Nereținere circumstanțe atenuante. Evaziune fiscală

În cauză nu se pot reține circumstanțele atenuante prev. de art. 75 alin. 2 lit. a Cod penal deoarece inculpatul nu a depus vreun efort pentru a înlătura sau diminua consecințele infracțiunii. Împrejurarea că i-au fost înființate două popriri nu poate fi catalogată ca un efort de a achita din prejudiciu întrucât aceasta nu presupune vreun efort sau acord din partea sa.

De asemenea, nu se pot reține nici circumstanțele atenuante prev. de art. 75 alin. 2 lit. b Cod penal deoarece împrejurările comiterii faptei nu diminuează gravitatea infracțiunii și nici periculozitatea inculpatului, ci mai de grabă, le amplifică, ținând cont de urmările infracțiunii, respectiv producerea unui prejudiciu în valoare de 236.900 lei bugetului de stat, și persoana inculpatului care este cunoscut cu antecedente penale.

Decizia penală nr. 915/A/28.09.2021 a Curţii de Apel Galaţi

Prin sentinţa penală nr. 69/11.03.2021 pronunţată de Tribunalul Galați în dosarul nr. .../121/2020,  a fost condamnat inculpatul major ...,  la o pedeapsă principală de 3 ani și 4 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscala în formă continuată și în stare de recidivă prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal și art. 41 și 43 alin. 5 Cod penal.

În baza art. 67 și 65 Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 lit. a, b și g Cod penal, pe o durată de 2 ani, precum și pedeapsa accesorie a interzicerii acelorași drepturi.

S-a dispus executarea pedepsei principale în regim de detenție de către inculpatul ...

S-a constatat că ... nu se mai află în activitate.

În baza art. 25 alin. 3 Cod procedură penală, s-a dispus anularea celor 3 facturi fiscale și a  celor 3 chitanțe de plată întocmite în fals și aflate la dosarul de urmărire penală.

În baza art. 19 Cod procedură penală și art. 1349 din Codul Civil, a fost obligat inculpatul ... la plata sumei de 236.900 lei Ron, despăgubiri civile către bugetul de stat prin partea civilă DJFP ...

S-a dispus comunicarea de copii ale prezentei sentințe penale la ORC ... și ORC ...

În baza art. 272 și art. 274 Cod de procedură penală a fost obligat inculpatul ... la plata sumei de 700 lei Ron, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Prin încheierea de ședință din 15.03.2021 s-a dispus, în baza art. 279 Cod de procedură penală, înlăturarea omisiunilor vădite strecurate în minuta și dispozitivul sentinței penale nr. 69 din 11.03.2021, a Tribunalului Galați, în sensul că, în baza art. 11 din Legea nr. 241/2005, s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor imobile, prezente și viitoare ale inculpatului ... și s-a completat dispoziția civilă a hotărârii în sensul că, inculpatul este obligat și la plata cheltuielilor adiacente prejudiciului de 236.900 lei Ron, până la plata integrală a prejudiciului total către Bugetul de stat.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin rechizitorul cu numărul .../P/2017 din 30.07.2020 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați, a fost trimis în judecată penală, în stare de libertate, inculpatul major ..., pentru comiterea infracțiunii de evaziune fiscală, prev. de art.9 al.1 lit.c din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art.35 al.1 C.pen.

În fapt, prin actul de sesizare al instanței s-au reținut următoarele aspecte ale activității infracționale ale inculpatului ...

La data de 29.03.2000, sub numărul J 17/232/2000, a fost înregistrată în evidenţele O.N.R.C. ...

Începând cu luna august 2016, inculpatul ... a preluat 80% din părţile sociale ale societăţii comerciale, devenind de la data de 02.08.2016 şi unicul administrator.

În perioada în care inculpatul a administrat societatea, aceasta a avut sediul social în municipiul ..., str. ... nr. ..., bl. ..., ap. ..., judeţul ..., iar obiectul principal de activitate al societăţii a fost comerţul cu ridicata nespecializat.

În prezent, ... se află sub incidenţa Legii nr. 85/2014.

