Cerere de pensionare anticipată parţială formulată în considerarea prevederilor Legii nr. 5/2021. Omisiunea indicării în cuprinsul cererii a dispoziţiile legale avute în vedere la formularea cererii. Consecințe.

Prevederile Legii nr. 5/2021, având caracter special faţă de cele ale Legii nr. 263/2010, instituie un caz special de acordare a pensiei anticipate parţiale, fără penalizare, în favoarea categoriei de personal vizată de acest act normativ - personalul profesionist operativ de intervenţie – instituind totodată condiţii mai favorabile atât în ceea ce priveşte vârsta minimă de pensionare, cât şi stagiul de cotizare.

Prin urmare, temeiul legal de acordare a pensiei anticipate parţială este reprezentat tot de dispoziţiile  Legii nr. 263/2010, care reglementează în ansamblu condiţiile şi procedura stabilirii pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale, cu excepţia derogărilor instituite de Legea nr. 5/2021 , astfel că nu s-ar putea reţine că într-o asemenea ipoteză pensionarul trebuia să  solicite în mod expres acordarea pensiei în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 5/2021.

Modelul „Cererii privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă/pensiei anticipate/pensiei anticipate parţiale” aprobat prin Anexa nr. 6 din  Normele de aplicare aprobate prin HG nr. 257/2011,  nu conţine menţiuni referitoare la indicarea temeiului legal avut în vedere de pensionar la momentul formulării cererii şi, câtă vreme, cererea de pensionare respectă acest model, dispoziţiile Legii nr. 5/2021 erau în vigoare la momentul formulării iar la dosarul de pensionare au fost depuse inclusiv înscrisuri privind activitatea desfăşurată ca personal profesionist operativ, casa de pensii avea suficiente elemente în funcţie de care să poată stabili dispoziţiile legale aplicabile, fără a putea ignora aplicabilitatea prevederilor Legii nr. 5/2021, chiar în lipsa unor solicitări exprese în acest sens în conţinutul cererii de pensionare.

 Prin sentinţa civilă nr. 2891 din 24.09.2021 pronunţată de Tribunalul ____, Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale în dosarul nr. ____/__/_____ s-a respins excepţia inadmisibilităţii cererii invocată de Casa Judeţeană de Pensii____

S-a admis contestaţia formulată de contestatorul ___în contradictoriu cu intimata CJP ____

S-a dispus anularea deciziei de pensie nr.  ____emisă de intimata CJP____, fiind obligată aceasta să emită o nouă decizie de pensie cu valorificarea menţiunilor din adeverinţele eliberate de Serviciul de Ambulanţă Judeţean ___ potrivit normelor legale în vigoare la momentul formulării cererii (Legea nr. 5/2021)

 Pentru a  pronunţa această sentinţă, prima instanţa a reţinut următoarele:

 Examinând cu prioritate, conf. art.248 C.p.c. excepţia inadmisibilităţii  invocată de CJP ____, instanţa a reţinut că aceasta invocă faptul că soluționarea cererii de acordare a pensiei în conformitate cu prevederile Legii nr. 5/2021 este formulată numai în fata instanței de judecată, la CJP ____ nefiind înregistrată o astfel de solicitare.

Prin cererea nr. ____ contestatorul a solicitat acordarea pensiei anticipate parțiale, cerere soluționată prin emiterea deciziei nr.___. La cererea formulată, contestatorul a anexat adeverinţele eliberate de Serviciul de Ambulanță Județean ____, respectiv adeverinţa nr.___ care certifică faptul că de la data de ___până la data  de ____ a fost salariatul acestei unităţi în funcţia de medic primar, desfăşurându-şi activitatea ca personal profesionist operativ, adeverința nr. ____ certifică faptul că în perioada ____până la ___, având funcția de medic specialist, a fost încadrat în grupa a II-a de muncă în procent de 100% conform nominalizării efectuate, adeverința nr.____ eliberată de Serviciul de Ambulanță Județean ___ privind veniturile realizate în aceeaşi perioadă, adeverința nr. _____privind sporurile acordate.

Cererea privind acordarea pensiei a fost una tip, pusă la dispoziţie de autorităţi, care nu cuprinde nicio rubrică privind încadrarea în drept a solicitării.

