Pensii

- Contestaţie împotriva deciziei de pensie şi hotărârii CC, întrucât la stabilirea cuantumului pensiei nu s-a avut în vedere şi nu s-a adăugat sporul de 15% pentru Semnul Onorific „În Serviciul Patriei”, prevăzut de art.11 alin.3 din Legea nr.80/1995.

Stabilirea cuantumului net al pensiei reclamantului s-a făcut în acord cu dispoziţiile Legii nr.223/2015, astfel cum a fost modificată prin OUG nr.59/2017 .

Casa de pensii sectorială, la stabilirea pensiei brute, a avut în vedere sporul de 15% aferent ordinului "În Serviciul Patriei", însă pensia netă în plată a fost plafonată conform art. VII pct.3 din OUG nr.59/2017.

Este adevărat că sporul de 15% aferent Semnului onorific "În Serviciul Patriei " s-a acordat numai scriptic, acest drept fiind prevăzut prin Legea nr.80/1995, însă pensia reclamantului a fost stabilită şi acordată în baza Legii nr.223/2015 ale cărei dispoziții au fost modificate prin OUG nr.59/2017, voinţa legiuitorului fiind în sensul plafonării pensiei nete în plată.

Din cuprinsul dispoziţiilor legale enunţate nu rezultă că sporul de 15% aferent ordinului "În Serviciul Patriei " se adaugă la pensia netă plafonată, aşa cum susţine reclamantul, cât timp prin OUG nr.59/2017 legiuitorul a intervenit şi a modificat art.60 din Legea nr.223/2015 în sensul plafonării pensiei militare de stat în sumă netă.-

Tribunalul Mehedinţi  - sentinţa din 21.05.2020

Deliberând asupra contestației de faţă, reţine  următoarele:

Prin contestația înregistrată la această instanţă la data de 21.11.2019, reclamantul MM a chemat în judecată pe pârâtele CPS a .... şi CC, solicitând ca prin hotărâre judecătorească să se dispună :

-anularea deciziei nr......2019 emisă de CPS a ... şi emiterea unei noi decizii prin care să fie calculat şi acordat sporul de 15% la cuantumul pensiei;

- anularea hotărârii nr........2019 emisă de CC ;

- plata de daune sub forma dobânzii legale de la data de 01.07.2019, pentru pensia cuvenită pentru limită de vârstă cu acordarea sporului de 15% şi până la data plăţii efective a diferenţei dintre pensia plătită şi cea cuvenită prin valorificarea sporului.

De asemenea, s-a solicitat plata cheltuielilor de judecată.

În fapt, reclamantul a arătat că la sfârșitul lunii august a primit decizia nr..../21.08.2019 privind acordarea pensiei militare pentru limită de vârstă, în temeiul art.21 din Legea 223/2015, însoţită de buletinul de calcul, în care la rubrica „detaliere calcul pensie”,  pct.6 se menţionează „majorarea pensiei, conform art.11 din Legea 80/1995 cu un cuantum de 902 lei”.

Faţă de aceste menţiuni, rezultă că pârâtele au avut în vedere că este beneficiarul Semnului onorific „În Serviciul Patriei” , pentru 20 de ani de activitate, acordându-i sporul de 15%, prevăzut de art.11 din Legea 80/1995.

Reclamantul a învederat că  la cuantumul brut al pensiei plafonate la 85% din baza de calcul, potrivit art.30 din Legea nr.223/2015, se calculează sporul de 15% în cuantum de 902 lei, însă pârâtele au plafonat pensia la media salariilor  nete, stabilindu-i o pensie netă în plată în sumă de 4.140 lei.

Prin contestaţie s-a  învederat că disp.art.11 alin.3 din Legea nr.80/1995, care nu au fost abrogate prin actele normative ulterioare, respectiv Legea nr. 263/2010 sau OUG nr. 59/2017, au caracter special, care derogă de la dispoziţiile OUG nr.59/2017, fiind de strictă interpretare, neputând fi înlăturate prin voința celor care calculează pensia .

