Salarizare

Sentinţă civilă 44 din 21.01.2020


Potrivit art.36 alin.1 din Legea nr.153/2017, reîncadrarea personalului salarizat potrivit Legii nr.153/2017 se face pe noile funcţii, grade/trepte profesionale, gradaţie corespunzătoare vechimii în muncă şi vechime în specialitate/vechime în învăţământ avute, cu stabilirea salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare şi indemnizaţiilor lunare potrivit art.38.

 În conformitate cu dispoziţiile art.38 alin.2 lit.a din Legea nr.153/2017, începând cu data de 1 iulie 2017 se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

Până la data de 01.07.2017, când a intrat în vigoare Legea nr.153/2017, calculul vechimii în funcţie se făcea în raport cu toate funcţiile ocupate în cadrul registrului comerţului, iar la reîncadrarea personalului s-a avut în vedere vechimea în funcţie avută anterior, însă după data intrării în vigoare a Legii nr.153/2017 nu mai este definită noţiunea de vechime în funcţie pentru salariaţii ONRC şi pentru personalul încadrat după data de 01.07.2017, raportat la dispoziţiile art.3 din Legea nr. 153/2017 vechimea in functie se calculeaza ca fiind vechimea dobândită în toate funcţiile de acelaşi gen.

Tribunalul Mehedinti- sentinţa din 21.01.2020

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul TM la data de 27.09.2019 reclamantul CD a chemat în judecată pârâtul ONRC solicitând ca prin hotătâre judecătorească să se dispună obligarea pârâtului la recalcularea drepturilor salariale şi emiterea unei decizii de încadrare prin care să i se acorde salariul de bază cu coeficientul de salarizare corespunzător, aferent vechimii în funcţie prevăzut în grila de salarizare, cap VI. lit.b, pct. 2 din Legea nr. 153/2017, prin luarea în considerare a perioadelor înscrise în adeverinţele de vechime, depuse la dosarul profesional şi acordarea sporului pentru condiţii periculoase şi vătămătoare aferente acestui salariu, începând cu data de 11.09.2017, la plata diferenţelor salariale rezultate din recalcularea salariului stabilit conform coeficientului de salarizare 1,76 şi cuantumul salariului aferent coeficientului de salarizare corespunzător vechimii în funcţie, precum şi a sporului pentru condiţii periculoase şi vătămătoare, aferent acestor diferenţe, începând cu data de 11.09.2017, la plata de daune interese moratorii, respectiv dobânzi legale, potrivit OG nr. 13/2011, calculate începând cu data de 11.09.2017 şi până la data plăţii efective a drepturilor cuvenite; de asemenea, a solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În fapt, reclamantul a arătat că la data de 15.06.2017 a susţinut şi promovat concursul pentru ocuparea postului de consilier juridic specialist la ONRC – ORC de pe lângă T M – BPI, iar la data de 11.09.2017 a fost încadrat ca şi consilier juridic specialist.

A menţionat că a depus la dosarul profesional documentele doveditoare privind vechimea în muncă şi în specialitate dobândite până la data angajării, în vederea încadrării şi stabilirii gradului profesional, a  gradaţiei şi a coeficientului corespunzător în conformitate cu prevederile Legii nr.153/2017, respectiv adeverinţa nr.xxx//07.04.2015, din care reiese că în perioada 03.01.2008-18.11.2013 a fost salariat la ONRC – ORC de pe lângă T M în funcţia de operator/referent/referent asistent cu studii medii şi a dobândit o vechime în specialitate şi în muncă de 5 ani 10 luni 16 zile, adeverinţa nr.x/22.05.2015, din care reiese că în perioada 01.07.2012 – 04.11.2013 a fost salariat la societatea GPL SRL în funcţia de expert jurist, cu studii superioare în specialitatea juridică şi a dobândit o vechime în muncă şi în specialitate juridică de 1 ani 4 luni şi 3 zile, precum şi adeverinţa nr.xxx/02.03.2018, din care reiese că în perioada 15.11.2013-01.09.2017 a fost angajat la ANAF – DGAF, în funcţia publică specifică de inspector antifraudă, cu studii superioare în specialitatea juridică şi a dobândit o vechime în muncă şi în specialitate juridică de 3 ani 4 luni 1 zi.

