Contestația în anulare. Art.426 si urm. Cod procedura penala.

Contestația în anulare este o calea extraordinară de atac, de retractare, ce poate fi exercitată în cazurile strict și limitativ prevăzute de lege, în scopul anulării unei hotărâri definitive,  în scopul înlăturării erorilor de procedură.

Este important de menţionat că prin reglementarea strictă a erorilor de procedură care pot justifica exercitarea contestației în anulare se urmărește, pe de o parte, respectarea autorității de lucru judecat a hotărârii definitive, iar, pe de altă parte, respectarea principiului securității raporturilor juridice stabilite prin hotărâri definitive, legea acceptând înfrângerea acestor principii prin reglementarea cazurilor de contestaţiei în anulare.

Însă, stabilirea legii penale mai favorabile nu poate face obiectul cenzurii în contestaţie în anulare, întrucât nu se încadrează în niciunul dintre cazurile expres şi limitativ prev. de art. 426 C. proc. pen. (în acelaşi sens, Decizia nr. 235/A/2019, ÎCCJ, Secţia Penală).

Cod ECLI ECLI:RO:CACRV:2022:003.001189

Dosar nr. ……………

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECŢIA PENALĂ ŞI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIE Nr. 1189/2022

Şedinţa publică de la 05 Septembrie 2022

Completul compus din:

PREŞEDINTE ……….

Judecător ……….

Grefier ………..

Ministerul Public reprezentat de procuror ……… din cadrul DIICOT – ST Craiova

Pe rol se află soluţionarea cauzei penale având ca obiect contestaţia în anulare formulată de contestatorul-condamnat ……… împotriva deciziei penale nr. 729 din data de 18.05.2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. ……...

La apelul nominal făcut în şedinţa publică, în dosarul nr. …., a răspuns contestatorul-condamnat  ….. (fost ….) ………, aflat în stare de detenţie, prezent personal şi asistat de avocat ……… în substituire pentru apărător ales, avocat ……..

La apelul nominal, făcut în şedinţa publică, în dosarul nr. ……., au răspuns intimatul …… (fost….) …….., aflat în stare de detenţie, prezent personal şi asistat de avocat ales ……, lipsind contestatorul ……… fiind reprezentat de avocat din oficiu …….., intimatul ……….. reprezentat fiind de avocat din oficiu ……. şi  intimatul ……. reprezentat fiind de avocat din oficiu ……...

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează faptul că a fost înaintat în vederea reunirii dosarul nr. …….., precum şi că a fost ataşat dosarul nr. …….., după care,

Instanţa pune în discuţie reunirea cauzei ce face obiectul dosarului nr. ……… la cauza ce face obiectul dosarului nr. …….

Reprezentanta DIICOT, având cuvântul, solicită să se constate că nu se impune reunirea cauzelor, având în vedere că cei doi inculpaţi ………. (fost ….) …. şi ……… au fost condamnaţi pe legi penale diferite.

Avocat ………., pentru contestatorul …….., având cuvântul, arată că achiesează la concluziile reprezentantei DIICOT.

Avocat …….., pentru intimatul ……..şi avocat ………pentru intimatul …….., având pe rând cuvântul, arată că lasă la aprecierea instanţei reunirea cauzelor.

Avocat …….., pentru intimatul …….. (fost ……) ……….., având cuvântul, solicită reunirea cauzelor, în temeiul art. 43 alin. 2 Cpp, pentru justa soluţionare a cauzelor, inculpaţii fiind condamnaţi la pedeapsa închisorii prin aceeaşi hotărâre judecătorească şi deja cu privire la un alt inculpat din dosar s-a pronunţat o soluţie de admiterea a contestaţiei în anulare.

Intimatul ……. (fost ……..) ………., având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu susţinerile avocatului său.

Deliberând asupra chestiunii reunirii cauzelor, instanţa constată că nu se impune reunirea celor două cauze, având în vedere că cei doi contestatori se află în situaţii juridice diferite în raport de legea penală mai favorabilă ce a fost reţinută pentru fiecare dintre ei şi pe cale de consecinţă, faţă de cele expuse, se va restitui cauza nr. …..la completul iniţial învestit- C10 apel, cu termen de judecată la data de 29.09.2022.

Instanţa pune în discuţie admisibilitatea în principiu a contestaţiei în anulare formulată de contestatorul ……….

Avocat ……, pentru contestatorul ……….., având cuvântul, arată că sunt îndeplinite condiţiile legale prevăzute de lege pentru admisibilitatea în principiu a contestaţiei în anulare.