În acest sens,  reclamantul a susţinut că legiuitorul a prevăzut că sporul de 15% se aplică la cuantumul pensiei, fără a indica cuantumul brut sau net, apreciind că acest spor se aplică la cuantumul net al pensiei militare.

Art. VII pct.3 din OUG nr. 59/2017 prevede că „pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare corespunzătoare soldelor/ salariilor brute cuprinse în baza de calcul al pensiei”, fără a se  face referire şi la sporul de 15%.

Din interpretarea actelor normative aplicabile rezultă că sporul de 15%  se aplică la cuantumul net al pensiei plafonate, în cazul său de 4.140 lei, pentru că dacă s-ar aplica anterior calculării pensiei, s-ar elimina prin plafonarea pensiei şi s-ar goli de conţinut art.11 alin.3 din Legea nr. 80/1995, înlăturându-se voinţa legiuitorului, această dispoziţie având caracter special şi derogând  de la OUG nr. 59/2017.

Reclamantul a  mai susţinut că Semnul onorific „În serviciul Patriei” pentru 20 de ani  de activitate  este o decoraţie militară cu caracter special ce atrage o răsplată pecuniară, care nu poate fi înlăturată.

Reclamantul a mai arătat că pârâta CPS a .... nu avea temei legal pentru înlăturarea beneficiului instituit de lege referitor la calculul şi plata sporului de 15% la cuantumul pensiei, considerând că ambele pârâte au acţionat cu rea credinţă, apreciind că prin atitudinea lor, pârâtele i-au produs un prejudiciu material constând în lipsirea de contravaloarea diferenţei de pensie cuvenite ca urmare a refuzului de calculare şi plată a sporului de 15% la cuantumul pensiei, fiind îndreptăţit la repararea prejudiciului suferit ,conform art.1531-1535 Cod civil cu privire la dobânda legală, în acest sens invocând şi decizia nr. 4426/11.12.2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie .

Dobânda legală reprezintă câştigul, folosul, beneficiul realizabil de creditor prin reinvestirea sumelor ce i se cuvin, fără să fie nevoit să facă dovada prejudiciului, existenţa acestuia fiind prezumată, iar procentul este stabilit prin OG nr. 9/2000 şi ulterior prin OG nr13/2011 şi noul Cod civil.

În drept, contestația a fost întemeiată pe art.99 alin.3 din Legea nr.223/2015, art.11 alin.3 din Legea nr.80/1995.

În susţinerea contestaţiei  reclamantul a depus la dosar, în copie, următoarele înscrisuri: atestatul nr.167/20.11.2014 emis de ...., privind conferirea Semnului onorific „În Serviciul Patriei”, decizia nr..../21.08.2019 şi buletinul de calcul, hotărârea nr...../17.10.2019 , cartea de identitate.

În cauză a formulat întâmpinare pârâta CPS a ... prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive în raport de petitul privind anularea hotărârii nr.... /2019 emisă de CC, invocându-se dispoziţiile Ordinului nr.39/2016 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcţionarea şi structura comisiilor de contestaţii din cadrul ....

S-a mai arătat că în cadrul ...., comisia de contestaţii funcţionează ca organism de verificare, care hotărăşte şi examinează deciziile de pensie, urmărind aplicarea corectă a legislaţiei, apreciindu-se că nu există identitate între casa de pensii sectorială şi cel obligat în raporturi juridic, respectiv comisia de contestaţii.

Pe fondul cauzei, în raport de petitul privind anularea deciziei nr...../2019, s-a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

În acest sens, s-a arătat că începând cu data de 01.07.2019, reclamantului i s-a acordat pensie militară de stat pentru limită de vârstă în cuantum  brut de 6.917 lei, formată din 6015 lei pensie militară de stat şi 902 lei spor corespunzător Semnului onorific „În Serviciul Patriei” pentru 20 de ani, iar faţă de art.60 din Legea nr.223/2015, modificată prin OUG nr.59/2017, pensia netă stabilită este în cuantum de 4140 lei.

