Contestație decizie de pensie. Dovada vechimii în muncă. Valoarea probatorie a carnetului de muncă.

Neconsemnarea în mod expres în carnetul de muncă a contractului de muncă în baza căruia a fost desfăşurată activitatea. Dovada desfăşurării activităţii în baza unui contract individual de muncă.

Prin sentinţa civilă nr. _____ din _____ pronunțată de Tribunalul Dolj, Secţia Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale în dosarul nr. ____/____/____ s-a admis cererea formulată de contestator S.I. în contradictoriu cu intimata C.P.D.

S-a anulat decizia de pensie nr. _____/_____ emisă de intimată.

A fost obligată intimata să emită o nouă decizie în care să valorifice perioada lucrată ca și electrician de la 22.10.1975 la 01.01.1981 dovedită cu menţiunile din carnetul de muncă, de la pozitiile 8-11.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut următoarele:

Prin decizia nr. ____/____ a fost respinsă solicitarea contestatorului de înscriere la categoria de pensie pentru limită de vârstă, la rubrica ,,Motivare” arătându-se că perioada de activitate 20.10.1975 - 01.01.1981, lucrată în calitate de electrician în cadrul C. 7 N.S. și C. 1 M.A. nu a fost valorificată la stabilirea drepturilor de pensie, întrucât din înregistrările din carnetul de muncă (pozițiile 8-11) nu rezultă faptul că acesta a desfășurat activitate la cooperativele agricole de producție mai sus menționate în baza unui contract de muncă conform Codului Muncii și prevederilor art. 11 alin. 1 din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, nefiind înscris numărul şi data contractelor individuale de muncă în baza cărora d-nul S.I. a fost încadrat în muncă la C. 7 N.S. și C. 1 M.A.

Instanța a constatat că în mod gresit intimata a refuzat să ia în calcul perioada 22.10.1975 - 01.04.1981 în care contestatorul a lucrat ca și electrician în cadrul C. 7 N.S. și C. 1 M.A., dovedită cu menţiunile din carnetul de muncă, de la pozitiile 8-11.

Carnetul de muncă este documentul principal cu care se face dovada vechimii în muncă şi în cazul contestatorului în carnetul de muncă foștii angajatori au făcut toate mențiunile necesare pentru evidența corectă și completă a vechimii în muncă a contestatorului.

La poziția 7 din carnetul de muncă se arată că a fost angajat la C. 7 N.S., la 22.10.1975 ca și electrician, cu salariul de 1700 lei prin decizia nr. ____/_____ a C.S.

La poziția 9 din carnetul de muncă se arată că la 01.06.1977 contestatorul a fost transferat în interes de serviciu conform art. 11 lit. a din Legea nr. 1/1970 – Codul muncii din acea vreme, prin decizia de transfer emisă de C.S. nr. ____/______.

La poziția 10 din carnetul de muncă se arată că la 01.06.1977 a fost angajat prin transfer în interes de serviciu conform art. 11 lit. a din Legea nr. 1/1970 – Codul muncii din acea vreme, prin decizia de transfer nr. ____/______ la C. 1 M.A.

La poziția 11 din carnetul de muncă se arată că la 01.04.1981 a fost desfăcut contractul de muncă conform mart. 130 lit. a din Legea nr. 1/1970 prin decizia nr. ____/_______.

Mențiunile sunt explicite, în sensul că arată expres că a fost un raport de muncă, în baza legii nr. 1/1970 – Codul muncii din acea vreme și de asemenea se arată explicit cu număr și dată de înregistrare care a fost actul intern prin care a fost angajat, transferat sau desfăcut contractul de muncă, respectiv decizii de încadrare, transfer, încetare contract, astfel că susținerile intimatei că ar lipsi aceste mențiuni sunt nefondate.

În plus, contestatorul a dovedit cu martorul audiat că într-adevăr în perioada 22.10.1975 - 01.04.1981 a lucrat ca și electrician, cu contract de muncă, primind salariu lunar, nu ca și membru cooperator, categorie pentru care evidența muncii se ţinea sub formă de norme, norme care se valorifică sub forma timpului util la pensie.