Prin urmare, revenea personalului autorizat din cadrul CJP___ sarcina de a stabili pensia conform normelor legale în vigoare şi de a căror necunoaştere nu pot să se prevaleze.

Din aceste considerente, instanţa a respins excepţia inadmisibilităţii cererii invocată de intimată.

Pe fondul cauzei, instanţa a reţinut că, prin cererea nr.____, contestatorul ____a solicitat acordarea pensiei anticipate parțiale şi a anexat : adeverinţă nr. eliberată de Serviciul de Ambulanță Județean ____, care certifică faptul că de la data de ___până la data de _____a fost salariatul acestei unităţi în funcţia de medic primar, desfăşurându-şi activitatea ca personal profesionist operativ, adeverința nr. ___eliberată de Serviciul de Ambulanță Județean ____certifică faptul că în perioada ____până la____, având funcția de medic specialist, a fost încadrat în grupa a II-a de muncă în procent de 100% conform nominalizării efectuate, adeverința nr. ____eliberată de Serviciul de Ambulanță Județean ____ privind veniturile realizate în aceeaşi perioadă, adeverința nr. ____eliberată de Serviciul de Ambulanță Județean ___privind sporurile acordate.

În adeverinţele eliberate s-a reţinut că persoana contestatoare a îndeplinit funcţia de medic specialist - personal profesionist operativ în cadrul Serviciului de Ambulanță Județean ___, astfel că se impune aplicarea dispoziţiilor legale referitoare la această categorie de salariaţi.

CAPITOLUL V – „Încetarea raporturilor de muncă ale personalului profesionist” operativ din Legea nr. 5/2021, art. 15 şi următoarele prevedea dispoziţii derogatorii de la dreptul comun prin această categorie.

Potrivit art. 16 din acest act normativ:

„Personalul profesionist operativ beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare, fără penalizare, dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a)are vârsta minimă de 57 de ani;

b)are un stagiu de cotizare de cel puţin 30 de ani, din care cel puţin 20 de ani de activitate ca personal profesionist operativ.”

Art. 18 din Legea nr. 5/2021 prevedea următoarele:

„Prin derogare de la prevederile art. 391 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, medicii care au calitatea de personal profesionist operativ pot beneficia de pensie la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de prezenta lege.”

Art. I şi II din OUG nr. 69 din 29 iunie 2021 pentru suspendarea aplicării prevederilor Legii nr. 5/2021 privind Statutul personalului profesionist operativ de intervenţie din cadrul serviciilor civile care asigură asistenţă publică medicală de urgenţă şi prim ajutor calificat publicată în Monitorul Oficial cu numărul 644 din data de 30 iunie 2021 au următorul conţinut:

„Art. I

Aplicarea prevederilor Legii nr. 5/2021 privind Statutul personalului profesionist operativ de intervenţie din cadrul serviciilor civile care asigură asistenţă publică medicală de urgenţă şi prim ajutor calificat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 27 din 11 ianuarie 2021, se suspendă începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă până la data de 31 decembrie 2022 inclusiv.

Art. II

Cererile privind acordarea unor drepturi prevăzute de Legea nr. 5/2021 nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se soluţionează cu aplicarea prevederilor Legii nr. 5/2021, cu modificările şi completările ulterioare.”

Instanţa a reţinut că cerere contestatorului a fost soluționată prin emiterea deciziei nr.___, dată la care Casa Judeţeană de Pensii ar fi trebuit să facă aplicarea Legii nr. 5/2021 în vigoare.

Prin urmare, vârsta de pensionare şi stagiul de cotizare sunt cele reglementate de Legea nr. 5/2021, urmând a fi analizate conform dispoziţiilor acestui act normativ.

Cu toate acestea, în mod eronat, în Decizia nr. ____s-a reţinut o vârstă standard de pensionare de 65 de ani, nu 57 de ani cum prevăd dispoziţiile speciale, şi un stagiu complet de cotizare de 35 de ani în loc de cel puţin 30 de ani, din care cel puţin 20 de ani de activitate ca personal profesionist operativ.

Din aceste considerente, instanţa a admis contestaţia şi dispus anularea deciziei de pensie nr.  ___, emisă de intimata Casa Judeţeană de Pensii ___ , aceasta fiind obligată să  emită o nouă decizie de pensie cu valorificarea menţiunilor din adeverinţele eliberate de Serviciul de Ambulanţă Judeţean ___, potrivit normelor legale în vigoare la momentul formulării cererii (Legea nr. 5/2021).