Cuantumul pensiei militare de stat a fost determinat prin utilizarea mediei de 7.077 lei a salariilor brute realizate în perioada aleasă de reclamant, respectiv noiembrie 2018 - aprilie 2019, a procentului de 9% corespunzător perioadei de contribuţie la fondul pentru pensie suplimentară, a sporului aferent Semnului onorific „În Serviciul Patriei” pentru 20 de ani şi a vechimii cumulate de 42 ani, elementele salariale atestate prin punctul 7 al fişei de pensie şi în adeverinţa nr....../23.07.2019  eliberată de IP al J M, menţionate în anexa la decizia de pensie.

Pârâta a învederat că pensia  netă în plată acordată reclamantului este egală cu plafonul net legal, iar pe durata celor 6 luni de activitate ca militar, poliţist, funcţionar cu  statut  special, alese prin cererea de pensie, nu a existat vreun drept salarial derivat care să intre în calculul plafonului net, pensionarul neavând temei legal pentru a pretinde plata unui spor prin încălcarea dispoziţiei legale.

S-a mai arătat că instituția a aplicat inclusiv majorarea corespunzătoare semnului onorific deţinut de acesta, în cuantum de 902 lei, fiind legal însumată în pensia militară brută de 6.917 lei, iar modalitatea de calcul a pensiei s-a realizat potrivit art.29 alin.1 lit.a) coroborat cu alin.3 din acelaşi act normativ; de asemenea, potrivit art.30 din Legea nr.223/2015 modificată prin OUG nr.57/2015, procentul pensiei reclamantului nu poate depăşi 85% din baza de calcul prevăzută la art.28.

Prin întâmpinare s-a  mai arătat că pensia reclamantului este plafonată prin lege, la media salariilor nete pe cele 6 luni, Curtea Constituțională pronunţându-se asupra excepţiilor de neconstituționalitate a art.30 din Legea nr.223/2015 modificată prin OUG 57/2015 şi a prevederilor art. VII din OUG 59/2017, respingând excepţiile ca nefondate.

Câtă vreme intervenția legiuitorului s-a realizat înainte de deschiderea drepturilor de pensie ale reclamantului, nu se poate invoca aplicarea unui act normativ ale cărui prevederi nu  mai erau în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie.

În cauză a formulat întâmpinare şi pârâta CC din cadrul ..... prin care, raportat la capătul principal de cerere, s-a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a comisiei, învederându-se că aceasta îşi desfășoară activitatea conform Ordinului comun nr.1453/M34/18769/10161/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcţionarea şi structura Comisiei Centrale de Contestaţii din cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice şi a Ordinului comun nr. 39/2016 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea funcționarea şi structura comisiilor de contestaţii din cadrul MApN, MAI şi SRI, competența comisiei vizând aplicarea corectă a legislației privind pensiile publice şi nicidecum modalitatea de calcul şi cuantumul drepturilor stabilite cu titlu de pensie.

Hotărârea nr......./2019 a CC nu a creat şi nici nu a desfiinţat drepturi privindu-l pe reclamant, comisia fiind un organism care a verificat aplicarea dispoziţiilor legale de către casa de pensii.

Drepturile de pensie ale reclamantului nu au fost afectate prin această hotărâre, ci eventual prin decizia nr....../2019 a casei sectoriale de pensii, care este o instituție publică, cu personalitate juridică şi cu atribuţii în domeniul stabilirii drepturilor de pensie.

O eventuală obligare a CC de a recalcula drepturile de pensie ale reclamantului excedează atribuțiilor comisiei, astfel cum sunt instituite de OUG nr.30/2007, printre acestea neregăsindu-se activități de stabilire şi plată a drepturilor pensie.

Potrivit art.88 lit. b) din Legea nr.223/2015 casele de pensii sectoriale stabilesc cuantumul pensiilor din sistemul  pensiilor militare de stat prin decizie.

În art.85 din Legea nr.223/2015 se prevede : casele de pensii sectoriale se înfiinţează în subordinea sau în cadrul Ministerului Apărării Naţionale ....ca structuri cu personalitate juridică şi sunt succesoare de drept ale caselor de pensii sectoriale din aceste ministere; de asemenea, potrivit art.88 lit. g) din aceeaşi lege, casele de pensii sectoriale asigură reprezentarea în faţa instanțelor judecătorești în litigii în care sunt  parte.