Avocat ………., pentru intimatul ………., având cuvântul, arată că lasă la aprecierea instanţei soluţionarea admisibilităţii în principiu a contestaţiei în anulare.

Avocat …….. pentru intimatul ………, având cuvântul, solicită admiterea în principiu a contestaţiei în anulare.

Avocat ………, pentru intimatul ……… (fost ………) ………….., având cuvântul, solicită în temeiul disp. art. 431 Cpp, admiterea în principiu a contestaţiei în anulare.

Reprezentanta Ministerului Public, având cuvântul, arată că nu sunt îndeplinite condiţiile legale privind admisibilitatea în principiu, cazul prev. de art. 426 Cpp, invocat în cuprinsul contestaţiei în anulare nu are legătură cu cauza de faţă, inculpatul fiind judecat pe legea penală veche, şi nicio dispoziţie legale privind prescripţia nu fost declarată neconstituţională.

Intimatul ……. (fost …….) ……….., având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu susţinerile avocatului său.

Deliberând, asupra admisibilităţii în principiu, instanţa reţine că în cauză sunt îndeplinite condiţiile impuse de disp. art. 431 C.p.p.

Astfel, instanţa reţine că potrivit art. 428 C.p.p., contestația în anulare întemeiată pe disp. art. 426 alin.1 lit. b C.p.p., poate fi formulată oricând. De asemenea, reţine că motivul invocat de contestator este unul dintre cele prevăzute de art. 426, astfel că prezenta contestaţie în anulare este admisibilă în principiu.

 Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat, instanţa acordă cuvântul asupra fondului contestaţiei în anulare.

Avocat …….., pentru contestatorul ………, având cuvântul, solicită admiterea contestaţiei în anulare conform motivelor invocate în scris de către contestator.

Avocat ……., pentru intimatul …………, având cuvântul, solicită admiterea contestaţiei în anulare fiind îndeplinte condiţiile legale prev. de art. 426 Cpp.

Avocat …….. pentru intimatul ………, având cuvântul, solicită admiterea contestaţiei în anulare fiind îndeplinte condiţiile legale prev. de art. 426 Cpp.

Avocat ……., pentru intimatul ………. (fost ……..) …………., având cuvântul, solicită admiterea contestaţiei în anulare fiind îndeplinte condiţiile legale prev. de art. 426 Cpp.

Reprezentanta Ministerului Public, având cuvântul, arată că nu sunt îndeplinite condiţiile legale prev. de art. 426 Cpp, solicitând respingerea contestaţiei în anulare, motivul invocat în cuprinsul contestaţiei în anulare nu are legătură cu cauza de faţă, inculpatul fiind judecat pe legea penală veche, şi nicio dispoziţie legale privind prescripţia nu  fost declarată neconstituţională.

Intimatul ……. (fost ……….) ……….., având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu susţinerile avocatului său.

Dezbaterile fiind închise,

 C U R T E A,

Asupra cauzei penale de faţă;

Reține că, prin sentinţa penală nr. 398 din data de 27.10.2021 pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. …….., s-a dispus, în temeiul art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 5 C.pen. condamnarea inculpatului ………… la pedeapsa de 5  ani închisoare.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit. a) teza a II -a și lit. b) Cod penal 1969, pe o perioadă de 2 ani.

În temeiul art.71 Cod penal 1969 s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit. a) teza a II -a și lit. b) Cod penal 1969, pe durata prevăzută de art. 71 alin. 2 Cod penal 1969.

În temeiul 46 alin. 1 lit. a și alin. 2 din Legea nr. 161/2003, cu aplic. art. 5 C.pen., a fost condamnat inculpatul ……. la pedeapsa de 1 an închisoare.

În temeiul art .71 C.pen. de la 1969 s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin.1 lit. a) teza a II -a și lit. b) C.pen. de la 1969, pe durata prevăzută de art. 71 alin. 2 C.pen. de la 1969.

Au fost constatate concurente infracțiunile din prezenta cauză cu infracțiunea pentru care a fost condamnat inculpatul prin sentinţa penală nr. 1998/20.03.2014 a Judecătoriei Craiova, definitivă prin decizia penală nr. 99/28.01.2015 a Curții de Apel Craiova.

A fost anulată suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 1 an şi 4 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 1998/20.03.2014 a Judecătoriei Craiova, definitivă prin decizia penală nr. 99/28.01.2015 a Curții de Apel Craiova pentru comiterea infracțiunii prev. de art.16 alin.1 din Legea 194/2011, cu aplicarea art.36 alin. 1 C.pen. şi art.5 C.pen.