Angajatorul a emis contractul individual de muncă înregistrat sub nr.xxx/08.09.2017 încheiat pe perioadă nedeterminată şi decizia nr.xxx/06.09.2017 prin care a fost încadrat în funcţia de consilier juridic specialist gradul I, corespunzător vechimii în specialitate de 4-7 ani, gradaţia 2, corespunzătoare tranşei de vechime 5-10 ani, coeficient 1,76, care corespunde unei vechimi în funcţie 1-5 ani.

Reclamantul a arătat că i-a fost stabilit greşit salariul de bază, prin raportare la coeficientul de salarizare 1,76 prevăzut în grila de salarizare, prin luarea în considerare ca vechime în funcţie doar a perioadei lucrată în funcţia de expert jurist la societatea GPL SRL, respectiv 1 an 4 luni şi 3 zile, fără a i se lua în considerare ca şi vechime în funcţie perioada de 5 ani 10 luni şi 16 zile lucrată la ONRC-ORCT M, aşa cum s-a procedat în cazul celorlaţi colegi şi nici perioada de 3 ani 10 luni şi 1 zi lucrată la ANAF DGAF.

A susţinut că la data reîncadrării salariaţilor din cadrul ONRC-ORC de pe lângă T M, la stabilirea coeficientului de salarizare, vechimea în funcţie a fost calculată şi interpretată ca totalitate a perioadei cât persoana respectivă a îndeplinit o funcţie în cadrul registrului comerţului, fără a se ţine cont dacă funcţia îndeplinită anterior a fost cu studii medii sau studii superioare, astfel că pe acelaşi raţionament trebuia să i se facă încadrarea de către pârât.

Reclamantul a exemplificat situaţia unor colegi de serviciu, respectiv IIC, CHD, CCS cu privire la care reîncadrările s-au realizat conform raţionamentului prezentat în adresa ONRC nr.xxx/14.12.2017, potrivit căreia vechimea în funcţie la data de 01.07.2017 se ia în considerare ca fiind vechimea calculată conform Legii nr.285/2010 la data de 30.06.2017, urmând ca odată cu aplicarea Legii nr.153/2017, vechimea în funcţie să se calculeze prin luarea în considerare a vechimii dobândită de salariat în toate funcţiile de acelaşi gen...indiferent de angajator.

A susţinut că pârâtul interpretează diferit sintagma „vechime în funcţie” pentru anumiţi salariaţi, la o anumită dată, faţă de alţi salariaţi angajaţi într-o altă perioadă pe aceleaşi condiţii de vechime în cadrul ONRC, ceea ce creează apariţia principiului „dublu standard”.

Totodată, a invocat art. 6 din Legea cadru nr. 153/2017, referitor la principiile care stau la baza sistemului de salarizare, respectiv principiul legalităţii, principiul nediscriminării şi principiul egalităţii, considerând că la stabilirea coeficientului de salarizare trebuie să beneficieze de recunoaşterea vechimii în funcţie de 5 ani 10 luni şi 16 zile pe baza aceluiaşi raţionament care a stat la baza reîncadrării colegilor săi.

De asemenea, a arătat că, în mod nelegal, pârâtul nu i-a luat în considerare, la stabilirea coeficientului de salarizare, ca şi vechime în funcţie, vechimea de 3 ani 10 luni 1 zi dobândită la ANAF-DGAF în specialitate juridică, ca urmare a îndeplinirii funcţiei de inspector antifraudă, deşi a depus la dosar adeverinţa nr.xxx/02.03.2018 emisă de ANAF.

Mai mult, a depus la dosar şi adeverinţa nr.xxx/11.10.2018 emisă de CCJ M, din care reiese că de la data de 01.08.2011 a fost primit în acest corp profesional, iar din aprilie 2012 este consilier juridic definitiv, înscris pe tabloul consilierilor juridici cu nr. 25-S-215, fiind consilier juridic activ.