Împrejurarea că în anul 1981 intimata a valorificat normele realizate de contestator ca membru cooperator, nu înseamnă că nu trebuie valorificată perioada din an, de până la 01.04.1981 în care a lucrat cu contract de muncă, ca și electrician, conform carnetului de muncă.

De asemenea, contestatorul a depus la dosar o serie de acte încheiate cu cei doi angajatori – actul de angajament ____/_______ (contractul de muncă), adresa ____/_______ de încetare a contractului de muncă conform art. 130 litera a din Codul muncii, statul de salarii din luna aprilie 1978, acte care confirmă existența raportului de muncă cu cele două CAP-uri, iar munca prestată în baza unui contract de muncă trebuie valorificată ca și stagiu de cotizare la pensie.

Împrejurarea că în prezent nu se mai găsesc toate actele din arhiva fostelor CAP-uri C. 7 N.S. şi C. 1 M.A. nu ii este imputabilă contestatorului și nu poate să îl lipsească pe acesta de 6 ani de vechime în muncă.

Contestatorul a respectat prevederile Legii nr. 263/2010 în sensul că a depus la dosarul de pensie carnetul de muncă, corect și complet întocmit de foștii angajatori și nu i se poate imputa că nu are dovezi suplimentare privind activitatea de acum 50 ani.

Instanța a solicitat Comisiei Centrale de Contestații din cadrul C. să înainteze hotărârea prin care a soluționat contestația împotriva decizie de pensie nr. ____/______, din răspunsurile primite rezultând că decizia de pensie a fost comunicată contestatorului cu borderoul din 17.01.2018, contestatorul a formulat contestația la 23.02.2018, în termenul legal şi acesta a fost înaintată de către C.D. pentru competentă solutionare, totuşi în mod nejustificat Comisia Centrală de Contestații Pensii din cadrul C. nu a soluționat-o până la data pronunțării prezentei hotărâri astfel că instanța nu a reţinut apărarea intimatei că asupra mențiunilor din carentul de muncă s-ar fi pronunțat printr-o decizie ____/______ care este definitivă.

Față de cele arătate mai sus instanța a admis contestația, a anulat decizia de pensie nr. ____/_______ emisă de intimată şi a obligat intimata să emită o nouă decizie în care să valorifice perioada lucrată ca și electrician de la 22.10.1975 la 01.04.1981 dovedită cu menţiunile din carnetul de muncă, de la pozitiile 8-11.

Prin încheierea din 08.12.2021, instanţa a dispus din oficiu îndreptarea erorii materiale strecurate în cuprinsul sentinţei civile nr. ____/_______, în sensul că se va consemna corect „Obligă intimata să emită o nouă decizie în care să valorifice perioada lucrată ca și electrician de la 22.10.1975 la 01.04.1981 dovedită cu menţiunile din carnetul de muncă, de la poziţiile 9-11”, în loc de „Obligă intimata să emită o nouă decizie în care să valorifice perioada lucrată ca și electrician de la 22.10.1975 la 01.01.1981 dovedită cu menţiunile din carnetul de muncă, de la poziţiile 9-11”, cum s-a consemnat greşit.

Împotriva sentinţei a declarat apel intimata C.J.P.D., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În expunerea motivelor de apel, apelanta a arătat că soluția instanței de fond nu este temeinică și legală, în ceea ce privește soluționarea fondului, întrucât instanța de fond, în pronunțarea sentinței atacate, a dat o greșită interpretare dispozițiilor legale în vigoare și probelor depuse la dosarul cauzei şi invocate de către aceasta în apărarea sa, obligând C.D. să valorifice perioada lucrată ca și electician de la 22.10.1975 - 01.04.1981 conform mențiunilor din carnetul de munca de la poz. 8-11.

Perioada de activitate 20.10.1975 - 01.04.1981, lucrată de contestator în calitate de electrician în cadrul C. 7 N.S. și C. 1 M.A., nu a fost valorificată la stabilirea drepturilor de pensie, întrucât din înregistrările din carnetul de muncă al reclamantului (pozițiile 8-11) nu rezultă faptul că acesta a desfășurat activitate la cooperativele agricole de producție mai sus menționate în baza unui contract de muncă conform Codului Muncii și prevederilor art.11 alin.1 din Decretul nr.92/1976 privind carnetul de muncă.