În temeiul art. 36 alin.1 C.pen. de la 1969, rap. la art.33 lit. a şi b C.pen. de la 1969, art. 34 lit. b C.pen. de la 1969 și art. 5 C.pen. au fost contopite pedepsele de 5 ani închisoare, respectiv 1 an închisoare aplicate inculpatului în prezenta cauză, cu pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 1998/20.03.2014 a Judecătoriei Craiova, definitivă prin decizia penală nr. 99/28.01.2015 a Curții de Apel Craiova  urmând ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani  închisoare, în regim de detenție.

În temeiul art. 35 C.pen.1969 s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute art.64 alin.1 lit. a) teza a II -a și lit. b) Cod penal 1969, pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei.

În temeiul 71 C.pen. 1969 s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit. a) teza a II -a și lit. b) C.pen.1969, pe durata executării pedepsei.

În baza art.404 alin.4 lit. a C.pr.pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului …….. durata reţinerii de 24 de ore din data de 03.07.2012-04.07.2012 şi durata arestării preventive de la 05.07.2012 până în data de 25.10.2012 (dedusă conform sentinţa penală  nr. 1998/20.03.2014 a Judecătoriei Craiova).

Pentru a hotărî astfel, pe baza probatoriului administrat, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că faptele inculpatului ………., care în perioada aprilie-mai 2012 a constituit împreună cu inculpaţii ………., …………. și ………… un grup infracţional organizat având drept scop comiterea unor infracţiuni informatice şi la regimul comerţului electronic, ajutându-i pe aceștia atât la achiziționarea componentelor electronice în vederea asamblării de dispozitive de skimming cât și la păstrarea și comercializarea unor astfel de dispozitive întrunesc, în concurs, elementele constitutive ale infracţiunilor de prev. de art. 7 din Lg 39/2003 şi art. 46 alin. 1 lit. a și alin. 2 din Legea nr. 161/2003, toate cu aplicarea art.33 lit. a şi b din C.pen. de la 1969 și art. 5 C.pen.

În ceea ce îl privește pe inculpatul ………., față de fișa de cazier judiciar, instanța a constatat concurente infracțiunile din prezenta cauză cu infracțiunea pentru care a fost condamnat inculpatul prin sentinţa penală nr. 1998/20.03.2014 a Judecătoriei Craiova, definitivă prin decizia penală nr. 99/28.01.2015 a Curții de Apel Craiova, aplicând tratamentul sancţionator privind concursul de infracţiuni.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel inculpaţii ………, ………, ……….. şi ……. (fost…….) ……….

Inculpatul ………. a criticat sentinţa apelată într-o primă teză. apreciind că soluția de condamnare pentru infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută si pedepsită de art. 7 din Legea nr. 39/2003. cu aplicarea art. 5 C.pen. este greşită impunându-se o solutie de achitare în temeiul art. 16 alin. (1) lit. c) C.pr. pen., nefiind probe din care să rezulte că inculpatul a cunoscut despre existența grupului si a aderat/sprijinit grupul infracțional.

 În subsidiar a opinat că pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată este greșit individualizată în raport de dispozițiile art. 72 C.pen. de la 1969 aplicabil în cauză, fiind  orientată spre maximul de 6 ani prev. de  art. 7 alin. 2 din Legea nr. 39/2003, care prevede că „pedeapsa pentru faptele prevăzute la alin. (1) nu poate fi mai mare decât sancțiunea prevăzută de lege pentru infracțiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infractional organizat”, în speţă infracţiunea prev. de  art. 46 din Legea nr. 161/2003  pedepsită cu închisoare de la 1 la 6 ani.

În raport de apărările invocate şi de conduita inculpatului care a renunțat la activitățile infracționale, fiind căsătorit, având un copil și un loc de muncă cu forme legale în Malta potrivit înscrisurilor depuse la instanța de fond, s-a solicitat  aplicarea unei pedepse pentru această infracțiune care în concurs cu celelalte infracţiuni, să permită menținerea beneficiului suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, având în vedere că acesta a și executat în arest preventiv pe o perioadă începând cu data de 05.07.2012 până în data de 25.10.2012 și o perioadă de 24 de ore (măsura reținerii) din data de 03.07.2012-04.07.2012.

Prin decizia penală nr. 729 din data de 18 mai 2022 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. ……., în temeiul disp. art. 421 alin.2 lit. a C.pr.pen. s-au admis apelurile declarate de inculpaţii ………, ………..  zis „…”, zis „…”, zis „….” şi ……. (fost………)……….. împotriva sentinţei penale nr. 398 din data de 27.10.2021 pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul nr……; s-a desființat în parte sentinţa instanţei de fond, sub aspectul laturii penale, cu privire la inculpaţii ….., ………. şi ………. (fost……….)………...