Reclamantul susţine că însumând perioada de 5 ani 10 luni şi 16 zile lucrată la ONRC-ORCT M şi perioada de 3 ani 10 luni şi 1 zi lucrată la ANAF-DGAF, rezultă o perioadă totală de 9 ani 8 luni şi 1 zi pe care o avea la data angajării-11.09.2017, care corespunde, conform anexei nr. V, capitolul VI, lit.b, pct.2, unui coeficient de salarizare aferent funcţiei de consilier juridic specialist gradul I, de 1,82 (corespunzător vechimii în funcţie între 5-10 ani), iar, ulterior, începând cu luna februarie 2018, având o vechime în funcţie de peste 10 ani, coeficientul de salarizare este de 1,90 (corespunzător vechimii în funcţie între 10-15 ani).

În drept, acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile Legii nr.153/2017, Codul muncii, Constituţia României, Codul de procedură civilă.

Pârâtul ONRC a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

A arătat că ONRC a fost înfiinţat prin OUG nr. 129/2002 şi OUG nr. 76/2001, iar în temeiul prevederilor Legii nr.329/2009 a devenit instituţie publică cu personalitate juridică, aflată în subordinea MJ şi finanţată integral de la bugetul de stat, prin bugetul MJ.

Urmare a modificării statutului instituţiei, personalului ONRC i-au devenit aplicabile dispoziţiile Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice şi ale OUG nr. 1/2010, începând cu data de 01.01.2011, în urma intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010, personalul ONRC şi ORCT este salarizat conform anexei VI Familia Ocupaţională de Funcţii Bugetare „Justiţie”, Capitolul VI, iar începând cu data de 01.07.2017, Legea nr. 284/2010 a fost abrogată prin intrarea în vigoare a Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, situaţie în care angajatorul a fost obligat, potrivit art. 36 alin. 1 să reîncadreze personalul salarizat pe noile funcţii, grade/trepte profesionale, gradaţie corespunzătoare vechimii în muncă şi vechime în specialitate/vechime avute, cu stabilirea salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare şi indemnizaţiilor lunare.

Referitor la stabilirea vechimii în funcţie a reclamantului, s-a arătat că susţinerile acestuia nu pot fi reţinute, întrucât ONRC a procedat la calcularea drepturilor salariale ce se cuvin reclamantului, conform tuturor dispoziţiilor legale prin care este reglementată acordarea drepturilor salariale în funcţie de vechimea în muncă, vechimea în specialitate şi vechimea în funcţie.

Încadrarea reclamantului în funcţia de consilier juridic specialist s-a realizat în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 153/2017, reclamantul nefiind în situaţia reîncadrării în funcţie, astfel cum eronat susţine acesta, raportându-se la reîncadrarea colegilor de serviciu.

În ceea ce priveşte vechimea în funcţie s-a arătat că până la data de 30.06.2017, la nivelul ONRC, vechimea în funcţie s-a stabilit conform prevederilor punctului I, litera B subpunctul g al Normelor Metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, aprobate prin Ordinul Ministrului Muncii Familiei şi Protecţiei sociale nr. 42 din 13 ianuarie 2011, potrivit cărora pentru personalul Oficiului Naţional ai Registrului Comerţului şi al oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunale, constituie vechime în funcţie perioadele cât persoana a îndeplinit o funcţie în cadrul registrului comerţului sau în sistemul justiţiei şi vechime în specialitate perioadele cât a îndeplinit funcţii corespunzătoare studiilor.