În luna decembrie 2016, inculpatul ..., în calitate de administrator al ..., după ce a realizat venituri din activităţi comerciale derulate licit cu mai multe societăţi comerciale şi a colectat T.V.A., şi-a înregistrat în evidenţa contabilă, în scopul deducerii nelegale a T.V.A. 3 facturi fiscale întocmite în numele ..., ce atestau scriptic derularea relaţiei comerciale.

Prin acest mecanism, inculpatul a prejudiciat bugetul de stat cu suma de 236.900 lei, reprezentând T.V.A.

La data de 05.07.2017 s-au înregistrat în evidenţele penale ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi sesizarea nr. ... din 05.07.2017 şi procesul-verbal de control cu acelaşi număr din 03.07.2017, ambele ale  AJFP ..., în care se arată că, în anul 2016, reprezentantul ... a prejudiciat bugetul de stat cu sumele de 236.900 lei, reprezentând T.V.A., şi 20.160 lei, reprezentând impozit pe venituri din alte surse.

În sesizare se arată că, în perioada menţionată, administratorul ... a înregistrat în contabilitate cheltuieli privind achiziţia mai multor utilaje de la ..., care nu a declarat tranzacţiile comerciale şi care a avut în perioada funcţionării un comportament fiscal atipic.

În actele înaintate organelor judiciare, se arată că, în urma verificărilor încrucişate, analizării documentelor de evidenţă contabilă aparţinând ..., precum şi în urma analizării neconcordanţelor existente cu privire la societatea furnizoare, s-a constatat că aprovizionările de la ..., sunt în sumă totală de 1.421.400 lei, din care T.V.A. în sumă de 236.900 lei. La control, aceste tranzacţii comerciale nu au fost recunoscute ca fiind reale, întrucât ... nu a declarat derularea relaţiilor comerciale cu societatea inculpatului, iar cele 3 facturi fiscale prin care „s-au vândut utilajele” nu fac parte din plaja de numere folosite de societatea furnizoare.

Mai mult, în actele de sesizare se arată că din totalul sumei de 1.421.400 lei, până în luna martie 2017, „s-a achitat cu numerar doar suma de 13.500 lei”.

Cu privire la impozitul pe veniturile din alte surse, organele fiscale au stabilit de plată suma de 20.160 lei, întrucât reprezentantul societăţii a plătit de două ori pentru achiziţia aceluiaşi autoturism.

Mijloace de probă administrate în cauză cu privire la vinovăția inculpatului ...:

La fila 14 se află factura fiscală seria DTB nr. 012 din 23.12.2016, prin care ... „a vândut” societăţii administrate de inculpatul ... un escavator cu şenile Volvo EC 250DL, cu preţul de 513.000 lei, din care T.V.A. 85.500 lei.

Pe factura fiscală, la rubricile „delegat” şi „mijloc de transport” nu sunt consemnate date de identificare ale vreunei persoane sau mijloc de transport.

La fila 20 se află chitanţa seria DTB nr. 017 din data de 23.12.2016, prin care societatea inculpatului „a plătit”, în numerar, o parte din contravaloarea facturii fiscale seria DTB nr. 012 din data de 23.12.2016, respectiv 4.500 lei.

La fila 15 se află factura fiscală seria DTB nr. 014 din 29.12.2016, prin care ...  „a vândut” societăţii administrate de inculpatul ... un escavator cu şenile Volvo EW 180C, cu preţul de 548.400 lei, din care T.V.A. 91.400 lei.

Pe factura fiscală, la rubricile „delegat” şi „mijloc de transport” nu sunt consemnate date de identificare ale vreunei persoane sau mijloc de transport.

La fila 22 se află chitanţa seria DTB nr. 019 din data de 29.12.2016, prin care societatea inculpatului „a plătit”, în numerar, o parte din contravaloarea facturii fiscale seria DTB nr. 014 din data de 29.12.2016, respectiv 4.500 lei.

La fila 16 se află factura fiscală seria DTB nr. 016 din 30.12.2016, prin care ...  „a vândut” societăţii administrate de inculpatul ... un buldozer CATERPILLAR CATD6T, cu preţul de 360.000 lei, din care T.V.A. 60.000 lei.

Pe factura fiscală, la rubricile „delegat” şi „mijloc de transport” nu sunt consemnate date de identificare ale vreunei persoane sau mijloc de transport.