În temeiul disp. art. 421 alin.1 lit. b C.pr.pen. s-a respins apelul declarat de  inculpatul …………, ca nefondat.

Pentru a decide astfel, instanța de control judiciar a constatat, privitor la apelul declarat de inculpatul ………… în esență, următoarele:

Instanţa de fond a reţinut o stare de fapt corectă, existând probe certe și complete de vinovăţie a inculpaţilor ………….., ……….,………. Şi………. (fost ……..) ………..în comiterea  infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată în prezenta cauză şi condamnaţi de instanţa de fond.

 Din actele dosarului (procese verbal de sesizare din oficiu, procese verbale de investigații încheiate de lucrătorii BCCO Craiova, informaţii scrise transmise de autoritățile germane privind faptele pentru care a fost cercetat inculpatul ……, procese verbale privind percheziţiile domiciliare, raport de constatare tehnico-ştiințifică, procese verbale privind percheziţiile informatice, proces-verbal de redare a convorbirilor interceptate autorizat, declaraţiile martorilor ………., procese verbale de supraveghere operativă şi declarațiile inculpaților …….., …….. și ………..) a rezultat fără dubiu vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată, astfel că nu se impunea achitarea inculpaţilor …….. şi……….. în temeiul disp. art. 16 alin.1 lit. c C.pr.pen., pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat.

 De altfel, inculpatul ………. nu s-a prezentat în fața instanței de fond în vederea audierii, fiind reprezentat pe parcursul judecării cauzei de apărător ales.

La termenul din data de 17.09.2020, prin apărător ales, inculpatul a depus la dosar declarație autentică, tradusă în limba română, prin care în esență a recunoscut faptele descrise în rechizitoriu. Inculpatul a opinat că pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată este greșit individualizată în raport de dispozițiile art. 72 C.pen. de la 1969 aplicabil în cauză, fiind  orientată spre maximul de 6 ani prev. de  art. 7 alin. 2 din Legea nr. 39/2003, care prevede că „pedeapsa pentru faptele prevăzute la alin. (1) nu poate fi mai mare decât sancțiunea prevăzută de lege pentru infracțiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infractional organizat”, în speţă infracţiunea prev. de  art. 46 din Legea nr. 161/2003  pedepsită cu închisoare de la 1 la 6 ani.

Pedeapsa aplicată inculpatului ……. s-a apreciat a fi legală, întrucât aceasta nu depăşeşte maximul de 6 ani prevăzut de legiuitor şi nu poate fi mai mică de minimul prevăzut de art. 7 alin. 1 din legea nr. 39/2003, respectiv 5 ani închisoare, dat fiind că în beneficiul inculpatului nu a fost reţinută nici o dispoziţie legală de reducrere a limitelor de pedeapsă sub mimimul prevăzut de lege pentru infracţiunea în cauză. Criteriile de individualizare a pedepselor au fost corect aplicate de instanţa de fond în raport de activitatea infracţională a fiecărui inculpat şi de persoana acestora.

La data de 14 iunie 2022, Curtea de Apel Craiova a înregistrat, sub nr. ……., contestaţia în anulare formulată de condamnatul ……….. împotriva d.p. nr. 729/18 mai 2022 a Curţii de Apel Craiova.

În motivarea contestației, condamnatul a menționat că își întemeiază cererea pe disp. art. 426 lit. b C.p.p., solicitând în principal  să se constate că a intervenit prescripția specială a răspunderii penale pentru infracțiunea prev de art. 367 C.p. cu aplic. art. 5 C.p., iar în subsidiar, să se constate că a intervenit prescripția în raport de decizia 358/26.05.2022 a Curții Constituționale.

S-a arătat astfel că potrivit art. 155 alin. (4) C.pen., termenele prevăzute la art. 154, dacă au fost depășite cu încă o data, vor fi socotite îndeplinite oricâte întreruperi ar interveni.

În mod greşit a fost apreciată în cauză, din perspectiva prescripţiei speciale, că Vechiului Cod penal este legea penală mai favorabilă.

Indiscutabil, din această perspectivă, legea penală mai favorabilă pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat este Noul Cod penal, ce prevede pedepse de la 1 la 5 ani închisoare.

Potrivit dispoziţiilor art. 155 din Noul Cod penal, termenul de prescripţie este astfel de 10 ani.