 Împotriva acestei sentinţe a declarat apel intimată CJP ___criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, arătând că soluția instanței nu este temeinică și legală, nici în ceea ce privește soluționarea excepției nici in ceea ce privește soluționarea fondului.

 Instanța de fond, in pronunțarea sentinței atacate, a dat o greșita interpretare dispozițiilor legale in vigoare si probelor depuse la dosarul cauzei si invocate de C.J.P. ___ in apărarea sa.

 Se arată că s-a invocat excepția inadmisibilitatii in ceea ce privește solicitarea formulata la instanța de judecata de soluționare a cererii de acordare a pensiei in conformitate cu prevederile Legii nr. 5/2021, in condițiile in care cererea depusa la CJP ___ sub nr. ____este formulata conform prevederilor Legii nr. 263/2010, soluționarea cererii de acordare a pensiei in conformitate cu prevederile Legii nr. 5/2021 este formulata numai in fata instanței de judecata, la CJP ___ nefiind înregistrata o astfel de solicitare.

 Instanța de fond in mod eronat a retinut faptul ca cererea privind acordarea pensiei a fost una tip, pusa la dispoziție de către autorități si nu cuprinde nicio rubrica privind încadrarea in drept a solicitării.

 In primul rând, formularul depus de către reclamant nu este cel utilizat in prezent de către CJP ___, deși conținutul este identic, formatul letric utilizat in prezent este diferit. In al doilea rând, menționează faptul ca la nivelul instituției exista numeroase formulare tip, fapt ce nu împiedica petentii sa faca mențiuni cu privire la solicitările ce depășesc cadrul tip. In al treilea rând,  CJP ___ nu se poate substitui solicitantului in sensul stabilirii tipului de pensie cerut, iar soluționarea cererii se face in funcție de solicitarea petentului.

 Astfel, având in vedere faptul ca reclamantul a solicitat acordarea drepturilor de pensie conform prevederilor Legii nr. 263/2010, CJP ___ nu i se putea acorda pensie conform Legii nr. 5/2021, cu atât mai mult cu cât chiar instanţa a reţinut în considerentele sentinţei că contestatorul a solicitat acordarea pensiei anticipate parțial.

 Cu privire la fondul cauzei, a arătat că soluţia este nelegală, raportat la prevederile art. I şi II din OUG nr. 69/2021

 Învederează faptul că CJP __  nu se poate substitui solicitantului in sensul stabilirii tipului de pensie cerut, iar soluționarea cererii se face in funcție de solicitarea petentului.

 Astfel, având in vedere faptul ca reclamantul a solicitat drepturi de pensie conform prevederilor Legii nr. 263/2010, cererea a fost soluționată in baza Legii nr. 263/2010 si, deși Legea nr. 5/2021 era in vigoare la acea data, instituția a procedat conform celor solicitate si a emis decizia nr.___, dispozițiile Legii nr. 5/2021 fiind suspendate începând cu 30.06.2021 pana la 31.12.2022, inclusiv.

 In ceea ce priveste decizia de pensie nr. ___emisa de CJP ___ consideră că este temeinica si legala, perioada 01.06.1997 - 01.04.2001 a fost utilizată la determinarea stagiului de cotizare ca si perioada de activitate desfășurată in grupa a II a de munca asa cum rezulta si din buletinul de calcul al deciziei nr. ___ (3 ani si 10 luni) si din desfășurătorul de date privitoare la activitatea in munca.

 Referitor la perioada de activitate realizata după data de 01.04.2001 potrivit prevederilor art. 7 si art. 10 din Legea nr. 263/2010 stagiul de cotizare realizat a fost determinat pe baza informațiilor înregistrate in declarațiile nominale de asigurare.

