dosar au solicitat, printre altele, în contradictoriu cu reclamantul, grănițuirea proprietăților. În motivare s-a arătat că părțile dețin proprietăți învecinate iar neînțelegerile dintre ele au izbucnit din pricina intenției de se construi un gard despărțitor între acestea. În această cauza a fost întocmit un raport de expertiza, de catre expert XXX prin care s-a stabilit ca reclamantul deține suprafața de 1629 mp, în timp ce în acte are 500 mp iar pârâți-reclamanți AC și AD dețin 1572 mp iar în acte 1600 mp.

Trebuie menționat în dosarul nr.xxx au fost măsurate suprafețele de teren deținute de părți în baza celor două titluri de proprietate, contestate dar și în baza evidențelor Registrelor Agricole din cadrul Primăriei Ivești.

Interesul acțiunii în justiție este reprezentat de avantajul, folosul practic, pe care-l speră reclamantul în urma câștigării procesului. Prin urmare, dacă activitatea judiciară nu-i poate procura părții un interes practic, cererea sa va fi respinsă pentru lipsa acestei cerințe.

Deși reclamantul pârât susține că a formulat prezenta acțiune pentru că suportă serioase prejudicii, în realitate nu a precizat în ce constau aceste prejudicii. 

Prin pronunțarea sentinței nr...... din ........2014 a Judecătoriei Liești, definitivă prin Decizia  nr.............2015 pronunțată de Tribunalul Galați, soluție care se bucură de autoritate de lucru judecat atât cu privire la considerente cât și cu privire la dispozitiv, s-a admis capătul de cerere cu privire la grănițuirea celor două proprietăți și s-a stabilit linia de hotar. Totodată prin raportul de expertiză întocmit în cauză s-a constatat că pârâții reclamanți AC și AD dețin 1572 mp față de 1600 mp cât este menționat în titlul de proprietate. S-a mai reținut că reclamantul pârât a ocupat o suprafață de 6 mp din terenul pârâților reclamanți. În final a fost admisă cererea pârâților-reclamanți, reclamantul fiind obligat la lasarea în deplină proprietate  și posesie a suprafeței de 6 mp și fiind stabilită linia de hotar conform raportului întocmit de către expert XXX.

În referire la interesul pe care îl are reclamantul, nu rezultă nici din cererea introductivă și nici din înscrisurile depuse care ar fi acesta, mai ales că proprietățile părților nu se învecinează pe latura pe care reclamantul o dorește a fi modificată prin constatarea nulității absolute parțiale a TP XXX/22.04.1996.

În ipoteza în care reclamantul-pârât ar considera că ar avea dreptul la o suprafață mai mare de teren(deși din înscrisuri rezultă că deja deține o suprafață mai mare decât ar avea dreptul)  nu este clar de ce consideră că suprafața lipsă ar fi în posesia pârâților-reclamanți.).

 Interesul trebuie apreciat  la momentul formulării cererii iar în cauza dedusă judecății instanța apreciază că acesta nu îndeplinește nici una dintre condițiile impuse de lege.

În referire la excepția lipsei de interes, invocată de către instanță, din oficiu, cu privire la cererea reconvențională, instanța o va respinge pentru următoarele considerente și având în vedere aceleași dispoziții legale ca cele invocate la analiza excepției lipsei de intere a cererii de chemare în judecată.

Pârâții –reclamanți AC și AD au solicitat instanței să constate nulitatea absolută totală a TP XXX/20.08.2019 emis pe numele reclamntului pârât, pentru reconstituirea dreptului de proprietate pe suprafața de 500 mp, teren intravilan comuna Ivești, sat Bucești, T 67 P254.

La termenul din data de 17.10.2019, pârâții-reclamanți, prin avocat xxx au precizat că dacă reclamantul a înțeles să solicite anularea titlului de proprietate, emis pe numele def., autorul acestora, atunci și ei consideră că sunt îndreptățiți să atace TP XXX/20.08.2019  și să solicite anularea acestuia.

Așa cum s-a reținut mai sus în promovarea oricărei acțiuni în justiție, trebuie să existe un interes determinat, legitim, personal, născut și actual al celui care o promovează. Astfel instanța trebuie să stabilească folosul practic ce poate fi realizat în concret în eventualitatea admiterii cererii. Instanța consideră că o cerere introductivă (chiar dacă îmbracă forma unei cereri reconvenționale)  nu poate fi admisă dacă singurul interes în formularea sa este șicanarea celeilalte părți care a înțeles sa formuleze o cerere fără îndeplinirea  condițiilor prevăzute de lege.

Față de cele expuse instanța a admis cele două excepții și a respins acțiunea ca fiind lipsită de interes.