La fila 21 se află chitanţa seria DTB nr. 018 din data de 30.12.2016, prin care societatea inculpatului „a plătit”, în numerar, o parte din contravaloarea facturii fiscale seria DTB nr. 016 din data de 30.12.2016, respectiv 4.500 lei.

Faptul că  cele 3 facturi fiscale „emise” de ... către ... nu au la bază operaţiuni comerciale reale rezultă din următoarele aspecte:

- din verificările încrucișate efectuate de organele fiscale, menționate în actele de sesizare, rezultă că, în trimestrul IV 2016, ... a emis un număr de 12 facturi fiscale, cuprinse în plajele de numere TS 298 – TS 301 şi DTB 1 – DTB 10, iar facturile de achiziţie, seriile DTB nr. 012 din 21.12.2016, DTB nr. 014 din 29.12.2016 şi DTB nr. 016 din 30.12.2016, înregistrate în contabilitatea societăţii inculpatului, nu se încadrează între aceste plaje de numere;

- până la finele lunii martie 2017, societatea administrată de inculpat „a achitat” doar 13.500 lei (câte 4.500 lei din fiecare factură fiscală), dintr-un total de 1.421.400 lei. Dacă operaţiunea comercială ar fi fost reală, „societatea furnizoare” ar fi acţionat societatea inculpatului în instanţă pentru recuperarea diferenţei de plată ori ar fi înscris creanţa în tabloul creditorilor la momentul deschiderii procedurii insolvenţei;

- din decontul de T.V.A. cod 300, aferent trimestrului IV 2016, rezultă că ... a declarat livrări de bunuri şi prestări de servicii în cuantum de 202.040 lei, cu T.V.A. aferentă de 40.408 lei, în condiţiile în care ... a declarat achiziţii de la această societate, în aceeaşi perioadă, în sumă totală de 1.188.800 lei, cu T.V.A. deductibilă aferentă în sumă de 237.760 lei. Din această declaraţie fiscală rezultă că societatea din ... nu a derulat relaţii comerciale cu societatea inculpatului;

- modul de emitere a celor 3 facturi fiscale, într-un interval de 7 zile, dovedeşte fictivitatea relaţiei comerciale. Dacă operaţiunea comercială ar fi fost reală, apreciem că s-ar fi impus emiterea unei singure facturi fiscale, prin care să fi fost comercializate cele trei utilaje. Mai mult, neconsemnarea pe facturile fiscale a elementelor de identificare a unei persoane, în calitate de delegat, ori a elementelor de identificare a vreunui mijloc de transport, conduc la aceeaşi concluzie, caracterul nereal al operaţiunii comerciale;

- la momentul controlului, inculpatul nu a prezentat organelor fiscale „cele 3 utilaje achiziţionate”, deşi figurau scriptic în evidenţa contabilă a societăţii comerciale. Mai mult, la momentul deschiderii procedurii insolvenţei, inculpatul nu a prezentat lichidatorului judiciar desemnat evidenţa contabilă şi bunurile societăţii;

- înscrisul de la fila 64, respectiv fişa contului 401, pentru ..., pusă la dispoziţia organelor judiciare de fosta contabilă a societăţii inculpatului, dovedeşte că, în luna august 2017, ... „datora societăţii furnizoare din ...” suma de 1.407.900 lei (fără ca societatea furnizoare să iniţieze vreun demers judiciar pentru recuperarea acestei sume);

- obiectul principal de activitate al societăţii administrate de inculpat contravine achiziţiei celor trei utilaje (organele fiscale neidentificând la momentul controlului venituri obţinute ca urmare a prestărilor de servicii cu asemenea utilaje).

Audiat în fața instanței de judecată inculpatul a recunoscut în parte fapta de evaziune fiscală arătând că începând cu luna august 2016, a devenit administrator al ..., societate prin care s-au comis actele materiale de evaziune fiscală.

Inculpatul a precizat printre altele că a retras bani de la bancă din cei obținuți prin derularea  unor activități comerciale, dar de societate s-a ocupat în principiu martorul ...

A mai precizat inculpatul că de activitatea firmei s-a ocupat și el, avea „specimenul” de semnătură la bancă și putea să retragă oricând sume de bani.