Din carnetul de muncă al contestatorului se observă faptul că pentru perioadele în care acesta și-a desfășurat activitatea în baza un contract individual de muncă, cum ar fi de exemplu perioada lucrată la întreprinderea U.P.S.F. (poziția 1) și întreprinderea E.T. (poziția 16) este înscris numărul contractelor individuale de muncă în baza cărora contestatorul a fost încadrat în muncă în cadrul acestor întreprinderi.

În ceea ce privește pozițiile 8-11 din carnetul de muncă al contestatorului, învederează faptul că nu se menționează numărul și data contractului individual de muncă în baza căruia aceasta ar fi fost încadrat în munca la C. 7 N.S. și C. 1 M.A.

Primăria comunei A., în calitate de deținătoare a arhivei fostelor C.7 N.S. și C. 1 M.A., poate emite foștilor membrii cooperatori și salariaților care au lucrat în cadrul acestor cooperative agricole de producție adeverințe care să fie în strânsă corelație cu documentele deținute în arhivă. În calitate de unitate deținătoare a arhivelor celor două cooperative agricole de producție, Primăria comunei A. poarta întreagă răspundere pentru realitatea și veridicitatea mențiunilor din adeverințele eliberate.

Învederează faptul că din cuprinsul adeverinței nr. _____/_______ emisă de Primăria comunei A., în baza documentelor, rezultă faptul că reclamantul a desfășurat activitate în cadrul C.A. în calitate de membru cooperator numai în anul 1981, acest an fiind valorificat la emiterea deciziei contestate, aşa cum rezultă din desfășurătorul cu date privitoare la activitatea în muncă aferent acestei decizii.

Potrivit art.16 alin.1 lit.a și art.17 lit.c din Legea nr. 263/2010, constituie stagiu util la pensie și timpul util la pensie realizat de agricultori în condițiile prevăzute de Legea nr. 80/1992 privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, republicată, cu modificările ulterioare, precum și cel realizat anterior apariției Legii nr. 80/1992.

Conform art. 1 din Legea nr.80/1992, „agricultorii și proprietarii de terenuri forestiere, precum și membrii lor de familie în vârstă de până la 15 ani, care prestează o muncă nesalarială în cadrul gospodăriilor individuale sau în cadrul formelor asociative din agricultură, în condițiile și limitele asigurării facultative prevăzute de prezenta lege au dreptul...”.

Așadar, conform celor două acte normative, calitatea de agricultor o are persoana care a desfășurat munca nesalarială, deci fără contract individual de muncă, în cadrul gospodăriilor individuale sau în cadrul formelor asociative din agricultură (CAP), iar acordarea unui număr de norme de muncă, în funcție de valoarea producției fizice realizate de CAP, stabilite în adunarea generală, nu erau efectiv lucrate precum ceilalți cooperatori și nu pot fi luate în considerare ca vechime în muncă în unitatea agricolă în condițiile în care se apreciază ca a avut contract individual de muncă.

Astfel, arată că dispozițiile legale ce reglementau acest domeniu făceau distincție între membrii cooperatori și specialiștii din agricultură.

Potrivit art.29 alin. 1 din Legea nr.1/1982, „Retribuția se acorda cooperatorilor pe baza tarifelor, proporțional cu volumul de muncă efectiv realizat, producția obținută de întreaga echipă și cheltuielile materiale repartizate, cu condiția executării, în perioadele fixate, a tuturor lucrărilor prevăzute în tehnologii și a întregului volum de muncă înscris în devizele de lucrări, precum și a altor lucrări impuse de condițiile naturale.”

Art.21 alin. 5 din Statutul din 28 martie 1983 al cooperativei agricole de producție privitor la retribuția cooperatorilor stabilește că „Munca prestată în cooperativa agricolă de producție se retribuie cu tarife pe norma de muncă, diferențiate pe grupe de complexitate și sectoare de producție, în funcție de puterea economică a cooperativei, de producție și veniturile obținute. Nivelul tarifelor se aprobă anual de adunarea generală a cooperatorilor”.