Pentru infracţiunea sus enunţată, termenul de prescripţie se calculează de la ultimul material sub forma sprijinirii, săvârşit de inculpatul …….. în cadrul grupului.

Aceasta este opinia literaturii de specialitate şi a practicii judiciare în legătură cu momentul de la care începe să curgă termenul de prescripţie.

Potrivit sentinţei penale nr. 221 din 13 februarie 2019, Trib. Bucureşti - Secţia penală. A.Iugan. C.pen. adnotat, Sinteze de Drept penal Partea generală. Ediţia 2, Voi. II, C.H.Beck. Mihail Udroiu. Bucureşti, 2021. pag. 1000 - 1001, se arată că „în ceea ce priveşte inculpaţii faţă de care s-au reţinut modalităţile normative ale constituirii sau aderării, terme de prescripţie va fi calculat de la data încetării activităţii infracţionale a grupului. (...) Cu privire la inculpaţii faţă de care s-a reţinut infracţiunea de constituire de grup infracţional organizat în varianta sprijinirii, termenul de prescripţie se va calcula de la data actului de sprijinire a grupului.

În speţă, din analiza sentinţei de condamnare nr. 398/27.10.2021 pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. …… şi a deciziei penale nr. 729/18.05.2022 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, se observă că ultimul act material al inculpatului ……. datează din data de 07.05.2012.

Aşa cum s-a arătat mai sus, Curtea de Apel Craiova a pronunţat în cauză soluţia de respingere a apelului la data de 18.05.2022, fiind depăşit termenul de prescripţie specială de 10 ani.

În subsidiar, contestatorul a invocat motivarea deciziei nr. 358/26.05.2022 a Curţii Constituţionale privind prescripţia, prin care s-a stabilit că, în perioada cuprinsă între 25.06.2018 (data intrării în vigoare a deciziei nr. 297/26.04.2018) - 30.06.2022 (data la care legislaţia în materie penală a fost pusă în acord, prin OUG nr. 71/2022), cursul prescripţiei răspunderii penale nu poate fi întrerupt.

S-a menționat că motivarea deciziei nr. 358/26.05.2022 a Curţii Constituţionale privind prescripţia, instanţa de control constituţional (paragr. 73) a arătat că „în condiţiile naturii juridice a Deciziei nr. 297/26.04.2018 ca decizie simplă/extremă. în absenţa intervenţiei active a legiuitorului, obligatorie potrivit art. 147 din Constituţie, pe perioada cuprinsă între data publicării respectivei decizii şi până la intrarea în vigoare a unui act normativ care să clarifice norma, prin reglementarea expresă a cazurilor apte să întrerupă cursul termenului prescripţiei răspunderii penale, fondul activ al legislaţiei nu conţine vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale."

În drept, contestatorul și-a întemeiat cererea de față pe dispoziţiile art. 426 lit. b) şi urm. C.proc.pen., art. 155 C.pen.

Contestația în anulare este nefondată pentru următoarele motive.

Instanţa constată că, prin rechizitoriul nr. ……. din 19.09.2019 al DIICOT-Serviciul Teritorial ……. s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului ……. sub aspectul săvârșirii, în concurs, a infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat şi deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori, fapte prev. de art. 367 C. pen. şi art. 314 alin. 1,2 C. pen. ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen., constând în fapt în aceea că inculpatul a constituit împreună cu inculpaţii  ….., ………… și ……….. un grup infracţional organizat având drept scop comiterea unor infracţiuni informatice şi la regimul comerţului electronic, ajutându-i pe aceștia atât la achiziționrea componentelor electronice în vederea asamblării de dispozitive de skimming  cât și la păstrarea și comercializarea unor astfel de dispozitive.

Prin rechizitoriul nr. …… din 07.05.2019 al DIICOT-Serviciul Teritorial ….. s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor ………., ……….. şi ………, fiecare sub aspectul săvârșirii, în concurs, a infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat şi deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori, fapte prev. de art. 367 C.pen. şi art. 314 alin. 1 şi 2 C.pen. ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 C. pen.; prin același rechizitoriu s-a dispus disjungerea cauzei în vederea continuării cercetărilor față de inculpatul ……… sub aspectul săvârșirii, în concurs, a infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat şi deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori, fapte prev. de art. 367 C.pen. şi art. 314 alin. 1,2 C.pen. ambele cu aplic. art. 38 alin. 1 C.pen.

Cauzele au fost reunite de Tribunalul Dolj sub nr. de dosar ……...