 Referitor la înscrierea din carnetul de munca de la poz. 53, se arată că nu este făcută cu respectarea dispozițiilor pct.4 lit. d din Ord. 136/1976 pentru aprobarea metodologiei de întocmire, completare, păstrare și evidenta a carnetului de munca, conform căruia „Evidențierea perioadelor ce se încadrează în grupele I și II pentru pensie se face cu precizarea locului de munca, a grupei de munca și a punctului din tabelul anexa la ordinul ministrului muncii și ministrului sănătății, la care figurează acest loc și cu precizarea timpului cât cel în cauza se afla în aceasta situație, în raport cu programul de lucru. Când se produc schimbări ale locului de munca, în cadrul aceleiași grupe sau de la o grupa de munca la alta, se fac înscrieri corespunzătoare situației nou create.

 Atunci când activitatea titularului carnetului de munca nu se mai încadrează în grupele I și II de munca, la coloana 3 se va înregistra "încetat încadrarea în grupa ....", mentionându-se la celelalte coloane datele necesare.

 După efectuarea acestei înregistrări, pe rândul imediat următor din carnetul de munca se precizează timpul cât s-a lucrat în grupa I și II de munca în vederea pensionării, în raport cu programul zilnic, săptămânal sau lunar de lucru, folosindu-se întreg spațiul de la coloana 3 la coloana 7 inclusiv.

 În concluzie, se solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.

 Intimatul contestator a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat şi menţinerea sentinţei apelate ca fiind temeinică şi legală, cu cheltuieli de judecată.

Curtea a constată că apelul este fondat, faţă de următoarele considerente.

Criticile referitoare la excepţia inadmisibilităţii acţiunii, ce vor fi analizate cu prioritate, potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. 1 NCPC, au fost susţinute de apelantă în considerarea faptului că din cuprinsul cererii de acordare a pensiei depusă de intimatul contestator nu rezultă că aceasta ar fi fost formulată în conformitate cu prevederile Legii nr. 5/2021, astfel că, în lipsa indicării acestui temei legal, solicitarea adresată de acesta casei de pensii nu putea fi analizată decât prin raportare la prevederile Legii nr. 263/2010.

Referitor la aceste aspecte, se reţine că temeiul în drept invocat de intimat prin contestaţia dedusă judecăţii este reprezentat de prevederile art. 16 din Legea nr. 5/2021 (în vigoare din 14.01.2021), potrivit cărora personalul profesionist operativ beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare, fără penalizare, dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: are vârsta minimă de 57 de ani; are un stagiu de cotizare de cel puţin 30 de ani, din care cel puţin 20 de ani de activitate ca personal profesionist operativ.

Art. 18 din acelaşi act normativ prevede că, prin derogare de la prevederile art. 391 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, medicii care au calitatea de personal profesionist operativ pot beneficia de pensie la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de prezenta lege.

Rezultă din cuprinsul acestor dispoziţii legale că prevederile Legii nr. 5/2021, având caracter special faţă de cele ale Legii nr. 263/2010, instituie un caz special de acordare a pensiei anticipate parţiale, fără penalizare, în favoarea categoriei de personal vizată de acest act normativ - personalul profesionist operativ de intervenţie – instituind totodată condiţii mai favorabile atât în ceea ce priveşte vârsta minimă de pensionare, cât şi stagiul de cotizare.

Prin urmare, astfel cum în mod corect a reţinut şi prima instanţă,  într-o asemenea ipoteză temeiul legal de acordare a pensiei anticipate parţială era reprezentat tot de dispoziţiile  Legii nr. 263/2010, care reglementează în ansamblu condiţiile şi procedura stabilirii pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale, cu excepţia derogărilor instituite de Legea nr. 5/2021, astfel că nu s-ar putea reţine că într-o asemenea ipoteză pensionarul trebuia să  solicite în mod expres acordarea pensiei în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 5/2021.

Câtă vreme dispoziţiile acestei legi erau în vigoare la momentul formulării cererii de acordare a pensiei anticipate partiale nr.____, iar la dosarul de pensionare a fost depusă inclusiv adeverinţa nr. ____privind activitatea desfăşurată de contestator ca personal profesionist operativ, casa de pensii avea suficiente elemente în funcţie de care să poată stabili dispoziţiile legale aplicabile în situaţia acestuia, fără a putea ignora aplicabilitatea prevederilor Legii nr. 5/2021, chiar în lipsa unor solicitări exprese în acest în conţinutul cererii de pensionare.