Începând cu data de 01.07.2017, data intrării în vigoare a Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, noţiunea de vechime în funcţie nu a mai fost definită pentru salariaţii ONRC şi ai oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunale, prevăzuţi în Anexa V - Familia Ocupaţională de Funcţii Bugetare „Justiţie” şi Curtea Constituţională, capitolul VI, situaţie în care conform prevederilor art. 3 din Legea nr. 153/2017, potrivit cărora „gestionarea sistemului de salarizare a personalului din instituţiile şi autorităţile publice se asigură de fiecare ordonator de credite”, în vederea asigurării reîncadrării personalului, conform grilelor de salarizare aprobate, Directorul General al Oficiului Naţional al Registrului Comerţului a emis decizia nr.xxx/05.04.2017 prin care s-a stabilit că vechimea în funcţie, care stabileşte coeficientul de încadrare, este definită ca vechimea dobândită de salariat în toate funcţiile de acelaşi gen şi în funcţii de conducere din domeniul funcţiei pe care o ocupă în statul de funcţii, indiferent de angajator.

Raportat la stabilirea vechimii în funcţie a reclamantului s-a susţinut că urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 153/2017, angajatorul a avut obligaţia să reîncadreze toţi salariaţii existenţi în statul de funcţii, potrivit prevederilor art. 36 alin. 1, pe noile funcţii, grade/trepte profesionale, gradaţie corespunzătoare vechimii în muncă şi vechime în specialitate avute, cu stabilirea salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare şi indemnizaţiilor lunare potrivit art. 38. Astfel, au fost menţinute drepturile salariale de care beneficiau salariaţii la data de 30.06.2017, conform dispoziţiilor art. 38 alin. 2 lit. a.

Pârâtul a mai arătat că perioadele distincte la care reclamantul face referire în intervalul 03.01.2008 - 18.11.2013, când a ocupat funcţia de operator calculator, respectiv de referent/referent asistent în cadrul ONRC, au fost luate în calcul doar la stabilirea vechimii în muncă, fiind funcţii cu studii medii. Această perioadă nu a fost considerată nici vechime în funcţie şi nici în specialitate căci, pentru funcţia de consilier juridic specialist, astfel cum a fost încadrat reclamantul la data de 08.09.2017, sunt necesare studii superioare, iar funcţiile de operator calculator şi de referent/referent asistent nu sunt funcţii de acelaşi gen cu funcţia de consilier juridic specialist, astfel cum s-a stabilit prin decizia nr.xxx/05.04.2017 a Directorului General al Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.

În ceea ce priveşte perioada 01.07.2012-04.11.2013, în care reclamantul a fost salariat al societăţii GPL SRL, în funcţia de expert jurist, cu studii superioare, în specialitatea juridică, aceasta a fost luată în calcul la stabilirea vechimii în muncă, vechimii în funcţie şi vechimii în specialitate.

Referitor la perioada cuprinsă între 15.11.2013 şi 01.09.2017 în care reclamantul a fost angajat în cadrul ANAF - DGAF în funcţia de inspector antifraudă, gradul profesional asistent, s-a arătat că aceasta a fost luată în calcul doar la stabilirea vechimii în specialitate, prin aplicarea prevederilor art. 3 lit. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 611/2008, coroborate cu menţiunile înscrise în adeverinţa nr. A-RUM 3581/ 12.07.2017 emisă de MFPublice-ANAF.

Potrivit datelor înscrise în această adeverinţă, în exercitarea atribuţiilor aferente funcţiei de inspector antifraudă, au fost solicitate studii de nivel superior, în specialitatea ştiinţelor economice sau juridice, iar această perioadă nu a putut fi luată în calcul la stabilirea vechimii în funcţie, deoarece funcţia de inspector antifraudă în cadrul ANAF - DGAF este o funcţie care nu este de acelaşi gen cu funcţia de consilier juridic specialist, având în vedere cele menţionate în adeverinţa emisă de ANAF, precum şi prevederile privind vechimea în funcţie stabilite prin decizia nr.xxx/05.04.2017 a Directorului General al ONRC.

În aceste condiţii, la data de 08.09.2017, reclamantul avea o vechime în funcţie calculată conform celor mai sus precizate, de 1 an şi 4 luni, o vechime în specialitate de 5 ani şi 2 luni şi o vechime în muncă de 10 ani, ceea ce a dus la încadrarea acestuia în funcţia de consilier juridic specialist gradul I, gradaţia 2, coeficient 1,76.