În cursul judecăţii, prin încheierea din data de 12.11.2020, Tribunalul Dolj a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina inculpatului ……… în disp. art. 7 din Lg 39/2003 şi art. 46 alin. 1 lit. a din Legea nr. 161/2003, toate cu aplicarea art.33 lit.a şi b din VCp.

Pentru a dispune această soluţie, tribunalul a reţinut că prin Decizia nr.265/2014 Curtea Constituțională a reţinut că dispozițiile art.5 din Codul penal sunt constituționale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea și aplicarea legii penale mai favorabile, făcând referire la toate instituţiile de drept penal aplicabile în speţă.

Abordând problema legii penale mai favorabile, Curtea Constituțională a decis în practica sa că prin aplicarea legii penale în timp se înțelege ansamblul de norme juridice penale ce izvorăsc din rațiuni de politică penală, prin care se reglementează modul de aplicare a principiului mitior lex în raport cu timpul săvârșirii infracțiunii și cu momentul tragerii la răspundere penală a celor ce au săvârșit infracțiuni (Decizia nr. 841 din 2 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al Românei, Partea I, nr.723 din 25 octombrie 2007).

Totodată, determinarea legii mai blânde nu presupune o activitate abstractă, ci una concretă, fiind indisolubil legată de fapta comisă și de autorul ei (Decizia nr.834 din 2 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.727 din 26 octombrie 2007).

Pentru identificarea concretă a legii penale mai favorabile trebuie avute în vedere o serie de criterii care tind fie la înlăturarea răspunderii penale, ori a consecințelor condamnării, fie la aplicarea unei pedepse mai mici. Aceste elemente de analiză vizează în primul rând condițiile de incriminare, apoi cele de tragere la răspundere penală și, în sfârșit, criteriul pedepsei. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat că „Determinarea caracterului «mai favorabil» are în vedere o serie de elemente, cum ar fi: cuantumul sau conținutul pedepselor, condițiile de incriminare, cauzele care exclud sau înlătură responsabilitatea, influența circumstanțelor atenuante sau agravante, normele privitoare la participare, tentativă, recidivă etc. Așa fiind, criteriile de determinare a legii penale mai favorabile au în vedere atât condițiile de incriminare și de tragere la răspundere penală, cât și condițiile referitoare la pedeapsă. Cu privire la aceasta din urmă pot exista deosebiri de natură (o lege prevede ca pedeapsă principală amenda, iar alta închisoarea), dar și deosebiri de grad sau cuantum privitoare la limitele de pedeapsă și, evident, la modalitatea stabilirii acestora în mod concret.”

Cât privește determinarea concretă a legii penale mai favorabile, Curtea Constituțională a statuat că „aceasta vizează aplicarea legii, și nu a dispozițiilor mai blânde, neputându-se combina prevederi din vechea și din noua lege, deoarece s-ar ajunge la o lex tertia, care, în pofida dispozițiilor art.61 din Constituție, ar permite judecătorului să legifereze” (Decizia nr.1.470 din 8 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.853 din 2 decembrie 2011).

Prin urmare, conform jurisprudenței Curții Constituționale, instanțele judecătorești pot dispune aplicarea legii penale mai favorabile, în temeiul art.5 din Codul penal, în intervalul cuprins între momentul săvârșirii faptei și momentul judecării definitive. Așa cum însăși Constituția dispune în art.15 alin.(2), Curtea observă că obiectul reglementării, art.5 din Codul penal, are în vedere „legea” penală sau contravențională mai favorabilă și nicidecum dispozițiile/normele penale mai favorabile.

Pentru inculpatul ………, tribunalul a statuat că legea penală mai favorabilă este legea penală aflată în vigoare la data reținută în rechizitoriu ca fiind data săvârșirii faptelor, adică legea penală în vigoare în perioada martie-mai 2012 , dată la care infracţiunea de corespondentă celei prevăzute de art.367 alin.1 C.p. (reținută în sarcina inculpatului) este infracțiunea prev. de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003 care prevede o pedeapsă de la 5 la 20 ani, însă raportat la mențiunea de la alin. 2 (pedeapsa pentru faptele prevăzute la alin. (1) nu poate fi mai mare decât sancţiunea prevăzută de lege pentru infracţiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracţional organizat).

În acest sens, în ceea ce privește limitele de pedeapsă prevăzute de lege, referitor la infracțiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, instanța are în vedere că în actul de sesizare s-a reținut ca infracțiune scop a grupului este infracţiunea prev de art 314 alin 1şi 2 C. pen ( in reglementarea veche fiind art. 46 alin 1lit a din Legea nr. 161/2003).

S-a avut în vedere ca infracţiunea corespondentă celei prevăzute de art. 314 alin 1 şi 2  C.p. (reținută în sarcina inculpatului) este infracțiunea prev. de art. 46 alin 1lit a din Legea nr. 161/2003, lege aflată de asemenea in vigoare la momentul savarşirii presupusei fapte şi anume in perioada martie-mai 2012 , pedepeapsa din această ultimă lege fiind cuprinsă intre 1an şi 6 ani inchisoare, pe cand in legea nouă fiind mai mari şi anume cuprinse intre 2 ani şi 7 ani închisoare.

Instanța a avut în vedere în acest sens, dispozițiile mai favorabile în ceea ce privește limitele de pedeapsă prevăzute de legea veche , în ceea ce privește concursul de infracțiuni - nefiind prevăzut un spor obligatoriu (care în reglementarea actuală și cea contemporană momentului trimiterii în judecată era în cuantum de o treime din totalul celorlalte pedepse aplicate, spor care se aplică la pedeapsa cea mai grea), în ceea ce privește modalitățile de individualizare a executării pedepsei, respectiv suspendarea condiționată a executării pedepsei și suspendarea executării pedepsei sub supraveghere (în reglementarea actuală prevăzându-se condiții și obligații mai grele - inclusiv prin existența instituției privitoare la munca neremunerată în folosul comunității), în ceea ce privește prescripția specială a răspunderii penale (având în vedere că din 22.04.2012 – potrivit modificării art.124 din Codul penal din 1969 prin Legea nr.63/2012 – prescripția înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni dacă termenul de prescripție este depășit cu încă o dată, prevedere menținută și de codul penal aflat în vigoare în prezent iar în perioada 27.08.2015 - 23.06.2010, art.124 din Codul penal din 1969 avea următorul conținut: ”prescripția înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripție prevăzut în art.122 este depășit cu încă jumătate”).

Prin urmare, instanța a constatat că legea în vigoare la data reținută în rechizitoriu a săvârșirii faptelor (în perioada martie-mai 2012) este mai favorabilă sub aspectul tratamentului sancţionator al concursului de infracţiuni pe de o parte si din punct de vedere al pedepsei prev de art. 46 alin 1lit a din Legea nr. 161/2003 pe de altă parte.

În ceea ce priveşte infracţiunea de constituire de grup infracţional, aşa cum s-a aratat anterior, legea mai favorabilă este de asemenea legea  prev de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003 care prevede o pedeapsă de la 5 la 20 ani, însă raportat la mențiunea de la alin.2  şi anume  pedeapsa pentru faptele prevăzute la alin. (1) nu poate fi mai mare decât sancţiunea prevăzută de lege pentru infracţiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracţional organizat, in interpretarea data de ICCJ prin decizia nr. 1327/2012 , ce a stabilit că pedeapsa aplicată în concret se raportează la ambele limite ale sancţiunii, iar nu numai la limita maximă specială prevazută de infracţiunea scop a grupului.

De asemenea, prin încheierea din data de 10.06.2021, în temeiul art. 386 Cpp, tribunalul a dispus schimbarea încadrării juridice a infracţiunilor reținute în sarcina inculpatului …….. din infracțiunile prev. de art. 7 din Lg 39/2003 şi art. 46 alin. 1 lit. a din Legea nr. 161/2003, toate cu aplicarea art.33 lit.a şi b din VCp, în infracțiunile prev. de art. 7 din Lg 39/2003 şi art. 46 alin. 1 lit. a și alin. 2 din Legea nr. 161/2003, toate cu aplicarea art.33 lit.a şi b din VCp și art. 5 Cp.

Pentru a dispune această soluţie, instanţa de fond a reţinut că potrivit art.46 alin. 1 din legea 161/2003 constituie infracţiune :

a)fapta de a produce, vinde, de a importa, distribui sau de a pune la dispoziţie, sub orice altă formă, fără drept, a unui dispozitiv sau program informatic conceput sau adaptat în scopul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 42-45;

(2)Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi deţinerea, fără drept, a unui dispozitiv, program informatic, parolă, cod de acces sau dată informatică dintre cele prevăzute la alin. (1) în scopul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 42-45.

Ca stare de fapt, prin rechizitoriu s-a reținut în esență, că inculpații …….., …… și ………… au constituit un grup infracţional organizat având drept scop comiterea unor infracţiuni informatice şi la regimul comerţului electronic, inculpații …… și ……….. achiziționând componente electronice, asamblând dispozitive de skimming atât în vederea comercializării cât și pentru a le folosi în mod direct, iar inculpatul …….. i-a ajutat la achiziția componentelor electronice în vederea asamblării de dispozitive de skimming cât și la păstrarea și comercializarea unor astfel de dispozitive.