S-a mai susţinut că participarea CC din cadrul ..... în acest litigiu nu se justifică, nici prin prisma faptului că pârâta  casa de pensii sectorială se află în subordinea ...., întrucât în ceea ce priveşte stabilirea şi plata drepturilor de pensie ale reclamantului, instituţia în cauză beneficiază de competenţă deplină, nefiind necesară aprobarea sau avizarea acestor operaţiuni de către .....

Faţă de motivele expuse, s-a solicitat admiterea excepţiei şi respingerea contestaţiei faţă de CCP din cadrul ..., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

 Pe fondul cauzei s-a apreciat că hotărârea nr. /17.10.2019 emisă de CC din cadrul .... este temeinică şi legală în raport de dispoziţiile art.60 din Legea nr.223/2015, modificată prin OUG nr.59/2017, reluându-se apărările formulate de pârâta CPS a ......

Pârâta a mai învederat că  art.11 alin.3 din Legea nr.80/1995 nu distinge dacă sporul de 15% trebuie adăugat la pensia brută sau la pensia netă, devenind aplicabil principiul „ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus”, neputându-se crea situaţii juridice noi acolo unde legiuitorul nu le-a avut în vedere şi, mai ales, acestea nu pot înfrânge caracterul general imperativ al interdicţiei conţinute în art.30, respectiv art.60 alin.1 din legea pensiilor militare de stat, care fac trimitere clară la momentul stabilirii pensiei.

Prin urmare, pretenția reclamantului referitoare la adăugarea la pensia de serviciu netă în plată a sporului de 15% aferent Semnului onorific „În Serviciul patriei” pentru 20 de ani, echivalează cu instituirea unui drept în favoarea sa de care acesta nu beneficiază, însemnând aplicarea de două ori, atât înainte, cât şi după plafonare.

 Analizând contestația  în raport de actele şi lucrările dosarului şi de dispoziţiile legale incidente în materie, Tribunalul constată şi reţine următoarele:

Prin decizia nr..../21.08.2019 emisă de CPS a ....., reclamantului MM i s-a stabilit, începând cu data de 01.07.2019, o pensie netă în plată de 4.140 lei, acordată în baza art.21 din Legea nr.223/2015.

Împotriva acestei decizii reclamantul a formulat contestaţie, iar prin hotărârea nr...../17.10.2019 CC din cadrul ..... a respins contestaţia ca neîntemeiată.

Prin contestaţia dedusă judecăţii se solicită anularea hotărârii nr..../2019 emisă de CC şi a deciziei nr../ 2019 emisă de CPS a ...., emiterea unei noi decizii prin care, la cuantumul pensiei să fie calculat şi acordat sporul de 15% pentru Semnul onorific „În Serviciul Patriei”, drept prevăzut de art.11 alin.3 din Legea nr.80/1995, plata diferenţelor de pensie, precum şi  plata dobânzii legale aferente.

În baza art.248 alin.1 Cod proc. civilă, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta CC din cadrul ..... în raport de decizia nr..../2019 şi de pârâta CPS a .... în raport de hotărârea nr...../.2019.

În susţinerea excepţiei s-a motivat că prin hotărârea nr.1..../17.10.2019 nu s-au creat şi nici nu s-au desființat drepturi privindu-l pe reclamant, comisia fiind un organism de verificare a deciziilor de pensie, urmărind aplicarea corectă a legislaţiei, neavând ca atribuţii stabilirea şi plata drepturilor de pensie.

De asemenea, s-a mai susţinut că nu există identitate între casa de pensii sectorială, pârâtă în cauză şi cel obligat în raportul juridic, respectiv comisia de contestaţii pensii.

În raport de motivele invocate, Tribunalul reţine că obiectul cauzei este stabilit de reclamant conform art.9 alin.2 Cod proc. civilă, iar din cuprinsul contestației rezultă că se contestă atât hotărârea nr..../2019 emisă de CC, cât şi decizia nr..../2019 emisă de CPS a .....