Martora ... a precizat că se ocupa de contabilitatea societății comerciale ... și această societate era administrată efectiv după luna august 2016, doar de către inculpatul ...

Aceeași martoră a mai precizat că inculpatul ... îi aducea documentele fiscale pentru facturare și știa că valoarea unui excavator presupus comercializat era de circa 1,5 miliarde de lei vechi.

Martorul ... a precizat în fața instanței de judecată că de societatea ... se ocupa doar inculpatul  după luna august 2016 și acesta mai era ajutat uneori de o persoană cu numele „...”, probabil martorul ...

A mai precizat același martor că cele trei facturi și chitanțe fiscale emise fictiv de către inculpat  în luna decembrie 2016, pentru o firmă din ... erau semnate și atestate doar de către inculpatul ...

Martorii audiați au mai precizat că mențin toate amănuntele declarate în faza în faza de urmărire penală și confirmă că de activitatea societății ... se ocupa efectiv în calitate de administrator doar inculpatul ..., după luna august 2016.

Partea civilă a solicitat pretenții civile în cauză de la inculpatul în sumă de 236.900 lei Ron.

Analizând și coroborând materialul probator administrat în faza de urmărire penală cu cel administrat în faza de judecată instanța a constatat că infracțiunea de evaziune fiscală prev. de art.9 al.1 lit.c din Legea nr.241/2005 există și a fost comisă cu vinovăție de  către inculpatul ..., în cursul lunii decembrie 2016.

Situația de fapt și vinovăția inculpatului este clar dovedită cu: actele de control financiar – fiscal, chitanțele și facturile fiscale emise fără acoperire, declarațiile martorilor audiați, cererea de constituire ca parte civilă în cauză, raportul de constatare tehnică-științifică, coroborate cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză inclusiv declarațiile relativ sincere date de inculpatul ...

Prin încheierea de ședință din 03.03.2021 s-a admis cererea parchetului și s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei reținută prin rechizitoriu, cu reținerea stării de recidivă postexecutorie prev. de art. 41 și art. 43 alin. 5 Cod penal, în raport de ultima condamnare a inculpatului ..., dispusă de Judecătoria Focșani prin sentinţa penală nr. 1002/2009 și a restului rămas neexecutat de 522 zile de închisoare.

S-a reținut că, în drept, fapta inculpatului ..., care în cursul lunii decembrie 2016, cu intenție, în calitate de administrator de fapt și de drept al ... a întocmit și înregistrat în contabilitatea societății sale operațiuni nereale utilizând un număr de 3 facturi întocmite în fals, pentru ..., cu scopul de a efectua deducerea de TVA, cauzând astfel un prejudiciu de circa 236.900 lei, bugetului de stat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată și în stare de recidivă prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. c  din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal și 41 și 43 alin. 5 Cod penal.

La dozarea și individualizarea pedepsei instanța a luat în considerare criteriile generale prev. de art. 74 Cod penal, privind pericolul social al faptei, împrejurările și condițiile în care s-a produs, valoarea reală a prejudiciului, dar și starea de recidivă  prev. de art. 41 și art. 43 alin. 5 Cod penal, în care a acționat inculpatul ...

S-a reținut că inculpatul personal și prin apărător a încercat să acrediteze ideea că în principal de societate s-a ocupat un martor cu numele de „...”, pe care l-ar fi mandatat pe bază de procură notarială, dar nu s-a făcut dovada că un astfel de martor  a fost delegat pentru administrarea societății și nu există nicio procură notarială în acest sens.

Martorul ... este o persoană cu grave probleme de sănătate, este practic netransportabil, iar martorii audiați în cauză au declarat că după luna august 2016, doar inculpatul ... se ocupa de activitatea ... și doar acesta  a semnat documentele comerciale, inclusiv cele 3 chitanțe emise fără acoperire pentru ...

Inculpatul a recunoscut că doar el avea „specimenul” de semnătură la bancă și că a ridicat de mai multe ori bani din bancă, pentru ...