Instanța a constatat că faptele inculpaților, astfel cum au fost descrise în rechizitoriu sunt susceptibile de a întruni elementele infracțiunii prev. de art. 46 alin. 1 lit. a și alin. 2 din Legea nr. 161/2003, în condițiile în care alin.2 sancționează actele de deținere de astfel de dispozitive, iar prin rechizitoriu s-a reținut că inculpatul …….. a acordat ajutor la păstrarea unor dispozitive, iar în cazul inculpaților …….. și …….. s-a reținut asamblarea atât în vederea comercializării cât și pentru a le folosi în mod direct, astfel că instanța apreciază că activitatea infracțională reținută prin rechizitoriu presupune și deținerea prev. de alin. 2 al art. 46 din legea 161/2003, aceasta nefiind absorbită în toate situațiile.

Astfel cum s-a menţionat mai sus, prin decizia penală nr. 729/2022 a Curţii de Apel Craiova, apelul inculpatului ………. a fost respins, ca nefondat.

În analiza prezentei contestaţii în anulare, Curtea reţine că în raport de situaţia juridică a contestatorului, instanţele de fond şi de apel au identificat legea penală mai favorabilă ca fiind legea anterioară anului 2014.

Prin motivele invocate în prezenta contestaţie în anulare, contestatorul tinde la a determina reanalizarea legii penale mai favorabile, schimbarea încadrării juridice în disp. art. 367 C.p. actual, astfel încât prescripţia să fie calculată conform art. 155 C.p. Or, o astfel de analiză ar echivala cu reanalizarea fondului cauzei, deturnând scopul căii extraordinare de atac.

Contestația în anulare este o calea extraordinară de atac, de retractare, ce poate fi exercitată în cazurile strict și limitativ prevăzute de lege, în scopul anulării unei hotărâri definitive,  în scopul înlăturării erorilor de procedură.

Este important de menţionat că prin reglementarea strictă a erorilor de procedură care pot justifica exercitarea contestației în anulare se urmărește, pe de o parte, respectarea autorității de lucru judecat a hotărârii definitive, iar, pe de altă parte, respectarea principiului securității raporturilor juridice stabilite prin hotărâri definitive, legea acceptând înfrângerea acestor principii prin reglementarea cazurilor de contestaţiei în anulare.

Însă, stabilirea legii penale mai favorabile nu poate face obiectul cenzurii în contestaţie în anulare, întrucât nu se încadrează în niciunul dintre cazurile expres şi limitativ prev. de art. 426 C. proc. pen. (în acelaşi sens, Decizia nr. 235/A/2019, ÎCCJ, Secţia Penală).

În aceste condiţii, ţinând seama că, la momentul judecării în fond a cauzei, instanţa a stabilit C. pen. de la 1969 ca fiind lege penală mai favorabilă pentru contestator, iar apelul formulat a fost respins, având în vedere şi decizia nr. 75/2021 a ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care s-a stabilit că în cazul infracțiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 (forma anterioară datei de 1 februarie 2014), termenul de prescripție a răspunderii penale se calculează în raport cu limita maximă a pedepsei prevăzute de acest text de lege, respectiv 20 de ani, indiferent de pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracțional, se constată că la data soluţionării definitive a cauzei nu era împlinit nici măcar termenul de prescripţie generală de 15 ani prev. de art. 122 alin. 1 lit. a C.p. de la 1969.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 432 C.p.p., se va respinge contestaţia în anulare formulata de contestatorul ……… împotriva d.p. nr. 729/18 mai 2022 a Curţii de Apel Craiova, ca nefondată.

În temeiul art. 275 alin 2 C.p.p., se va obliga contestatorul la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat.

Onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

 D E C I D E:

În temeiul art. 432 C.p.p., respinge contestaţia în anulare formulata de contestatorul …….. (fiul……… şi…………., născut la data de ………… în mun. ……., cu domiciliul în ……….., str………….nr…., bl……, sc….., ap…., jud. ………j, posesor al CI seria …… nr. ………., CNP ………..) împotriva d.p. nr. 729/18 mai 2022 a Curţii de Apel Craiova, ca nefondată.

În temeiul art. 275 alin 2 C.p.p. obliga contestatorul la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat.

Onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică, azi, 05.09.2022.

Preşedinte,  Judecător,

…………. ………….

Grefier,

………

Red. jud.: ….

Jud. fond: ….

Jud. apel: ….; …………..

Tehnored.: …./29.09.2022

Domenii speta

Spete similare