Cadrul legal general în care trebuiau stabilite drepturile de pensie ale intimatului contestator fiind reprezentat tot de dispoziţiile Legii nr. 263/2010, erau aplicabile în situaţia acestuia inclusiv Normele de aplicare aprobate prin HG nr. 257/2011 care, la Anexa nr. 6, stabilesc modelul Cererii privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă/pensiei anticipate/pensiei anticipate parţiale, şi care nu conţine menţiuni referitoare la indicarea temeiului legal avut în vedere de pensionar la momentul formulării cererii.

Ori, câtă vreme cererea de pensionare nr. ____ respectă modelul prevăzut în Anexa nr. 6 la Normele metodologice, nu se poate imputa contestatorului că nu a înserat în cuprinsul acesteia menţiuni suplimentare referitoare la temeiul legal, existenţa unor asemenea menţiuni pe unele din cererile depuse la casa de pensii, depuse exemplificativ de apelantă, nefiind susceptibilă a crea asemenea obligaţii în sarcina pensionarilor.

În concluzie, soluţia primei instanţe de respingere a excepţiei inadmisibilităţii este corectă şi se impune a fi păstrată, criticile apelantei referitoare la aceste aspecte nefiind întemeiate.

În ceea ce priveşte fondul cauzei, a invocat apelanta în primul rând dispoziţiile art. I şi II din OUG nr. 69/2021 (în vigoare din data de 30.06.2021) potrivit cărora aplicarea prevederilor Legii nr. 5/2021 se suspendă începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă până la data de 31 decembrie 2022 inclusiv, cererile privind acordarea unor drepturi prevăzute de Legea nr. 5/2021 nesoluţionate până la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă urmând a se soluţiona cu aplicarea prevederilor Legii nr. 5/2021, cu modificările şi completările ulterioare.

Chiar dacă, potrivit acestor prevederi,  aplicarea Legii nr. 5/2021, inclusiv art. 16, a fost suspendată începând cu data intrării în vigoare a OUG nr. 69/2021 – 30.06.2021 – se reţine că decizia de pensie contestată în prezenta cauză a fost emisă în baza unei cereri formulate la data de 03.02.2021, după intrarea în vigoare a Legii nr. 5/2021 şi înainte de suspendarea acesteia, aşadar  în perioada în care actul normativ în speţă era în vigoare şi a produs efecte.

Prin urmare, suspendarea ulterioară a aplicării Legii nr. 5/2021 nu era de natură a produce efecte asupra cererilor formulate în intervalul de timp în care aceasta a fost aplicabilă, momentul care interesează în stabilirea cadrului legal aplicabil fiind reprezentat de data depunerii cererii de pensionare.

De altfel, în acelaşi sens sunt şi dispoziţiile art. II din OUG nr. 69/2021, care reglementează expres aplicarea prevederilor Legii nr. 5/2021 în cazul cererilor nesoluţionate până la data intrării în vigoare a OUG, prin decizii ce urmau a fi emise aşadar ulterior suspendării Legii nr. 5/2021, concluzia care se impune fiind aceea că singura condiţie impusă de legiuitor pentru aplicarea prevederilor acestei legi este aceea ca momentul depunerii cererii să se situeze în intervalul de timp în care aceasta a produs efecte, ipoteză care se regăseşte în prezenta cauză.

În ceea ce priveşte criticile referitoare valorificarea stagiului de cotizare realizat de contestator în grupă de muncă, se reţine în primul rând că prin dispozitivul sentinţei apelate prima instanţă a obligat CJP ___la emiterea unei decizii de pensie cu valorificarea menţiunilor din adeverinţele eliberate de Serviciul de Ambulanţă Judeţean ___, iar adeverinţa de grupă nr. ____, la care se face referire prin motivele de apel, se regăseşte printre adeverinţele emise de Serviciul de Ambulanţă Judeţean ___, depuse de contestator la casa de pensii odată cu cererea de pensionare.

Prin această adeverinţă se atestă că în perioada de la 01.06.1997 până la 01.07.2001 contestatorul, având funcţia de medic specialist, a fost încadrat în grupa a II a de muncă în procent de 100%, conform nominalizării efectuate prin dispoziţia nr. 42/1997 a Consiliului de Administraţie, temeiul juridic al încadrării în grupa a II a de muncă fiind reprezentat de Ordinul nr. 125/1990, pct. 94, anexa 1.