În ceea ce priveşte susţinerile reclamantului privind dublul standard pe care instituţia îl aplică în încadrarea în funcţie a salariaţilor, s-a arătat că, în condiţiile Legii nr. 153/2017, pentru perioada 01.07.2017-31.12.2017, reîncadrarea salariaţilor în raport de vechimea în muncă, specialitate şi funcţie, s-a efectuat prin stabilirea unui coeficient de ierarhizare în locul clasei de salarizare, dar cu păstrarea drepturilor salariale avute la data de 30.06.2017 (conform prevederilor art. 38 alin.2 litera a).

Pârâtul a arătat că până la data de 01.07.2017, în conformitate cu prevederile Legii nr. 285/2010, cu modificările şi completările ulterioare, calculul vechimii în funcţie se făcea în raport cu toate funcţiile ocupate în cadrul registrului comerţului şi în sistemul Justiţiei, în baza acestei reglementări, salariaţii IIC, CHD şi CCS au beneficiat de o vechime în funcţie calculată în condiţiile Legii nr. 284/2010, în raport cu toate funcţiile ocupate în cadrul registrului comerţului, fiind încadraţi în clase de salarizare corespunzătoare.

Începând cu data de 01.07.2017, urmare a aplicării dispoziţiilor Legii nr. 153/2017, vechimea în funcţie se calculează ca vechime în toate funcţiile de acelaşi gen cu cea ocupată în statul de funcţii pe care salariatul le-a avut la toate instituţiile la care şi-a desfăşurat activitatea.

Începând cu data de 08.09.2017 reclamantul a fost încadrat în funcţia de consilier juridic specialist gradul I, gradaţia 2, coeficient 1,76, corespunzător nivelului de studii, vechimii în muncă, vechimii în specialitate şi vechimii în funcţie, conform prevederilor Anexei V - Familia Ocupaţională de Funcţii Bugetare „Justiţie” şi Curtea Constituţională, capitolul VI - Salarii de bază pentru personalul cu funcţii de conducere şi de execuţie din cadrul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi al oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunale.

Pentru a fi încadrat astfel s-a ţinut cont de vechimea în muncă, vechimea în specialitate şi vechimea în funcţie, după cum urmează: în perioada 03.01.2003-18.11.2013, respectiv 5 ani 10 luni 16 zile a figurat ca angajat al ONRC, în funcţia de operator calculator/referent/referent asistent, funcţii cu studii medii; în perioada 01.07.2012-04.11.2013, respectiv 1 an 4 luni 3 zile  a figurat ca angajat al societăţii GPL SRL, în funcţia de expert jurist, funcţie cu studii superioare, în specialitate juridică; în perioada 15.11.2013-01.09.2017, respectiv 3 ani 10 luni 1 zi  a figurat ca angajat al ANAF, în funcţia de inspector antifraudă, funcţie cu studii superioare, în specialitate juridică sau economică.

Aşadar, la data de 08.09.2017, dată la care reclamantul a fost angajat la ONRC, a beneficiat de vechime în muncă între 5-10 ani, pentru care a fost încadrat la gradaţia 2, vechime în specialitate între 4-7 ani, pentru care a fost încadrat la gradul I, vechime în funcţie între 1-5 ani, pentru care a fost încadrat la coeficientul 1,76. Perioada cuprinsă între 15.11.2013 - 01.09.2017, în care reclamantul a ocupat funcţia de inspector antifraudă în cadrul ANAF, a fost luată în caicul la stabilirea vechimii în specialitate si a vechimii în muncă, neputând fi luată în calcul şi în cazul vechimii în funcţie întrucât, această funcţie nu este de acelaşi gen cu funcţia de consilier juridic.

Pârâtul a arătat că reclamantului îi sunt aplicabile dispoziţiile art.39 alin.1 din Legea nr.153/2017 referitoare la personalul nou angajat, iar susţinerile acestuia referitoare la faptul că din anul 2012 este consilier juridic definitiv nu sunt relevante în ceea ce priveşte aprecierea vechimii în funcţie pentru perioada lucrată în cadrul ANAF, având în vedere că, astfel cum reiese din adeverinţa nr.xxx/11.10.2018 eliberată de Ordinul Consilierilor Juridici din România, CCJ M, reclamantul se regăseşte în tabloul consilierilor juridici activi ai CCJ M din anul 2018, ulterior perioadei în care reclamantul a desfăşurat activitatea de inspector antifraudă în cadrul ANAF.