Verificările efectuate și declarațiile de martori, atestă că societatea comercială din ..., ... nu a avut nici un fel de relații comerciale cu societatea inculpatului din ... în perioada 2016-2017, și cele 3 facturi fiscale nu au acoperire faptică fiind emise în fals.

Având în vedere totuși că inculpatul a adoptat o poziție procedurală relativ sinceră, iar valoarea prejudiciului cauzat bugetului de stat prin comiterea faptei penale de evaziune fiscală nu este foarte mare, instanța a orientat pedeapsa principală aplicată inculpatului ..., către limita minimă prevăzută de lege cu reținerea art. 41 și 43 alin. 5 Cod penal.

Conform art. 67 și 65 Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară prev. de art. 66 lit. a, b și g Cod penal, pe o durată de 2 ani, precum și pedeapsa accesorie a interzicerii acelorași drepturi.

Întrucât societatea comercială în numele căreia a acționat inculpatul, ..., nu mai funcționează, este lichidată judiciar, instanța l-a obligat doar pe inculpatul ... la plata despăgubirilor civile cauzate bugetului de stat prin comiterea infracțiunii de evaziune fiscală.

Cu privire la despăgubirile civile s-a constatat că partea civilă DJFP ... s-a constituit parte civilă în cauză încă din faza de urmărire penală cu suma de 236.900 lei Ron, reprezentând prejudiciul civil cauzat de inculpat prin săvârșirea faptei penale.

S-a constatat că valoarea prejudiciului solicitat de către partea civilă este clar dovedit, cu înscrisurile aflate la dosar, acte de cercetare fiscală, chitanțe, declarații de martori, motiv pentru care s-a admis acțiunea civilă cu consecința obligării inculpatului ... la plata prejudiciului real de 236.900 lei Ron, către partea civilă.

Instanța a arătat că pe lângă prejudiciul real indicat mai sus, inculpatul va plăti către partea civilă, până la plata efectivă a despăgubirii și cheltuielile adiacente, reprezentând obligațiile fiscale accesorii în condițiile stipulate de Codul de Procedură Fiscală.

Fiind o infracțiune de prejudiciu și văzând art. 11 din Legea nr. 241/2005, s-a instituit sechestrul asigurator pentru garantarea laturii civile a cauzei, asupra bunurilor imobile prezente și viitoare ale inculpatului.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul ..., arătând că depune eforturi pentru a înlătura sau diminua consecințele infracțiunii, indirect, deoarece s-au înființat două popriri pe veniturile salariale pe care le realizează, solicitând reținerea circumstanțelor atenuante judiciare prev. de art. 75 alin. 2 Cod penal și reducerea pedepsei.

Procurorul a solicitat respingerea apelului inculpatului, considerând că instanța a avut în vedere împrejurările concrete în care a fost comisă fapta și datele privind persoana inculpatului, iar prejudiciul cauzat părții civile nu a fost acoperit.

Apelul este nefondat.

Examinând  cauza prim prisma motivelor de apel, precum și din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de  drept, conform art.  417 alin. 2 C.proc.pen., Curtea  constată că situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului, pentru săvârşirea infracţiunii deduse judecăţii, au fost corect stabilite de prima instanţă, prin probele administrate în cauză, dând încadrarea juridică corespunzătoare faptei penale comise de acesta.

Astfel, din coroborarea probelor administrate în cauză, redate mai sus și analizate pe larg de către prima instanță, rezultă că în cursul lunii decembrie 2016, în calitate de administrator de fapt și de drept al ...,  inculpatul ... a întocmit și înregistrat în contabilitatea societății sale operațiuni nereale utilizând un număr de 3 facturi întocmite în fals, prin care atesta în mod nereal că ar fi achiziționat de la ... utilaje în valoare totală de 1.421.400 lei, din care T.V.A. în sumă de 236.900 lei, cu scopul de a efectua deducerea de TVA, cauzând astfel un prejudiciu bugetului de stat în valoare de 236.900 lei.

Inculpatul a acționat cu intenție directă, aceasta prevăzând posibilitatea producerii unui prejudiciu bugetului de stat, prin înregistrarea în contabilitate a unor cheltuieli fictive în sumă  1.421.400 lei  și deducerea nelegală TVA-ului aferent de  236.900 lei,  rezultat pe care l-a urmărit.