Din cuprinsul buletinului de calcul – date privitoare la activitatea în muncă, anexă la decizia contestată se observă însă că activitatea desfăşurată de contestator în perioada 01.06.1997 – 01.04.2001 a fost valorificată deja ca stagiu de cotizare realizat în grupa a II a de muncă (pag. 3-4, coloana 16), astfel că nu era întemeiată solicitarea contestatorului privind valorificarea din nou respectivei perioade ca fiind lucrată în grupăm superioară de muncă.

În ceea priveşte intervalul de timp 01.04.2001 – 01.07.2001, se reţine în primul rând că dispoziţiile Ordinului nr. 125/1990 au fost abrogate începând cu data de 01.04.2001, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, astfel că nu mai puteau constitui temei legal al încadrării în grupa a II a de muncă ulterior acestei date.

Pe de altă parte, dispoziţiile Legii nr. 263/2010 prevăd reguli diferite de valorificare a stagiului de cotizare realizat după data de 01.04.2001, în sensul că, în ceea ce priveşte perioadele de după 31.03.2001, art. 10  alin. 1 din Legea nr. 263/2010 prevede că informaţiile preluate din declaraţia nominală de asigurare prevăzută la art. 7 alin. (1) şi (2), precum şi din declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat, prevăzută de Legea nr. 19/2000 , constituie elementele pe baza cărora se stabileşte stagiul de cotizare în sistemul public de pensii şi punctajul anual pentru asiguraţii sistemului public de pensii.

În acest sens, dispoziţiile art. 7 alin. 1 din lege au instituit in sarcina persoanelor juridice sau fizice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. I şi II, precum şi a asiguraţilor care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, alţii decât cei care depun declaraţie individuală de asigurare, denumite în continuare angajatori sau entităţi asimilate angajatorului, cât şi a instituţiilor care efectuează plata drepturilor de şomaj pentru şomerii prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. III,  obligaţia de a întocmi şi a depune, la organul fiscal central, declaraţia nominală de asigurare.

În acelaşi sens, dispoziţii similare se regăseau şi în prevederile art. 6 alin. 1 din Legea nr. 19/2000.

Prin urmare, solicitarea contestatorului privind valorificarea, la calcularea stagiului de cotizare realizat ulterior datei de 01.04.2001,  a adeverinţei nr. ___nu putea fi primită nici din această perspectivă, pentru perioada respectivă stagiul de cotizare fiind stabilit în baza informaţiilor preluate din declaraţia nominală de asigurare, astfel cum rezultă din dispoziţiile legale anterior menţionate

Numai în subsidiar, în situaţiile în care, pentru aceste perioade, derularea raporturilor de muncă sau de serviciu nu poate fi dovedită prin declaraţia nominală de asigurare, dispoziţiile art. 10 alin. 2 din Legea nr. 263/2010 prevăd posibilitatea valorificării şi a altor acte doveditoare în vederea stabilirii stagiului de cotizare şi a punctajului anual.

În prezenta cauză o asemenea ipoteză nu a fost invocată şi implicit nici dovedită, contestatorul  înţelegând să se prevaleze direct de menţiunile din adeverinţa în discuţie, ceea ce nu este permis de dispoziţiile legale de mai sus.

În raport de aceste argumente, nu era întemeiată solicitarea privind obligarea casei de pensii la valorificarea menţiunilor din adeverinţa de grupă nr.____, criticile apelantei referitoare la aceste aspecte fiind aşadar întemeiate.

În fine, în ceea ce priveşte susţinerile privind caracterul incomplet al menţiunilor din carnetul de muncă al contestatorului privind activitatea desfăşurată în grupa a II a de muncă, se impune precizarea că respectivele înregistrări nu au făcut obiectul analizei primei instanţe, referiri la respectivele înregistrări neregăsindu-se nici în considerente şi nici în dispozitivul sentinţei apelate, respectivele critici fiind aşadar lipsite de obiect.

În concluzie, în raport de aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 480 alin. 2 NCPC Curtea a admis apelul şi a schimbat în parte sentinţa apelată, în sensul înlăturării dispoziţiileor privind valorificarea menţiunilor din adeverinţa nr. ____eliberată de Serviciul de Ambulanţă Judeţean ___,  restul dispoziţiilor sentinţei urmând a fi păstrate.

Domenii speta

Spete similare