Cât priveşte obligarea angajatorului la plata dobânzii moratorii, respectiv dobânzii legale potrivit OG nr.13/2011, s-a solicitat respingerea acestui capăt de cerere, întrucât din moment ce salariile nu au fost stabilite altfel decât în condiţiile legii, nu se află în situaţia în care se pot percepe dobânzi.

Referitor la plata cheltuielilor de judecată s-a arătat că fundamentul juridic al acordării cheltuielilor de judecată este reprezentat de culpa procesuală a părţii „care cade în pretenţii”, ceea ce nu se poate reţine în sarcina registrului comerţului.

La termenul de judecată din data de 10.12.2019 reclamantul, prin avocat, a depus la dosar note de şedinţă cu privire la susţinerile pârâtului din întâmpinare, la care a ataşat adeverinţa nr.xxx/11.11.2019 şi situaţia salariilor personalului contractual ONRC.

Din oficiu, s-a solicitat pârâtului să înainteze la dosarul cauzei situaţia cu salariaţii aflaţi în funcţie similară cu cea ocupată de reclamant anterior datei de 08.09.2017, respectiv consilier juridic specialist gradul I, gradaţia 2, coeficient 1,76 şi istoric privind salariul maxim aflat în plată pentru funcţia de consilier juridic specialist gradul I, gradaţia 2, coeficient 1,76.

Răspunsul la relaţiile solicitate a fost comunicat de către pârât cu adresa nr.xxx/ 10.01.2020, la care se află ataşate adresa nr.xxxx/23.12.2019, istoric modificări salarii.

Analizând acţiunea în raport de probatoriul administrat în cauză şi de dispoziţiile legale incidente în materie, Tribunalul constată şi reţine următoarele:

Reclamantul CD este angajatul pârâtului ONRC, îndeplinind funcţia de consilier juridic specialist I, începând cu data de 11.09.2017, în baza contractului individual de muncă nr.xxx/08.09.2017 încheiat pe durată nedeterminată (fila 5 dosar).

Prin acţiunea dedusă judecăţii, reclamantul solicită obligarea pârâtului la recalcularea drepturilor salariale şi emiterea unei decizii de încadrare prin care să i se acorde salariul de bază cu coeficientul de salarizare corespunzător, aferent vechimii în funcţie prevăzut în grila de salarizare, cap VI lit.b pct. 2 din Legea nr. 153/2017, prin luarea în considerare a perioadelor înscrise în adeverinţele de vechime şi acordarea sporului pentru condiţii periculoase şi vătămătoare aferent acestui salariu, începând cu data de 11.09.2017, la plata diferenţelor salariale rezultate din recalcularea salariului stabilit conform coeficientului de salarizare 1,76 şi cuantumul salariului aferent coeficientului de salarizare corespunzător vechimii în funcţie, precum şi a sporului pentru condiţii periculoase şi vătămătoare, aferent acestor diferenţe, începând cu data de 11.09.2017, la plata de daune interese moratorii, respectiv dobânzi legale, potrivit OG nr. 13/2011, calculate începând cu data de 11.09.2017 şi până la data plăţii efective a drepturilor cuvenite.

Examinând solicitările reclamantului în raport de probele administrate în cauză, instanţa constată următoarele:

Potrivit menţiunilor din contractul individual de muncă nr.xxx/08.09.2017 şi decizia nr.xxx/06.09.2017 emisă de ONRC (filele 5-8 dosar), reclamantul este încadrat la ORC de pe lângă T M, începând cu data de 11.09.2017, în funcţia de consilier juridic specialist gradul I, gradaţia 2, coeficient 1,76.

La încadrarea reclamantului au fost avute în vedere dispoziţiile din Anexa V, capitolul VI din Legea nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, referitoare la salariile de bază pentru personalul cu funcţii de conducere şi de execuţie din cadrul ORC.