În consecință, sunt îndeplinite toate elementele constitutive, atât cele care țin de latura obiectivă (elementul material, urmarea imediată și legătura de cauzalitate dintre acestea), cât și cele care țin de latura subiectivă (vinovăția sub forma intenției directe), a infracțiunii de evaziune fiscală în formă continuată prev. de art.9 alin.1 lit.c din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal, infracțiune care este nejustificată și imputabilă inculpatului  ...

Având în vedere ultima condamnare de 5 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1002/17.06.2006 a Judecătoriei Focșani, definitivă prin decizia penală nr. 299/21.10.2009 a Tribunalului Vrancea, executată în perioada de la 26.01.2009 la 21.08.2012, când s-a liberat condiționat cu un rest neexecutat de 522 zile închisoare, pedeapsă ce se consideră executată la data de 25.01.2014, corect s-a reținut starea de recidivă postexecutorie, prev. de art.41 alin.1 și art.43 alin.5 Cod penal, prezenta infracțiune fiind comisă după împlinirea pedepsei anterioare, dar mai înainte de împlinirea termenului de reabilitare (care s-ar fi împlinit la 24.01.2019, raportat la condamnarea cea mai grea, aceea de 8 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.237/16.06.2004 a Tribunalului Vrancea, definitivă prin decizia penală nr.469/02.09.2004 a Curții de Apel Galați – cazier judiciar).

Pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracțiunea dedusă judecății, de 3 ani și 4 luni închisoare, orientată spre minimul special (care este de 3 ani închisoare, ca urmare a majorării cu jumătate a limitelor de pedeapsă datorită stării de recidivă postexecutorie, conform art.43 alin.5 Cod penal), a fost just individualizată față de împrejurările comiterii faptelor, valoarea ridicată a prejudiciului cauzat bugetului de stat, și persoana inculpatului, care are antecedente penale și a recunoscut parțial fapta comisă.

În cauză nu se pot reține circumstanțele atenuante prev. de art. 75 alin. 2 lit. a Cod penal deoarece inculpatul nu a depus vreun efort pentru a înlătura sau diminua consecințele infracțiunii. Împrejurarea că i-au fost înființate două popriri nu poate fi catalogată ca un efort de a achita din prejudiciu întrucât aceasta nu presupune vreun efort sau acord din partea sa.

De asemenea, nu se pot reține nici circumstanțele atenuante prev. de art. 75 alin. 2 lit. b Cod penal deoarece împrejurările comiterii faptei nu diminuează gravitatea infracțiunii și nici periculozitatea inculpatului, ci mai de grabă, le amplifică, ținând cont de urmările infracțiunii, respectiv producerea unui prejudiciu în valoare de 236.900 lei bugetului de stat, și persoana inculpatului care este cunoscut cu antecedente penale.

În consecință, sunt nefondate cererile inculpatului de reținere a circumstanțelor atenuante și de reducere a pedepsei.

Faţă de natura şi gravitatea infracţiunii de evaziune fiscală,  inculpatul este nedemn de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa funcţii ce implică exerciţiul autorităţii de stat și de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit la comiterea infracțiunii, astfel că, în mod corect, prima instanţă a  interzis acestuia  drepturile prev. de art. 66 lit. a, b și g Cod penal, ca pedeapsă complementară și accesorie, potrivit art.67 și art.65  Cod penal.

Cu privire la latura civilă se constată că în cauză sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, astfel că în mod corect a dispus instanța de fond obligarea inculpatului la plata prejudiciului produs bugetului de stat, în sumă de 236.900 lei, conform probelor aflate la dosar, precum și a obligațiilor fiscale accesorii (majorări, penalități, dobânzi), potrivit Codului de procedură fiscală.

De asemenea, măsura sechestrului asigurator a fost legal luată întrucât, potrivit art.11  din Legea nr. 241/2005, este obligatorie luarea acestei măsuri pentru a se garanta repararea pagubei, conform art.249 alin.1 Cod procedură penală.

Faţă de cele arătate mai sus, apelul declarat de inculpatul ... fiind nefondat, a fost respins, conform disp. art.  421  pct. 1 lit. b Cod procedură penală.

Domenii speta

Spete similare