În ceea ce privește retribuirea specialiștilor din agricultură, Legea nr.1/1982 stabilește la art.38 faptul că „Drepturile de retribuire pentru personalul care îndeplinește funcții de conducere și de execuție tehnice, economice, de altă specialitate, administrative, de servire și pază se acordă cu condiția ca aceștia să execute, în raport cu mărimea și complexitatea unității, lucrări agricole reprezentând 25-50% din volumul de muncă stabilit pentru cooperatorii care lucrează nemijlocit în producție, potrivit hotărârii adunării generale, fără a primi, pentru aceste lucrări, o retribuție distinctă față de cea cuvenită pentru funcția îndeplinită.”

De asemenea, potrivit art.1 alin. 1 din Statutul din 28 martie 1983 al cooperativei agricole de producție publicat în M.O. nr. 18/30.03.1983, „Cooperativa agricolă de producție este organizația economică socialistă în care țăranii se unesc de bunăvoie aducând în proprietatea cooperativei pamântul și celelalte mijloace principale de producție. În cooperativa agricolă munca este organizată în comun, iar retribuirea se face în raport cu cantitatea și calitatea muncii prestate, cu producția realizată, precum și cu dezvoltarea economică a cooperativei.”, iar art.8 al aceluiași statut stabilea că ,,Pot fi membri ai cooperativei agricole de producție oricare producător agricol, mecanic agricol și alți oameni ai muncii necesari activității cooperativei, care au împlinit vârsta de 16 ani și aderă la prevederile Statutului cooperativei, aducând în proprietatea cooperativei pământul, animalele de muncă și inventarul agricol principal pe care le au în proprietate”.

În baza distincției între cooperatori și specialiștii din agricultură, stipulată de Legea nr.1/1982, în art. 7 din Legea nr.4/1977 privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale membrilor cooperativelor agricole de producție s-a prevăzut că „Pensiile și celelalte drepturi de asigurări sociale se plătesc integral cooperatorilor din unitățile agricole cooperatiste care depun în totalitate contribuția la fondul de pensii și asigurări sociale.”

Conform acestor dispoziții legale, pensia pentru vechimea în muncă pentru persoanele ce au desfășurat activitate în fostele CAP-uri, se achită numai membrilor cooperatori din fostele CAP-uri, Legea nr.4/1977 neincluzând dispoziții cu privire la personalul retribuit de stat, în speță de Direcțiile Agricole.

Menționează faptul că specialiștii agricoli cu pregătire medie și superioară au desfășurat activitate în fostele cooperative agricole de producție numai cu aprobarea Direcției Generale Agricole Județene.

De asemenea, contestatorul nu face dovada cu niciun mijloc de probă a plății contribuției de asigurări sociale pentru perioada 22.10.1975 - 01.01.1981, în care susține că a lucrat în cadrul C. 7 N.S. și C. 1 M.A. cu contract individual de muncă în funcția de electrician. Astfel, Ordinul nr. 148/1990 al Ministerului Agriculturii și Alimentației pentru personalul încadrat cu contract de muncă din cooperativele agricole de producție ale căror contracte de muncă au fost desfăcute abuziv în anul 1981 prevede că este necesar ca, odată cu operările în carnetul de muncă să se rezolve și problemele privind plata impozitului pe retribuție și a contribuției asigurărilor sociale de către unități, precum și plata contribuției la pensia suplimentară de către persoana în cauză, Direcția Generală pentru Agricultură a județului D. putând aviza ca unitățile să opereze în carnetele de muncă menționarea calității de angajat cu contract de muncă pentru persoanele afectate de aceasta măsură, dovada plății contribuției devenind astfel elementul esențial în valorificarea acestor perioade ca vechime în muncă în sector de stat.

În ceea ce privește statul de plată depus de către contestator la dosarul de pensie, apreciază că acesta nu are nicio relevanță, acest document nefăcând dovada faptului că în perioada 01.06.1977 - 01.01.1981 acesta a lucrat în cadrul C. 1 M.A.

Mai mult decât atât, din acest stat de plată nu rezultă dacă reclamantul a lucrat în cadrul C. 1 M.A. în calitate de salariat cu contract individual de muncă sau ca membru de cooperator.

În concluzie, solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței nr. ____/_______, în sensul respingerii acțiunii ca nefondată.

În drept, cererea a fost întemeiată pe prevederile art.466 și următoarele din Codul de procedură civilă.

Intimatul contestator S.I. a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea apelului şi menţinerea sentinței civile pronunțate de Tribunalul Dolj.