La capitolul VI lit.b pct.2 anexa V la Legea nr.153/2017 sunt prevăzute salariile de bază pentru funcţia de consilier juridic specialist I (între 4 şi 7 ani vechime în specialitate), în raport de vechimea în funcţie, menţionându-se că la o vechime în funcţie între 1 şi 5 ani, coeficientul de salarizare este de 1,76.

Pârâtul a stabilit salariul de bază al reclamantului prin raportare la coeficientul de salarizare de 1,76 prevăzut în grila de salarizare, luând în considerare ca vechime în funcţie doar perioada de 1 an şi 4 luni, cât acesta a desfăşurat activitate la societatea GPL SRL în funcţia de expert jurist, conform adeverinţei nr.x/22.05.2015 (fila 14 dosar).

În ceea ce priveşte vechimea în funcţie, în raport de care s-a stabilit coeficientul de salarizare a reclamantului, se reţine că angajatorul a avut în vedere decizia nr.xxx/05.07.2017 emisă de Directorul General al ONRC (fila 44 dosar), din cuprinsul căreia reiese că vechimea în funcţie care stabileşte coeficientul de încadrare, reprezintă vechimea dobândită de salariat în toate funcţiile de acelaşi gen şi în funcţii de conducere din domeniul funcţiei pe care o ocupă în statul de funcţii, indiferent de angajator.

În aceeaşi decizie s-a menţionat că începând cu data de 01.07.2017 salariaţii cu funcţii de execuţie din cadrul ONRC şi ai oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunale, se reîncadrează pe noile funcţii, grade/trepte profesionale, gradaţie corespunzătoare vechimii în specialitate, vechimii în funcţie şi vechimii în muncă.

Din preambulul deciziei nr.xxx/05.07.2017, reiese că la emiterea acesteia au fost avute în vedere prevederile art.36 alin.1 din Legea nr.153/2017, potrivit cărora „La data intrării în vigoare a prezentei legi, reîncadrarea personalului salarizat potrivit prezentei legi se face pe noile funcţii, grade/trepte profesionale, gradaţie corespunzătoare vechimii în muncă şi vechime în specialitate/vechime în învăţământ avute, cu stabilirea salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare şi indemnizaţiilor lunare potrivit art.38”.

În conformitate cu dispoziţiile art.38 alin.2 lit.a din Legea nr.153/2017 „Începând cu data de 1 iulie 2017: a) se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii”.

În raport de dispoziţiile legale sus menţionate, angajatorul a dispus reîncadrarea salariaţilor în raport de vechimea în specialitate, vechimea în funcţie şi vechimea în muncă, dar cu menţinerea în plată a drepturilor salariale la nivelul acordat pentru luna iunie 2017.

Aşa fiind, instanţa apreciază că susţinerea reclamantului potrivit căruia pârâtul interpretează diferit sintagma vechime în funcţie pentru anumiţi salariaţi, la o anumită dată, faţă de alţi salariaţi, angajaţi într-o altă perioadă, pe aceleaşi condiţii de vechime în cadrul ONRC, fapt ce creează apariţia principiului „dublu standard”, este neîntemeiată.

În acest sens, se reţine că potrivit dispoziţiilor pct.6 lit.g din Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr.285/2010, aprobate prin Ordinul Ministrului Muncii Familiei şi Protecţiei Sociale nr.42/2011, dispoziţii aplicabile anterior intrării în vigoare a Legii nr.153/2017, „Pentru personalul Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi al oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunale, constituie vechime în funcţie perioadele cât persoana a îndeplinit o funcţie în cadrul registrului comerţului sau în sistemul justiţiei şi vechime în specialitate perioadele cât a îndeplinit funcţii corespunzătoare studiilor”.

Prin urmare, până la data de 01.07.2017, când a intrat în vigoare Legea nr.153/2017,  calculul vechimii în funcţie se făcea în raport cu toate funcţiile ocupate în cadrul registrului comerţului, motiv pentru care, la stabilirea coeficientului de salarizare, salariaţii nominalizaţi de către reclamant prin cererea de chemare în judecată au beneficiat de o vechime în funcţie calculată în raport cu toate funcţiile ocupate în cadrul registrului comerţului.