Faţă de obiectul contestaţiei, se reţine că atât contestarea hotărârii comisiei, cât şi contestarea deciziei casei sectoriale de pensii au un temei legal, respectiv dispoziţiile Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat .

În acest sens, se reţine că în capitolul VI, art.97-105, din Legea nr.223/2015 este reglementată jurisdicția în sistemul pensiilor militare de stat.

În art.97 alin.1, 2 se prevede „Deciziile de pensie emise de casele de pensie sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii. Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicţional.”

Art.98 alin.1 dispune „Comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii sunt organisme de verificare ce examinează şi hotărăsc asupra deciziilor de pensie emise de casele de pensii sectoriale şi urmăresc aplicarea corectă a legislaţiei referitoare la pensiile militare de stat.”

De asemenea, art.99 alin.2 prevede „Hotărârile comisiilor de contestaţii pot fi atacate la instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul reclamantul, în termen de 30 de zile de la comunicare.”

Prin urmare, în procesul de stabilire şi de calcul al pensiei militare sunt implicate două autorităţi, respectiv casa de pensii sectorială prin emiterea deciziei, ce poate fi contestată la comisia de contestaţii care emite o hotărâre, care, ulterior, poate fi contestată în instanță, conform art.99 alin.2  din Legea nr.223/2015.

Art.32 Cod proc. civilă prevede condiţiile de exercitare a acţiunii civile, printre acestea fiind şi calitatea procesuală, care este definită în art.36 teza I Cod proc. civilă ca fiind identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii.

Cât priveşte calitatea procesuală, este activă şi îl priveşte pe reclamant, respectiv pasivă şi se referă  la pârât.

Calitatea procesuală pasivă presupune existenţa unei identităţi  între persoana pârâtului şi cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății şi aparţine celui faţă de care se poate realiza interesul respectiv.

Faţă de aceste dispoziţii legale şi de faptul că, în prezenta cauză, se contestă atât hotărârea nr...../2019 emisă de CC din cadrul ...., cât şi decizia nr. ..../2019 emisă de CPS din cadrul ...., se apreciază că ambele pârâte au calitate procesuală pasivă, care se determină în raport  actele pe care le-au emis şi care sunt contestate în cauza dedusă judecăţii.

Faţă de aceste considerente se constată că excepţia invocată este neîntemeiată, urmând să fie respinsă.

Pe fondul cauzei, Tribunalul constată că este neîntemeiată contestaţia pentru următoarele motive:

Aşa cum s-a arătat, reclamantul a contestat decizia de pensie nr..../2019 şi hotărârea  nr..../2019, întrucât la stabilirea cuantumului pensiei nu s-a avut în vedere şi nu s-a adăugat sporul de 15% pentru Semnul Onorific „În Serviciul Patriei”, prevăzut de art.11 alin.3 din Legea nr.80/1995.

Faţă de motivul de contestaţie invocat, Tribunalul reţine că pensia reclamantului a fost stabilită în raport de baza de calcul prevăzută de art.28 alin.1 din Legea nr.223/2015 care prevede că „Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a) - c)..”

Potrivit art.60 din Legea nr.223/2015 modificată prin OUG nr.59/2017 „La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.”

Se mai reţine că Legea nr.80/1995 reglementează statutul cadrelor militare, iar în art.11 alin.3 prevede că „ Pensionarii militari decoraţi cu ordinul "Meritul Militar" clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, 20% al cuantumului pensiei.”

În raport de această dispoziţie legală, se constată că în calculul pensiei brute a reclamantului, casa de pensii sectorială a avut în vedere disp. art.11 alin.3  din Legea nr.80/1999 în sensul că, la cuantumul de 6.015 al pensiei militare a adăugat suma de 902 lei reprezentând sporul de 15% aferent ordinului "În Serviciul patriei ", rezultând un cuantum brut al pensiei de 6.917 lei, conform deciziei de pensie.

Asupra acestui cuantum brut s-au aplicat dispozițiile fiscale referitoare la cota de impozit, rezultând o pensie netă de 6.425 lei, însă pensia netă plătită reclamantului este de 4.140 lei, fiind stabilită conform prevederilor legale în vigoare la momentul deschiderii dreptului de pensie, respectiv la data de 01.07.2019.

În acest sens, se reţine că prin OUG nr.59/2017 au fost reglementate modificări şi completări ale unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.

La art.VII din OUG nr.59/2017 s-au reglementat modificări la Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, art.60 modificându-se după cum urmează: „La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei."

Potrivit art. X  din OUG nr.59/2017” Prevederile art. VII pct. 3 .... intră în vigoare la data de 15 septembrie 2017.”

Prin urmare, stabilirea cuantumului net al pensiei reclamantului s-a făcut în acord cu dispoziţiile Legii nr.223/2015, astfel cum a fost modificată prin OUG nr.59/2017 .

În acest sens casa de pensii sectorială, aşa cum s-a arătat, la stabilirea pensiei brute a avut în vedere sporul de 15% aferent ordinului "În Serviciul Patriei", însă pensia netă în plată a fost plafonată conform art. VII pct.3 din OUG nr.59/2017.

Este adevărat că sporul de 15% aferent Semnului onorific "În Serviciul Patriei " s-a acordat numai scriptic, acest drept fiind prevăzut prin Legea nr.80/1995, însă pensia reclamantului a fost stabilită şi acordată în baza Legii nr.223/2015 ale cărei dispoziții au fost modificate prin OUG nr.59/2017, voinţa legiuitorului fiind în sensul plafonării pensiei nete în plată.

Din cuprinsul dispoziţiilor legale enunţate nu rezultă că sporul de 15% aferent ordinului "În Serviciul Patriei " se adaugă la pensia netă plafonată, aşa cum susţine reclamantul, cât timp prin OUG nr.59/2017 legiuitorul a intervenit şi a modificat art.60 din Legea nr.223/2015 în sensul plafonării pensiei militare de stat în sumă netă.

Referitor la plafonarea pensiei militare, Curtea Constituțională s-a pronunţat prin decizia nr.652/2018, reţinând următoarele: „....... dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de art. 47 alin. 2 din Constituţie, dar se exercită în condiţiile prevăzute de lege. Astfel, legiuitorul este liber să stabilească în ce condiţii şi pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul şi cuantumul acesteia, în raport cu situaţia concretă a fiecărui titular al dreptului. Nici Constituţia şi nici vreun instrument juridic internaţional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabileşte prin legislaţia naţională. Astfel, legiuitorul poate să prevadă şi o limită minimă a cuantumului pensiei, precum şi plafonul maxim al acesteia.........fiecare pensionar militar beneficiază de pensie în cuantumul rezultat, în raport cu vechimea în activitate şi venitul realizat anterior pensionării. Această reglementare este în perfect acord cu principiul consacrat de art. 47 alin. 2 din Constituţie, potrivit căruia cetăţenii au dreptul la pensie şi la alte drepturi de asigurări sociale, în condiţiile legii. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească conţinutul dreptului la pensie şi condiţiile acordării acestuia, precum şi să le modifice în funcţie de resursele financiare existente la un anumit moment.” ( pct.19 din decizie).

Cât priveşte practica judiciară invocată de reclamant, se reţine că, potrivit Codului de procedură civilă, au caracter obligatoriu numai deciziile pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiție prin care s-au soluţionat recursuri în interesul legii- art. 517 al.4 sau cele prin care s-au dezlegat chestiuni de drept -  art. 521 al. 3, iar extrasul depus este o soluţie de speţă, care nu se încadrează în categoria deciziilor menționate anterior.

Având în vedere considerentele în fapt şi în drept anterior expuse, se constată că pensia reclamantului a fost stabilită în acord cu dispoziţiile Legii nr. 223/2015, modificată prin art.VII pct. 3 din OUG nr. 59/2017, iar contestaţia dedusă judecăţii este neîntemeiată, urmând să fie respinsă.

Această sentinţă a rămas definitivă prin decizia civilă nr. 210/01.10.2020 pronunţată de Curtea de Apel Craiova  prin care a fost respins ca nefondat apelul declarat de reclamant.

Domenii speta

Spete similare