Arată că apelanta a dat curs sentinței civile nr. ____/______, a emis Decizie de pensionare și a efectuat plata drepturilor din pensie şi a intrat în posesia acestora lunar.

Apelul formulat este unul formal, probabil pentru parcurgerea tuturor gradelor de jurisdicție, ca în eventualitatea unui audit financiar să nu fie atrasă vreo culpă în acest sens, deși sunt convinși că drepturile de pensionare pe care le-au stabilit sunt corecte.

Totuși, pentru corecta soluționare a apelului arată că a depus în timpul judecății și alte înscrisuri doveditoare, nu numai acel stat de plată de care se face vorbire în motivele de apel. Astfel, a adus la cunoștință pârâtei apelante conținutul unui Act de angajament datat din 24 octombrie 1975 și Adresa nr. ____ din 13 aprilie 1981 care atestă fără echivoc calitatea sa de angajat, personal contractual, în perioada 22.10 1975-01.04.1981.

Pentru aceste motive, solicită respingerea apelului ca nefondat.

În apel nu au fost administrate probe noi.

Analizând actele și lucrările dosarului, dispoziţiile legale aplicabile în cauză, sentinţa primei instanţe şi motivele de apel, Curtea constată că apelul este nefondat, faţă de următoarele considerente:

Criticile formulate de apelantă vizează greşita apreciere a instanţei cu privire la valorificarea perioadei 22.10.1975-01.04.1981 lucrată de intimatul contestator în cadrul C. 7 N.S. și C. 1 M.A., înscrisă în carnetul de muncă la poz.8-11.

Potrivit art.16 lit.a din Legea nr.263/2010, constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la data de 1 aprilie 2001, iar potrivit art.159 alin.1 din același act normativ, pentru perioadele prevăzute la art.16 lit.a și art.17, dovada vechimii în muncă, a timpului util la pensie pentru agricultori și a duratei de asigurare, realizată până la data de 1 aprilie 2001, se face cu carnetul de muncă, carnetul de asigurări sociale sau cu alte acte prevăzute de lege.

Conform art.1 din Decretul nr.92/1976, act normativ în prezent abrogat, dar aplicabil perioadei în litigiu, carnetul de muncă este actul oficial prin care se dovedește vechimea în muncă, vechimea neîntreruptă în muncă, vechimea neîntreruptă în aceeași unitate, vechimea în funcție, meserie sau specialitate, timpul lucrat în locuri de muncă cu condiții deosebite, retribuția tarifară de încadrare și alte drepturi ce se includ în aceasta.

În speţă, apelanta nu contestă valoarea probatorie a carnetului de muncă şi nu neagă faptul că în cazul intimatului contestator, la poziţiile 8-11 din carnetul de muncă, figurează înscris că în perioada 22.10.1975-01.06.1977 a desfășurat activitate în cadrul C. 7 N.S., iar în perioada 01.06.1977-01.04.1981 în cadrul C. 1 M.A., în ambele situaţii în meseria de electrician, fiind menţionate salariile tarifare lunare.

Cu toate acestea, apelanta a refuzat valorificarea acestor menţiuni, invocând, în esenţă, faptul că din carnetul de muncă nu rezultă că intimatul a desfăşurat activitate în baza unui contract individual de muncă, că legislaţia în domeniu făcea distincţie între membrii cooperatori şi specialiştii în agricultură atât în ceea ce priveşte retribuirea, cât şi în ceea ce priveşte pensia pentru vechimea în muncă şi că nu s-a făcut dovada plăţii CAS pentru perioada în discuţie.

Curtea constată că nu sunt întemeiate criticile apelantei şi că în mod corect prima instanţă a dat eficienţă menţiunilor din carnetul de muncă al contestatorului, în cauză fiind administrate probe care susţin aceste menţiuni şi confirmă existenţa raportului de muncă cu cele două CAP-uri.

Astfel, din actul de angajament nr.____/_____ (fila 118 dosar fond) rezultă că intimatul contestator a fost angajat pe postul de electrician la C. 7 N.S., pentru munca depusă angajatorul plătind un salariu de 1700 lei şi CAS-ul cuvenit.