Or, reclamantul nu s-a aflat în aceeaşi situaţie cu colegii săi cu privire la care, începând cu data de 01.07.2017, când a intrat în vigoare Legea nr.153/2017, angajatorul a dispus reîncadrarea în funcţie, conform art.36 alin.1 din lege, menţinând în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017 până la 31.12.2017, cuantumul brut al salariului de bază, aşa cum prevăd dispoziţiile art.38 alin.1 lit.b din aceeaşi lege.

Astfel, reclamantul a fost încadrat la ONRC în funcţia de consilier juridic specialist la data de 11.09.2017, după data intrării în vigoare a Legii nr.153/2017, motiv pentru care îi sunt aplicabile dispoziţiile acestui act normativ care nu mai defineşte noţiunea de vechime în funcţie pentru salariaţii ONRC.

În atare situaţie, conform susţinerilor din întâmpinare, în baza dispoziţiilor art.3 din Legea nr. 153/2017 potrivit cărora gestionarea sistemului de salarizare a personalului din instituţiile şi autorităţile publice se asigură de fiecare ordonator de credite, Directorul General al Oficiului Naţional al Registrului Comerţului a emis decizia nr.xxx/05.07.2017, prin care a fost definită noţiunea de vechime în funcţie.

Astfel, pârâtul a calculat vechimea în funcţie a reclamantului ca vechime dobândită de acesta în toate funcţiile de acelaşi gen, conform deciziei nr.xxx/05.07.2017 emisă de Directorul General al ONRC, luând în considerare doar perioada în care a desfăşurat activitate ca expert jurist, potrivit adeverinţei nr.x/22.05.2015.

În ceea ce priveşte perioada 03.01.2008-18.11.2013 în care reclamantul a desfăşurat activitate la ORC de pe lângă T M, în funcţiile de operator calculator, referent şi referent asistent, cu studii medii, conform adeverinţei nr.xxx/07.04.2015 (fila 13 dosar), se apreciază că, în mod corect, această perioadă nu a fost luată în calcul de către angajator ca vechime în funcţie, ci doar ca vechime în muncă, având în vedere pe de o parte faptul că, aşa cum s-a arătat anterior, vechimea în funcţie a fost definită prin decizia nr.xxx/05.07.2017, funcţiile de operator calculator, referent şi referent asistent, nefiind funcţii de acelaşi gen cu funcţia de consilier juridic specialist, iar pe de altă parte, pentru această din urmă funcţie sunt necesare studii superioare, condiţie care nu era îndeplinită, întrucât pentru exercitarea funcţiilor de operator calculator, referent şi referent asistent, au fost solicitate studii medii,  aşa cum reiese din adeverinţa nr.xxx/07.04.2015.

Referitor la perioada 15.11.2013-16.12.2017, în care reclamantul a fost angajat în funcţia de inspector antifraudă la DGAF, conform adeverinţei nr. A-RUM/xxx/02.03.2018 emisă de ANAF-DGORU (fila 15 dosar), se apreciază, de asemenea, că în mod corect această perioadă nu a fost luată în calcul de către angajator ca vechime în funcţie, ci doar ca vechime în specialitate, având în vedere că această funcţie nu este de acelaşi gen cu funcţia de consilier juridic specialist.

În ceea ce priveşte susţinerea reclamantului potrivit căruia din adeverinţa nr.xxx/ 11.10.2018 emisă de CCJ M, reiese că din aprilie 2012 este consilier juridic definitiv, fiind înscris pe tabloul consilierilor juridici, se apreciază că acest fapt nu este de natură să influenţeze în vreun fel calculul vechimii în funcţie în raport de care s-a stabilit coeficientul de salarizare.

Având în vedere considerentele în fapt şi în drept anterior expuse, instanţa constată că acţiunea este neîntemeiată, urmând a fi respinsă.