De asemenea, în adresa nr.____/______ emisă de C. 1 M.A. (fila 119 dosar fond) se menţionează că începând cu data de 01.04.1981 încetează contractul de muncă al intimatului contestator, ceea ce înseamnă că acesta din urmă a prestat activitate în cadrul C. 1 M.A. în baza unui contract individual de muncă.

Acelaşi fapt rezultă şi din statul de plată aferent lunii aprilie 1978 (fila 26 dosar fond), unde este nominalizat şi contestatorul, având funcţia de electrician și un salariu tarifar de încadrare de 1703 lei.

Împrejurarea că intimatului contestator i-a fost eliberată adeverinţa nr.____/______ de către Primăria A. (fila 75 dosar fond) care atestă numărul de norme realizate în anul 1981 în cadrul fostului C.A. și care a fost valorificată la stabilirea drepturilor de pensie, invocată de apelantă, nu este de natură a conduce la concluzia că pentru o anumită perioadă din anul respectiv, și anume până la data de 01.04.1981, intimatul nu a prestat activitate în temeiul unui contract de muncă.

Prin urmare, contrar celor susţinute de apelantă, înscrisurile analizate, care se coroborează cu menţiunile carnetului de muncă inclusiv în ceea ce priveşte meseria şi salariul tarifar, fac dovada faptului că intimatul a desfăşurat activitate în baza unui contract individual de muncă în cadrul C. 7 N.S. şi C. 1 M.A., ci nu ca membru cooperator, context în care nu mai prezintă relevanţă distincţiile invocate prin cererea de apel existente între membrii cooperatori şi specialiştii în agricultură.

De altfel, și din carnetul de muncă reiese calitatea de salariat a intimatului, având în vedere menţiunea de la poziţia 10 privind transferul în interes de serviciu conform art.11 lit.a din Legea 1/1970, dispoziţii legale care reglementau transferul salariaţilor de la o unitate la alta, precum și menţiunea de la poziţia 11 privind desfacerea contractului de muncă conform art.130 lit.a din Codul muncii în vigoare la vremea respectivă (Legea nr.10/1972).

Faptul că în carnetul de muncă al intimatului nu s-a consemnat în mod expres numărul şi data contractului în baza căruia a desfăşurat activitate în perioada analizată nu prezintă importanţă în condiţiile în care, potrivit art. 11 alin.1 din Decretul nr.92/1976, datele privind activitatea depusă pe baza unui contract de muncă se înscriu în carnetul de muncă, aşa cum acestea rezultă din contract sau din actele originale eliberate de unităţi pe baza scriptelor pe care le deţin, rezultând astfel că înscrierile se puteau face şi pe baza altor acte, ci nu doar pe baza contractului de muncă.

Critica apelantei referitoare la lipsa dovezilor privind plata contribuțiilor de asigurări sociale nu poate fi primită dat fiind faptul că intimatul contestator a solicitat valorificarea perioadei 22.10.1975-01.04.1981 în temeiul carnetului de muncă, or plata contribuțiilor de asigurări sociale se prezumă pentru elementele salariale care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare, și care sunt înregistrate în carnetul de muncă, contestatorul fiind legal dispensată de obligația de a prezenta dovezi suplimentare privind plata acestora, în contextul în care în dovedirea stagiului și a elementelor salariale a invocat carnetul de muncă.

În acest sens, se reţin dispoziţiile art. 165 alin. 1 din Legea nr.263/2010 care prevăd că la determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă.

În ceea ce priveşte invocarea de către apelantă a Ordinului nr.148/1990 al Ministerului Agriculturii și Alimentației, Curtea reţine că nu s-a făcut dovada că intimatul contestator a făcut parte din personalul vizat de ordinul respectiv pentru a fi incidente în cauză prevederile acestuia, şi, mai mult decât atât, perioada ce se cere a fi valorificată în speţă, şi anume 22.10.1975-01.04.1981, este anterioară desfacerii contractului de muncă, astfel că nu se pune problema avizării de către Direcția Generală pentru Agricultură a județului D. a menţiunilor din carnetul de muncă, conform acestui ordin.

În concluzie, constatând că nu subzistă nici unul din motivele de apel invocate în cauză, în temeiul dispoziţiilor art. 480 alin. 1 NCPC Curtea va respinge apelul ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare