Art 342 si urm. Cpp- Obiectul camerei preliminare- Nulitatea absoluta- Calitatea de avocat a inculpatului necunoscuta organelor judiciare.

Judecătorul de cameră perliminară constată că, aşa cum însuşi inculpatul afirmă prin apărător ales, reprezentarea Instituţiei Prefectului în instanţă s-a realizat în baza calităţii de consilier juridic şi nu a calităţii de avocat iar faptul că o persoană are studii juridice nu înseamnă că acesta are în mod automat şi calitatea de avocat într-un Barou în condiţiile în care pentru a dobîndi această calitate trebuie îndeplinite anumite condiţii prevăzute de Legea nr.51/1995 privind exercitarea profesiei de avocat.

În ceea ce priveşte culpa organului de urmărire penală ce nu a verificat baza de date a UNBR aceasta nu poate fi reţinută întrucît pe de o parte Baroul Mehedinţi confirmă prin adresă că inculpatul ... nu a fost menţionat pe Tabloul avocaţilor incomplatibili dintr-o eroare informatică iar pe de altă parte potrivit procesului verbal încheiat la data de 03 august 2020 de către procurorul de caz inculpatul nu figura înscris în sistem informatic în Tabloul avocaţilor nici în cadrul Baroului Mehedinţi sau în cadrul Uniunii Naţionale a Barourilor din România, ceea ce înseamnă că accesarea anterior datei de 03 august 2020 a bazelor de date menţionate nu ar fi condus la o altă concluzie.

Prin urmare, judecătorul de cameră preliminară constată că sancţiunea nulităţii absolute prev. de art. 281 alin. 1 lit. b şi alin. 2 C.p.p. nu operează în cauză întrucît la momentul soluţionării propunerii de arestare preventivă sau al pronunţării încheierilor de către judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Dolj, nu a existat nici o minimă dovadă a calităţii de avocat a inculpatului ... iar invocarea cu prilejul soluţionării propunerii de prelungire a arestării preventive, a calităţii deţinute nu poate conduce la obţinerea efectelor unei sancţiuni procedurale a nulităţii actelor îndeplinite în trecut, aşa cum a constatat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală în considerentele încheierii nr. 478/20.08.2020  pronunţată în dosarul nr. ... având ca obiect contestaţiile formulate de inculpaţii ... şi ... împotriva încheierii nr. 7 din 05 august 2020 pronunţată de Curtea de Apel Craiova – Secţia penală .

Cod ECLI ECLI:RO:CACRV:2021:149.000001

Dosar nr. ...

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECŢIA PENALĂ ŞI PENTRU CAUZE CU MINORI

ÎNCHEIEREA NR. 1

Şedinţa din camera de consiliu de la 25 ianuarie 2021

JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ- ...

Grefier - ...

Ministerul Public - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Craiova a fost reprezentat de procuror ...

Pe rol se află verificarea competenţei şi legalităţii sesizării instanţei, legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul nr. ... din data de 02 decembrie 2020 al D.N.A. – Serviciul teritorial Craiova, privind pe inculpaţii ... trimis în judecată pentru săvârşirea în concurs real prev. de art. 38 alin. 1 Cp. a infracţiunilor de luare de mită prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 Cp., spălarea banilor prev. de art. 49 alin. 1 lit. b din Legea 129/2019 şi complicitate la luare de mită prev. de art. 48 alin. 1 Cp. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 Cp. şi ... trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 Cp.

La apelul nominal făcut în şedinţa din camera de consiliu au răspuns inculpaţii ... şi asistat de apărător ales ... şi ... asistat de apărător ales ....

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează instanţei faptul că la dosar s-au depus excepţii de către inculpatul ... prin apărător ales.

Reprezentantul Ministerului Public depune note scrise şi încheierea nr. 478 din 20.08.2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Jusitiţie în dosarul nr ... în copie.

Constatând că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, excepţii de invocat sau probe de propus, judecătorul de cameră preliminară acordă cuvântul în dezbateri cu privire la obiectul procedurii de cameră preliminară.

Avocat ales ... pentru inculpatul ..., având cuvântul, solicită să se constate neregularitatea întocmirii rechizitoriului sub aspectul descrierii elementelor constitutive ale infracţiunii de luare de mită şi a infracţiunii de spălarea banilor cu implicaţii asupra posibilităţii inculpatului de a uza de procedura simplificată şi a însuşirii încadrării juridice date faptelor pentru care s-a făcut trimiterea în judecată.

În egală măsură, arată că înţelege să solicite excluderea şi constatarea nulităţii anumitor mijloace de probă, invocand necompetenţa materială a Tribunalului Dolj care a autorizat prin încheieri emiterea şi punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică şi a celorlalte autorizaţii, inclusiv a mandatelor de percheziţie.

Apreciază că se impunea a fi analizat în conţinutul rechizitoriului în amănunt atât latura obiectivă, cât şi latura subiectivă pentru toate infracţiunile pentru care inculpatul a fost trimis în judecată prin raportare atât la momentul de debut al activităţii infracţionale, cât şi la momentul convertirii produsului infracţiunii de luare de mită din suprafaţa de teren în suma de bani, arătând că dacă nu ar fi existat această manifestare de voinţă a inculpatului ..., înţelegerea anterioară ar fi rămas valabilă.

Arată că rechizitoriul conţine o amplă descriere a procedurii administrative care a avut ca finalitate transmiterea dreptului de proprietate în mod nelegal după care fără a se realiza o descriere suficientă a elementelor constitutive se indică infracţiunile pentru care inculpatul a fost trimis în judecată.

Apreciază că în ceea ce priveşte infracţiunea de spălarea banilor există o contradicţie semnificativă între dispoziţia de trimitere în judecată şi partea expozitivă a actului de sesizare în care se face o analiză coroborată între ansamblul probator şi activitatea inculpatului.

Inculpatul ... a fost de acord cu solicitarea martorei ... de a obţine pentru emiterea titlului de proprietatea o suprafaţă de teren în beneficiul său  şi al inculpatului ..., acesta fiind momentul de la care începe să se consume infracţiunea de luare de mită.

 Dobândirea în proprietate a unei suprafeţe de teren implică întocmirea unui act în formă autentică. Nu are importanţă modalitatea în care s-a făcut transmiterea dreptului de proprietate, ci faptul că nu s-a încercat să se ascundă provenienţa bunului.

În ceea ce priveşte infracţiunea de complicitate la luare de mită apreciază de asemenea că există o contradicţie între expunerea din rechizitoriu şi încadrarea în drept.

Astfel cum în mod corect s-a reţinut în rechizitoriu inculpaţii au lucrat coroborat, contribuţia acestora constând într-un cumul de activităţi interdependente.

Un singur element poate fi avut în vedere pentru reţinerea încadrării în două infracţiuni de luare de mită în forma complicităţii sau a autoratului, respectiv momentul în care inculpatul ... pretinde o sumă de bani. 

Sub aspectul nelegalităţii administrării probelor arată că deşi s-a motivat că nu există nicio culpă a organului de urmărire penală cu privire la faptul nu s-a verificat dacă  inculpatul deţinea sau nu o calitate care să atragă competenţa personală a unei instanţe superioare, din punctul său de vedere această împrejurare se înscrie în sfera unei încălcări a dispoziţiilor în materie de competenţă  care atrage sancţiunea nulităţii absolute.

Cu toate acestea, arată că s-au efectuat unele verificări şi putea fi făcute demersuri suplimentare la momentul începerii urmăririi penale.

Astfel, la data de 25.06.2020 s-a întocmit un proces-verbal în care s-a consemnat rezultatul verificărilor privind datele de identificare ale făptuitorului, însă s-a accesat numai evidenţa administrată de MAI, iar nu şi baza de date a UNBR, deşi astfel de verificări s-ar fi impus din perspectiva faptului că existau unele indicii în sensul că acesta este absolvent de studii juridice şi a reprezentat instituţia prefecturii într-un dosar în calitate de consilier juridic.

Avocat ales pentru inculpatul ..., având cuvântul, arată că nu înţelege să formuleze excepţii cu privire la obiectul procedurii de cameră preliminară, însă arată că nu are critici cu privire la excepţiile invocate de inculpatul ... vizând neregularitatea întocmirii rechizitoriului.

Împărtăşeşte însă punctul de vedere al apărătorului în ceea ce priveşte aspectele invocate prin  excepţia de la punctul b, arătând că apreciază ca fiind lovite de nulitate actele la care s-a făcut referire şi solicită să se excludă din categoria mijloacelor materiale de probă, probele obţinute ca urmare a punerii în executare a mandatelor de supraveghere tehnică şi de percheziţie emise de Tribunalul Dolj prin încheierile nr 228 şi nr 229 din 29.06.2020, nr. 139 şi nr 140  din 01.07.2020 şi nr 237 din 06.07.2020.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea ca nefondată a excepţiei neregularităţii actului de sesizare, rechizitoriul respectând în totalitate prevederile art. 328 C.p.p., inculparea adusă ambilor inculpaţi şi implicit lui ... fiind descrisă cu exactitate, cu privire la fiecare infracţiune reţinută în sarcina acestora.

Infracţiunile sunt localizate în spaţiu şi timp, sunt descrise în mod concret ca şi participaţie penală (autor, respectiv complice) şi latură subiectivă - intenţie directă, în cuprinsul rechizitoriului, la capitolul 1 (situaţia de fapt), pt. II. A şi B, fiind detaliată contribuţia efectivă a fiecărui inculpat la săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina acestora.

1.Cu privire la infracţiunea de spălarea banilor reţinută în sarcina inculpatului ..., aspectele învederate sunt vădit nefondate, fiind valabilă analiza detaliată a săvârşirii infracţiunii şi a realizării elementelor de tipicitate ale acesteia din cuprinsul rechizitoriului - capitolul 1 (situaţia de fapt), pt. II. B fii. 67-78 şi din cuprinsul ordonanţei nr. ... din data de 29.10.2020 prin care s-a respins, ca nefondată, cererea formulată de către apărătorul ales al aceluiaşi inculpat de stingere a acţiunii penale exercitate împotriva sa pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 49 alin. 1 lit. b din Lg. 129/2019.

Este evident că norma penală nu indică în vreun fel ca bunul care face obiectul infracţiunii de spălare a banilor să fie dobândit de către inculpat prin intermediul unui interpus, consumarea infracţiunii în forma reţinută în sarcina sa realizându-se prin disimularea de către acesta a naturii ilicite a produsului infracţional - suprafaţa de 1.000 de mp reprezentând folosul necuvenit al infracţiunii de luare de mită şi crearea unei aparenţe de legalitate cu privire la dobândirea acestuia prin intermediul unui contract de vânzare-cumpărare care nu corespundea realităţii şi în care se inserase inclusiv menţiunea nereală a plăţii unui preţ pentru transferul dreptului de proprietate cu privire la imobil.

Este evident că inculpatul a acţionat cu intenţia directă de a disimula atât natura ilicită a produsului infracţional cât şi pentru a crea o aparenţă de legalitate cu privire la intrarea bunului imobil în patrimoniul său prin conceperea şi semnarea acestui contract de vânzare - cumpărare, afectat de viciile detaliate în rechizitoriu, tocmai pentru că nu ar fi putut justifica în vreun fel, raportat la funcţia deţinută şi implicarea sa în procedura administrativă finalizată cu emiterea titlului de proprietate nr. 86327/23.09.2019 în favoarea numitei ..., dobândirea în mod gratuit a unei suprafeţe de teren de 1.000 m.p. în intravilanul mun. ..., teren evaluat chiar de către inculpatul .... la suma de 30.000 de euro.

Invocarea unor împrejurări care tin de conţinutul constitutiv al infracţiunilor ce formează obiectul acuzaţiei exceda obiectului camerei preliminare care vizează exclusiv soluţionarea cererilor şi excepţiilor referitoare la nulităţi şi nelegalităţi, aceste apărări vizând fondul cauzei şi putând fi examinate numai în cursul judecăţii, fază a procesului penal care este ulterioară celei prezente.

2. Cu privire la infracţiunea de complicitate la luare de mită reţinută în sarcina inculpatului ..., aceasta este prezentată în mod clar în cuprinsul rechizitoriului în cadrul capitolului 1 (situaţia de fapt), pt. II. A şi B şi capitolului 3 (încadrare juridică), fiind vădit nefondate susţinerile că actul de sesizare ar prezenta deficiente în acest sens.

Sunt întrunite în mod evident elementele de tipicitate ale acestei infracţiuni atât sub aspectul laturii obiective cât şi sub aspectul laturii subiective, inculpatul ... acţionând doar ca un intermediar pentru celălalt inculpat - ..., cu scopul de a-1 ajuta/a înlesni acestuia dobândirea propriului folos necuvenit pretins pentru exercitarea necorespunzătoare a îndatoririlor sale de serviciu, aferente funcţiei deţinute de director executiv al Direcţiei Cadastru Fond Funciar din cadrul Primăriei mun. ....

În acest caz, practic ... a realizat activităţi de intermediere a primirii mitei de către ... de la martora ..., fiind vorba de acţiuni diferite, independente de cele care au avut ca finalitate obţinerea de către el a mitei, în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu aferente propriei funcţii deţinute în cadrul Instituţiei Prefectului jud. Mehedinţi.

Astfel, inculpatul ... a acţionat în baza unor rezoluţii infracţionale distincte, având la bază 2 motivaţii, una de a obţine pentru sine foloase necuvenite şi una de a facilita obţinerea şi de către celălalt inculpat de foloase necuvenite similare,  de esenţa infracţiunii de luare de mită fiind ca folosul necuvenit să fie pretins/primit în legătură cu exercitarea îndatoririlor de serviciu specifice fiecăruia dintre inculpaţi.

Schimbarea a încadrării juridice din două infracţiuni de luare de mită şi complicitate la luare de mită într-una singură de luare de mită săvârşită în formă continuată, nu poate face obiectul camerei preliminare, aceasta vizând exclusiv fondul cauzei şi putând fi examinată numai în cursul judecăţii.

3. Cu privire la cererea de excludere a unor probe pretins obţinute şi administrate în mod nelegal, acesta este vădit nefondată şi sunt valabile considerentele detaliate pe larg în cuprinsul rechizitoriului la capitolul 4 lit. B (fii. 121-128), inclusiv jurisprudenţa Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie depusă, în sensul că emiterea şi punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică şi a celorlalte autorizaţii, inclusiv a mandatelor de percheziţie emise de judecătorul de drepturi şi libertăţi s-au realizat de către organele judiciare în conformitate cu prevederile C.p.p.

Cu ocazia soluţionării în data de 03.08.2020 de către judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Dolj a propunerii de prelungire a arestării preventive faţă de cei doi inculpaţi, ..., prin apărător ales a adus pentru prima dată la cunoştinţa organelor judiciare faptul că are calitatea de avocat suspendat.

Afirmaţiile apărătorului ales al acestuia în sensul că ar fi fost prezentate documente cu ocazia soluţionării procedurilor anterioare sunt din punctul său de vedere total irelevante şi nesusţinute de niciun element probator.

După cum în mod temeinic a reţinut şi judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Craiova prin încheierea nr. 7/05.08.2020 dispusă în dosarul nr. ..., până la acel moment nu a existat nicio probă sau vreun minim de informaţie care să fie accesibilă organelor judiciare cu privire la faptul că inculpatul ar deţine calitatea de avocat suspendat, fiind evident că acesta nu a adus-o la cunoştinţa organelor de urmărire penală şi nici măcar judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Dolj în data de 10.07.2020, când s-a dezbătut şi s-a admis propunerea de arestare preventivă a celor doi inculpaţi.

În mod corect judecătorul de drepturi şi libertăţi din Cadrul Curţii de Apel Craiova a apreciat că nu este imputabilă organelor judiciare omisiunea înscrierii calităţii de avocat a inculpatului ... pe tabloul avocaţilor definitivi şi această omisiune nu putea fi înlăturată ori remediată prin eforturi proprii de organul de urmărire penală.

Astfel actele de procedură îndeplinite, autorizate de către judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Dolj, faţă de o persoană a cărei calitate de avocat nu poate fi cunoscută sub nicio formă nu sunt afectate de sancţiunea nulităţii, absolute sau relative, întrucât aceste acte de procedură au fost îndeplinite cu respectarea prevederilor legale incidente în cauză în raport de informaţiile care erau obiectiv accesibile organelor judiciare, făcând referire atât la organul de urmărire penală, cât şi la judecătorul de drepturi şi libertăţi.

Contrar celor susţinute, inclusiv ÎCCJ, prin încheierea din data de 20.08.2020 a constatat că, anterior datei de 03.08.2020 şi în raport de informaţiile care puteau fi accesate în mod obiectiv de către organul judiciar, instanţa competentă după calitatea persoanei să judece fondul cauzei în raport de infracţiunile care fac obiectul dosarului penal era Tribunalul, însuşindu-şi în totalitate motivarea judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Craiova prin încheierea nr. 7/05.08.2020 dispusă în dosarul nr. ....

ÎCCJ a apreciat în mod expres că „sancţiunea nulităţii absolute prev. de art. 281 alin. 1 Ut. b şi alin. 2 C.p.p. nu operează în cauză, întrucât, la momentul soluţionării propunerii de arestare preventivă nu a existat nicio minimă dovadă a calităţii de avocat a inculpatului ..., iar invocarea, ulterior, cu prilejul soluţionării propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive a calităţii deţinute, nu poate conduce la obţinerea efectelor unei sancţiuni procedurale a actelor îndeplinite în trecut.

Evident că organul judiciar nu avea absolut niciun indiciu/vreo informaţie cu privire la calitatea deţinută de inculpat anterior datei de 03.08.2020 când apărătorii aleşi ai acestuia au prezentat înscrisuri în acest sens, ca atare nu se impuneau a fi efectuate verificări de natura celor susţinute şi nici nu se puteau solicita explicit astfel de date Baroului Mehedinţi câtă vreme se urmărea obţinerea şi punerea în aplicare a unor mandate de supraveghere tehnică/percheziţie domiciliară, inclusiv constatarea infracţiunii flagrante, existând în mod evident riscul de a fi prejudiciată ancheta penală, dacă ar fi fost solicitate în mod public astfel de informaţii.

S-a apreciat ca fiind vădit tendenţioasă susţinerea că ar fi existat indicii privind deţinerea de către inculpat a acestei calităţi încă din data de 24.06.2020, deoarece este evident că participarea inculpatului la o şedinţă de judecată în cursul anului 2014 când a reprezentat Instituţia Prefectului jud. Mehedinţi nu echivala sub nicio formă cu formularea de concluzii în calitate de avocat, acesta reprezentând interesele instituţiei publice în calitate de consilier juridic, funcţie deţinută la acel moment care nu impunea sub nicio formă dobândirea prealabilă a calităţii de avocat în cadrul UNBR, după cum rezultă foarte clar din prevederile art.8 din Lg. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic care reglementează expres condiţiile privind accederea în această profesie.

În consecinţă toate mandatele de supraveghere tehnică, celelalte autorizaţii, precum şi mandatele de percheziţie domiciliară şi informatică au fost solicitate de către organul de urmărire penală si emise de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Dolj cu respectarea prevederilor legale, în cauză nefiind incident vreun motiv de nulitate sau nelegalitate care să afecteze valabilitatea probelor obţinute.

În concluzie, s-a solicitat să se constate că rechizitoriul respectă în totalitate prevederile art. 328 C.p.p., cu privire la fiecare dintre inculpaţi, urmărirea penală şi implicit măsurile procesuale dispuse în cauză cu privire la aceştia s-a realizat cu respectarea prevederilor legale şi a drepturilor acestora, toate probele fiind administrate în conformitate cu C.p.p. şi în raport de stadiul efectiv al anchetei penale, nefiind incidente cauze de nulitate absolută sau relativă, contrar celor susţinute.

Contestarea de către inculpaţi a temeiniciei acuzaţiei penale, întrunirea elementelor constitutive ale unor infracţiuni sau a formei de vinovăţie reţinute în sarcina acestora sunt aspecte care vizează fondul cauzei şi nu fac obiectul procedurii camerei preliminare.

În conformitate cu prevederile art. 346 alin. 2 C.p.p. să se constate legalitatea sesizării Curţii de Apel Craiova, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi să se dispună începerea judecăţii.

Inculpatul ..., având cuvântul, arată că îşi însuşeşte concluziile apărătorului şi solicită admiterea excepţiilor invocate.

Inculpatul ..., având cuvântul, arată că este de acord cu concluziile apărătorului său ales.

JUDECĂTORUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ

Asupra cauzei de faţă:

La data de 03 decembrie 2020 a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Craiova rechizitoriul nr. ... din data de 02 decembrie 2020 al D.N.A. – Serviciul Teritorial Craiova prin care s-a dispus trimiterea în judecată  în stare restrictivă de libertate prin dispunerea măsurii preventive a controlului judiciar  a inculpaţilor:

- ... – pentru săvârşirea în concurs real prev. de art. 38 alin. 1 Cp. a infracţiunilor de luare de mită prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 Cp., spălarea banilor prev. de art. 49 alin. 1 lit. b din Legea 129/2019 şi complicitate la luare de mită prev. de art. 48 alin. 1 Cp. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 Cp. 

- ... – pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 Cp.

 Situaţia de fapt:

Astfel, s-a reţinut că, la data de  25.06.2020,  la  Direcția Generală Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Mehedinți a fost înregistrat, sub numărul ..., denunțul formulat de către numita ..., din ...., județul ..., din cuprinsul căruia rezulta că ..., jurist în cadrul Instituției Prefectului Mehedinți, a pretins pentru sine și pentru altul (..., angajat al Primăriei mun. ...) foloase necuvenite, respectiv o sumă de bani în numerar (1.000 de euro) și câte 1.000 de mp de teren intravilan pentru fiecare pentru îndeplinirea unui cumul de activități, care au fost finalizate prin punerea în posesie și emiterea titlului de proprietate cu privire la o suprafață de 5.000 mp în intravilanul mun. ... pe numele denunțătoarei, demersuri legate nemijlocit de exercitarea (respectiv îndeplinirea dar și neîndeplinirea) îndatoririlor specifice funcțiilor deținute de către cei doi funcționari publici.

În contextul celor de mai sus și anterior formulării sesizării, la data de 09.06.2020, la solicitarea expresă a lui ... și fiind constrânsă de faptul că inculpatul deținea în original actele cu privire la terenul intravilan în suprafață de 5.000 de mp în legătură cu care se emisese titlul de proprietate nr. .../23.09.2019 despre care a afirmat că poate fi oricând anulat, martora ..., însoțită de către fiica ei, numita  ..., a mers la biroului notarului public ... din ... unde s-a semnat un contract de vânzare-cumpărare formal referitor la transmiterea către soții ... a dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de 1.000 mp din terenul de 5.000 mp retrocedat în baza acțiunilor inculpaților, act autentic ale cărui clauze, inclusiv cele fictive (cu privire la pretinsul preț plătit), fuseseră stabilite anterior de către inculpatul ....

Astfel în schimbul unui preț nereal de 30.000 de lei care nu a fost stabilit ca urmare a acordului de voință al părților contractante și care nu a fost plătit niciodată de către cumpărător, suma fiind prevăzută exclusiv în scop formal doar pentru stabilirea unor taxe notariale minimale, bunul a fost transferat practic în mod gratuit din patrimoniul lui ... în patrimoniul soților ..., asigurându-se astfel primirea efectivă de către inculpatul ... a mitei pretinse de la susnumită pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în sensul promis, respectiv sprijinirea acesteia pentru emiterea titlului de proprietate în legătură cu suprafața de 5.000 de mp în intravilanul mun. ....

Încheierea simulată a contractului de vânzare cumpărare a avut drept scop disimularea naturii ilicite a produsului infracțiunii de luare de mită în sensul creării unei aparențe de legalitate cu privire la modalitatea intrării folosului material necuvenit – suprafața de 1.000 de mp în patrimoniul inculpatului.

Potrivit probatoriului administrat în cauză, inculpatul ... care deținea funcția de șef al Serviciului Juridic din cadrul Instituției Prefectului Mehedinți, a pretins, pentru sine și pentru altul, sume de bani și alte foloase necuvenite în legătură cu exercitarea atribuțiilor specifice calității de membru al Comisiei Județene de Stabilire a Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Mehedinți și funcției publice deținute atât de către el cât și de către celălalt funcționar public, inculpatul ... - director executiv în cadrul Primăriei mun. ... și membru în comisia de punere în posesie existentă la nivelul Comisiei Locale de Fond Funciar ..., în vederea acordării de sprijin concret, calificat martorei ... pentru reconstituirea dreptului de proprietate, punerea în posesie și emiterea titlului de proprietate cu privire la o suprafață determinată de teren, de 5.000 mp situată în intravilanul mun. ..., ca urmare a unei proceduri ab initio viciate intenționat și integral.

Acestea cu toate că, prin sentința civilă irevocabilă nr. 488 din 25.01.2010 pronunțată de Judecătoria ... în dosarul civil nr. … se dispusese „reconstituirea dreptului de proprietate al petentei [n.n. ...] pentru 0,50 ha teren intravilan” situat pe raza localității … „în despăgubiri”, hotărârea instanței fiind motivată de faptul că nu se putea dispune reconstituirea acestui drept chiar pe vechiul amplasament, individualizat printr-o expertiză judiciară topografică, deoarece era ocupat parțial de alte persoane, respectiv de o stradă.

S-a menționat că în cuprinsul acestei hotărâri judecătorești este consemnată și poziția lui ... de la acel moment, prin apărător ales, de a nu accepta reconstituirea dreptului de proprietate în natură, pe un alt amplasament pus la dispoziție de către Comisia Locală de Fond Funciar .... (volum VII, filele 183-190).

În cursul acestui proces, inițiat încă din anul 2004 de către ..., în calitate de moștenitor al defunctului …(tatăl ei) în contradictoriu cu comisiile locale …, … și cu comisia județeană Mehedinți cu atribuții în aplicarea legilor fondului funciar, Instituția Prefectului Mehedinți a fost reprezentată inclusiv de către inculpatul ..., consilier juridic la acea dată, după cum rezultă, fără echivoc, din delegația Prefecturii Județului Mehedinți nr. ../07.02.2005, încheierea din 10.02.2005 a Judecătoriei ..., delegația Instituției Prefectului Județului Mehedinți nr. …/27.03.2006 și încheierea Tribunalului Mehedinți din 29.03.2006 (volum VII, filele 274-276, 283-284).

S-a reţinut că, după soluționarea irevocabilă a procesului civil susmenționat, încă din anul 2013, pe fondul prezentării lui ... în audiențe la Instituția Prefectului Jud. Mehedinți în care își exprima nemulțumirea în legătură cu dispozitivul sentinței civile de acordare de despăgubiri, întâlniri la care participa și inculpatul ... în calitatea lui de șef al Serviciului Juridic, s-a dezvoltat o relație personală, apropiată, între denunțătoare și acest inculpat, sens în care cei doi au purtat mai multe discuții în legătură cu demersurile de urmat pentru a se dobândi un titlu de proprietate pentru o suprafață de teren intravilan.

În acest context, inculpatul s-a oferit să îi acorde denunțătoarei ajutor pentru emiterea titlului de proprietate cu privire la o suprafață de 5.000 de m.p. în intravilanul mun. ..., iar aceasta, cunoscând că toate procedurile judiciare și administrative anterioare în acest sens nu avuseseră niciun succes și realizând că fără sprijinul efectiv al lui ... nu ar avea niciun fel de șanse de izbândă, a acceptat, încă din 2013 – 2014, propunerea generică a acestuia ca în schimbul „ajutorului” dat să îi transmită cu titlu gratuit, din terenul astfel dobândit dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 2.000 de mp, nedeterminată ca și amplasament și valoare de piață, lui și altor persoane care urmau să își aducă aportul, corespunzător funcțiilor și calităților deținute, la emiterea titlului de proprietate.

Practic, folosul necuvenit a fost pretins de către inculpatul ... pentru a executa împreună cu inculpatul ..., cu contribuția strict formală a denunțătoarei (redactare cerere, prezentare documente și semnare de înscrisuri), un cumul de activități concrete, interdependente, în scopul emiterii unui titlu de proprietate pe o suprafață anume determinată, de 5.000 de mp în intravilanul localității …, cu un potențial economic cât mai bun, de vreme ce exista o cointeresare semnificativă a inculpaților, de 40% din întreg (procent obținut prin raportarea la suprafața totală, de 5.000 de m.p. a terenului, a celei de 2.000 de m.p., pretinse cu titlu de mită).

Aceste activități au fost legate intrinsec de exercitarea îndatoririlor de serviciu ale inculpaților ... și ..., atât raportate la funcțiile publice pe care le ocupau cât și la calitățile lor de membri în cele două comisii, constituite la nivel local și județean, cu atribuții concrete în punerea în posesie și în emiterea hotărârilor de reconstituire a dreptului de proprietate cu privire suprafețe de teren din municipiul …, respectiv din județul ….

Este de subliniat faptul că demersurile concrete de identificare a acestei suprafețe de 5.000 de mp de teren intravilan care fost menționată în titlul de proprietate nr. …/23.09.2019 emis în favoarea numitei ..., care nici măcar nu era inventariată în cadrul patrimoniului U.A.T.M. …, de obținere a unui plan de amplasament și delimitare cu privire la acesta, de intervenție la funcționarii Registrului Agricol pentru soluționarea celeritate (și implicit, favorabilă) a cererii, precum și de punere în posesie a denunțătoarei, au presupus exercitarea concretă de către inculpatul ... a prerogativelor funcției de director executiv al Direcției de Cadastru și Fond Funciar din cadrul Primăriei Mun. … și ale celor aferente calității de vicepreședinte al comisiei de punere în posesie.

O încălcare evidentă a îndatoririlor de serviciu ale inculpatului ... ca și jurist, șef al Serviciului Juridic în cadrul Instituției Prefectului Jud. Mehedinți, dar și ale atribuțiilor sale de membru în Comisia Județeană de Stabilire a Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Mehedinți s-au produs când acesta i-a dictat lui ... conținutul cererii de reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la suprafața de 5.000 de m.p. de teren din tarlaua …, parcela .., pe care aceasta a formulat-o la data de 16.05.2020, lucru care rezultă atât din observarea acestui demers în sine, funcționarul implicat în soluționarea unei cereri dictându-i în mod deliberat un conținut nereal unei petente, cât și prin prisma faptului că el cunoștea personal, fiind implicat nemijlocit în proces, date despre hotărârea judecătorească și că, dacă aceasta ar fi fost menționată și atașată la cerere, procedura de urmat ar fi fost alta și ar fi avut un cu totul alt rezultat: fie acceptarea unui teren din rezerva Comisiei Locale de Fond Funciar (având însă un alt amplasament și fiind mai puțin valoros economic), fie înaintarea unei propuneri de acordare de despăgubiri.

O interconectare a activităților descrise mai sus a celor 2 inculpați este evidentă: ei erau chiar persoanele potrivite pentru a obține rezultatul dorit de către ..., însă niciunul nu ar fi putut să obțină singur finalitatea demersului infracțional (emiterea titlului de proprietate și beneficii materiale proprii), ci numai concertat, acest lucru fiind de altfel relevat de starea de fapt reținută, potrivit căreia ... a apelat la ajutorul lui ..., iar acesta, neavând posibilitatea de a „rezolva” singur problema reconstituirii dreptului de proprietate în natură, a solicitat sprijinul inculpatului ....

Altfel formulat, demersurile administrative pentru obținerea titlului de proprietate pe numele lui ..., aducătoare de beneficii ilicite pentru cei doi inculpați, nu puteau fi concepute și nici realizate doar de către unul dintre ei, ci numai împreună, în baza unui plan comun, cu sarcini anterior stabilite pentru fiecare: activitatea  de identificare a altui teren decât cel care i s-ar fi cuvenit legal denunțătoarei și de obținere a unui plan de amplasament și delimitare pentru acesta, desfășurate de inculpatul ..., nu ar fi avut nici un fel de eficiență fără modalitatea înșelătoare de concepere a cererii din 16.05.2019 de către ..., după cum cererea respectivă, formulată în mod deliberat contrar situației de fapt reală, nu ar fi putut canaliza procedura de reconstituire a dreptului de proprietate către una pe vechiul amplasament dacă nu ar fi existat, premergător ei, „găsirea” de către inculpatul ... a unui teren liber și atașarea planului de amplasament și delimitare, ambele având drept scop simularea deținerii în posesie a terenului de către martora ....

De asemenea, adoptarea unei hotărâri de admitere a cererii lui ... și punerea acesteia în posesie pe suprafața de 5.000 de m.p. la nivelul Comisiei Locale de Fond Funciar nu ar fi avut nici un rezultat concret dacă la nivelul Comisiei Județene de Stabilire a Dreptului de Proprietate Asupra Terenurilor Mehedinți, al cărei membru important era inculpatul ... (șeful Serviciului Juridic), nu s-ar fi validat anexele 1 și 3 și nu s-ar fi hotărât emiterea titlului de proprietate pe numele denunțătoarei.

Luând în considerare toate aceste aspecte, de care inculpații s-au ocupat minuțios, este totuși ușor de observat că eforturile lor ar fi putut fi, teoretic, zădărnicite de către funcționari bine pregătiți din cele două comisii de fond funciar chemate să analizeze cererea lui ... cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate pe un teren apărut practic din neant și care, în mod evident, nu era cel care fusese deținut de către tatăl ei.

În concret, având în vedere canalizarea deliberată de către cei doi inculpați, a cererii lui ... (în calitate de moștenitor al defunctului …) pe un traseu scurt, al reconstituirii dreptului de proprietate pe vechiul amplasament,  bazându-se pe experiența conferită de funcțiile publice și de calitățile deținute precum și având cunoștință de verificările deficitare realizate de membrii comisiilor locale și județene, ... și ... au avut siguranță deplină în ceea ce privește reușita planului cu activități comune, conceput de către primul dintre ei pentru eludarea prevederilor legale în speța emiterii titlului de proprietate pe numele susnumitei precum și garanția obținerii de foloase materiale necuvenite.

Este dovedit fără echivoc faptul că cei doi inculpați au profitat deplin de funcțiile deținute și de ascendentul conferit de acestea în relația cu martora ..., creându-i în mod evident acesteia convingerea că soluționarea favorabilă a cererii sale este în mod exclusiv dependentă de modalitatea în care ei își exercită îndatoririle de serviciu și în mod evident de satisfacerea pretențiilor lor materiale ilicite (40 % din totalul suprafeței de teren solicitate).

Este evident că ..., deși îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate în natură, ar fi fost în imposibilitatea absolută a obținerii titlului de proprietate chiar pe acel teren din zona Banoviței, deoarece acesta nu era nici măcar inventariat în patrimoniul U.A.T.M. ..., nu i se stabilise categoria de utilitate publică sau privată, nu era inclus în rezerva Comisiei Locale de Fond Funciar pentru a fi acordat peroanelor îndreptățite și nicio persoană privată, străină de instituții publice, de genul Primăriei Mun. Dr. Tr. Severin sau Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Mehedinți care să gestioneze date despre terenurile din județ, nu ar fi reușit să îl identifice vreodată, pentru că nu existau nici un fel de surse publice în acest sens.

Astfel, rezultatul final al activității inculpaților a fost materializat în:

- semnarea de către … (și de către soția sa …) a contractului de dezmembrare și vânzare – cumpărare autentificat la Biroul Individual Notarial … sub nr. …/09.06.2020 prin care suprafața de teren de 5.000 mp a fost dezmembrată potrivit documentației cadastrale obținute anterior de către cei doi inculpați, loturile nr. 3 și 4  în suprafață de câte 500 mp fiind „vândute” inculpatul ... și soției acestuia, în cuprinsul contractului menționându-se și plata sumei de 30.000 lei deși în realitate proprietarul terenului nu a primit – o, tranzacția având drept unic scop disimularea naturii ilicite a folosului material necuvenit pretins de către inculpat pentru exercitarea îndatoririlor de serviciu și crearea unei aparențe de legalitate cu privire la intrarea produsului infracțiunii de luare de mită în patrimoniul inculpatul ... și

- primirea de către inculpatul ..., la data de 09.07.2020, a sumei de 30.000 de euro, de la denunțătoare și fiica acesteia, în schimbul neperfectării unui al doilea contract de vânzare-cumpărare cu privire la suprafața de 1.000 de m.p. de teren, care i s-ar fi cuvenit și acestui inculpat, potrivit înțelegerii inițiale, suma de de 30.000 de euro fiind stabilită în mod expres de către inculpat și comunicată lui ... prin intermediul lui ....

Pentru înțelegerea rolurilor indispensabile și interdependente ale celor doi inculpați în realizarea demersului infracțional al acestora soldat cu emiterea titlului de proprietate pe numele lui ..., dar și a ascendentului pozițiilor publice deținute de către cei doi asupra subordonaților, se impun următoarele precizări:

Potrivit înscrisurilor comunicate de Primăria municipiului …, inculpatul ... a deținut, începând cu data de 01 iulie 2017, funcția publică de director executiv al Direcției Cadastru Fond Funciar din cadrul instituției publice.

Din fișele postului comunicate, rezultă că acesta a avut atribuții exprese privind:

- coordonarea activității Direcției Cadastru Fond Funciar, în lipsa arhitectului șef coordonând, de asemenea, și activitatea Serviciului Urbanism și Amenajarea Teritoriului, sens în care semnează și contrasemnează toate actele emise de acest serviciu;

- semnarea și verificarea documentelor întocmite de personalul din subordine, după verificarea documentațiilor sub aspectul încadrării soluțiilor propuse în prevederile legislației specifice.

În calitate de vicepreședinte al comisiei de punere în posesie, constituită la nivelul Comisiei Locale de Fond Funciar, ... avea îndatorirea stabilită de art. 5 din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate precum și punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin HG 890/2005 cu modificările și completările ulterioare, respectiv deplasarea în teren, în prezența solicitantului, pentru delimitarea acestuia.

Referitor la inculpatul ..., potrivit înscrisurilor predate de către Instituția Prefectului Mehedinți, acesta a deținut, începând cu data de 08.10.2010, funcția de șef al Serviciului Juridic din cadrul instituției, denumirea anterioară a funcției fiind șef Serviciu controlul legalității, contencios administrativ, relația cu autoritățile locale, apostila și aplicarea actelor cu caracter reparatoriu, având prevăzute expres în fișa postului atribuții privind:

- reprezentarea Instituției Prefectului și Comisiei județene de fond funciar în cauzele aflate pe rolul instanțelor judecătorești și exercitarea căilor de atac atunci când este cazul;

- participarea la ședințele Comisiei județene de fond funciar.

În calitate de membru al Comisiei Județene de Stabilire a Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Mehedinți, inculpatul ... avea sarcinile prevăzute de art. 6 din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate precum și punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin HG 890/2005 cu modificările și completările ulterioare, respectiv:

- verificarea legalității propunerilor înaintate de comisiile comunale, orăşeneşti şi municipale, în special existenţa actelor doveditoare, pertinenţa, verosimilitatea, autenticitatea şi concludenţa acestora, dar și

- validarea sau invalidarea propunerile comisiilor comunale, orăşeneşti sau municipale, împreună cu proiectele de delimitare şi parcelare și

- identificarea terenurilor atribuite ilegal şi sesizarea prefectului, care va promova acţiuni în constatarea nulităţii absolute pentru cazurile prevăzute la art. III din Legea nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare.

În completarea considerațiilor cu caracter general expuse mai sus, menite să evoce condițiile în care s-au comis infracțiunile care formează obiectul prezentului dosar, juxtapuse atribuțiilor funcțiilor și calităților deținute de către cei doi inculpați, se rețin următoarele

După ce denunțătoarea ... a acceptat solicitarea generică a inculpatului ... de a-l răsplăti, pe el și pe un altul, nenominalizat, pentru demersurile ce vor fi fost finalizate cu emiterea titlului de proprietate asupra unei suprafețe de 5.000 de mp de teren intravilan, inculpatul ... l-a contactat pe inculpatul ... cu care a discutat în concret despre „oportunitatea” apărută.

În acest sens, în perioada aprilie – mai 2019, inculpatul ..., în exercitarea atribuțiilor de serviciu și în baza actelor și informațiilor avute la dispoziție în calitatea sa de director executiv al Direcției Cadastru Fond Funciar în cadrul Primăriei mun. ... a identificat suprafața de 5.000 de mp situată în tarlaua 367, parcela 2 în intravilanul mun. ..., zona Banoviței.

Acest teren nu făcea parte din rezerva comisiei locale de fond funciar, nu figura nici măcar în patrimoniul UATM …, nu i se stabilise categoria de utilitate publică/privată și în mod evident nu i s-ar fi putut atribui la momentul analizării cererii, într-o procedură legală, neviciată, lui ....

În continuare inculpatul ... a contactat-o pe martora ... și la data de 16.05.2019 i-a cerut să completeze olograf și să semneze în biroul său din cadrul Instituției Prefectului Mehedinți cererea prin care susnumita, în calitate de moștenitoare a lui …, solicita Primăriei municipiului ... punerea în posesie pe terenul identificat de către inculpatul ..., cu suprafața de 5.000 de mp situată în tarlaua 367, parcela 2 în intravilanul mun. ..., cartier …: „La data de 16.05.2019, am chemat-o la mine în birou pe ... și în baza datelor pe care mi le comunicase și mei [n.n. mie] ... i-am spus ce să scrie în cererea pe care aceasta a  formulat-o către Primăria … pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeței de 5.000 mp în tarlaua .., parcela .., din intravilanul loc. ….” – declarație inculpat ... din 30.07.2020.

S-a apreciat că există probe care să confirme că infracțiunea de luare de mită având ca beneficiari ambii inculpați - ... și …, în varianta alternativă a pretinderii, s-a concretizat în mod efectiv în perioada aprilie – mai 2019, când inculpații au efectuat demersuri și au identificat suprafața de 5.000 mp (tarlaua .., parcela ..) în intravilanul mun. ..., zona …în raport de care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu specifice funcțiilor deținute, au acționat pentru a se asigura că cererea numitei ... de reconstituire a dreptului de proprietate urma să fie finalizată favorabil, prin eliberarea titlului de proprietate cu privire la această suprafață determinată de teren.

Doar în acest moment, după localizarea cu exactitate a suprafeței de teren de 5.000 mp din care urma ca ambii inculpați să primească cu titlu de mită câte 1.000 mp, au fost concretizate infracțiunile de luare de mită în formele de participație reținute în sarcina fiecărui inculpat, în varianta acțiunii de pretindere a unui folos material necuvenit care a devenit unul determinat și nu generic.

De altfel, după cum rezultă din probele administrate în cauză, martora ... nu a avut nicio contribuție în selectarea acestei suprafețe de teren care să-i fie atribuită în baza cererii pe care a completat-o și semnat-o în biroul inculpatul ... în data de 16.05.2019 și care a fost înregistrată la Primărie municipiului ... sub nr. …/17.05.2019.

Este evident că acest teren nu era cel al tatălui ei și că ... nu îl folosea, de altfel denunțătoarea declară că nu știa care era amplasamentul lui anterior formulării cererii din 16.05.2019.

Hotărârea nr. … din 03.07.2019 a Comisiei locale de fond funciar din cadrul Primăriei municipiului ..., a fost, bineînțeles, în sensul admiterii cererii lui ... și al întocmirii documentației, respectiv anexa 1,3 și a procesului-verbal de punere în posesie.

S-a întocmit și un proces verbal referitor la ședința din 03.07.2019 a comisiei locale de fond funciar, în care, la poziția nr. 5, aferentă cererii lui ..., au fost preluate mențiunile din propunerea comisiei tehnice, anume că ... solicită reconstituirea dreptului de proprietate „conform cererii depuse în baza Legii 247/2005”. (vol. IV, filele 275-280).

De menționat este că anexa nr. 1, respectiv tabelul nominal cuprinzând membrii cooperatori care au adus teren în extravilan și intravilan, în C.A.P. și persoanele cărora li s-a preluat de cooperative teren în orice mod, la poziția nr. 1 fiind menționat …, având ca moștenitor pe ..., pentru suprafața de 0,50 ha., este semnată, în calitate de director executiv, de către inculpatul ....

Procesul-verbal de punere în posesie, fără număr, încheiat în data de 08.07.2019, de către comisia de punere în posesie, care are o activitate „strâns legată de activitatea CLFF” (potrivit adresei …/23.07.2020 a Primăriei Mun. …) cu ocazia punerii în posesie a proprietarului ..., moștenitor al defunctului …, conform C.L.F.F. nr. .. din 03.07.2019, pentru suprafața de 0,50 ha., în care este individualizată suprafața de 5.000 m.p., categoria teren arabil, tarlaua .., parcela .., în intravilanul municipiului ..., având ca vecinătăți la Nord – domeniul public, la Est – strada …, la Sud – strada … și la Vest – domeniul public, este, de asemenea, semnat în calitate de vicepreședinte, de către directorul executiv ....

Activitatea de punere în posesie, deși explicată clar la art. 5 lit. i din Regulament, a fost de asemenea doar una strict  formală (declarație martor ...: „Eu nu am fost niciodată la fața locului cu vreo comisie pentru a identifica acel teren și a stabili granițele lui prin aplicarea de țăruși”), fără a se efectua de către membrii comisiei de punere în posesie, al cărei vicepreședinte era inculpatul ..., în prezența moștenitoarei ..., deplasarea în teren, individualizarea și delimitarea imobilului, procesul verbal de punere în posesie fiind semnat de către denunțătoare la sediul instituției, la solicitarea expresă a inculpatul ...:

Pasul următor, în conformitate cu hotărârea …/03.07.2019 a Comisiei Locale de Fond Funciar a fost înaintarea „spre validare Comisiei Județene de Fond Funciar” a situației „persoanelor îndreptățite să primească teren, însoțită de documentația necesară (…)”.

Anexa la hotărârea … din 03.07.2019, document semnat de către inculpatul ..., în calitate de director executiv, a prevăzut, în ceea ce privește cererea …/17.05.2019 a lui ..., procedura de urmat : „se va întocmi documentația respectiv anexa 1, 3 și procesul verbal de punere în posesie, se va înainta la OCPI Mehedinți și Instituția Prefectului în vederea cartografierii titlului de proprietate cu tricolor pentru suprafața totală de 0, 50 ha.”

De la Primăria Mun. ..., cu adresa …/12.07.2019, semnată, în calitate de director executiv și de către inculpatul ..., înscrisurile referitoare la cererea lui ... au plecat inițial către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, unde au fost înregistrate sub nr. …/16.07.2019, apoi s-au reîntors la Primăria Mun. ... și au fost înaintate către Instituția Prefectului Județului Mehedinți, unde au fost înregistrate sub nr. …./21.08.2019.

La Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Mehedinți, documentația aferentă cererii lui ... a fost verificată de către martora … – consilier la Biroul de Fond Funciar, care a întocmit fișa de analiză …/08.08.2019, prin care s-a recomandat necartografierea titlului de proprietate, în principal pentru inexistența planurilor parcelare în zonă, care făceau imposibilă stabilirea exactă a vecinătăților terenului menționate în planul de amplasament și delimitare, dar și pentru că „în documentație nu există documente concludente care să ateste că reconstituirea se face pe vechile amplasamente” .

Reprezentanții comisiei tehnice și ai Comisiei Locale de Fond Funciar ... nu au mai efectuat însă nici un fel de verificări suplimentare raportate la acest aviz negativ al O.C.P.I. și au trimis toate înscrisurile, împreună cu această fișă de analiză la Instituția Prefectului Județului Mehedinți.

În concluzie, potrivit celor expuse mai sus, ajutorul dat de inculpatul ..., în exercitarea îndatoririlor sale de serviciu aferente funcției de conducere deținute și calității de vicepreședinte al comisiei locale de punere în posesie, în schimbul primirii cu titlu de mită a transferului gratuit al dreptului de proprietate pentru suprafața de 1.000 de m.p. de teren din totalul celor 5.000 de mp reconstituiți în favoarea numitei ..., folos material necuvenit convertit ulterior în numerar în cuantum de suma 30.000 de euro (valoare solicitată expres de către inculpat), a constat în:

- utilizarea în scop personal și pentru a-și maximiza valoarea folosului material necuvenit a datelor și informațiilor la care avea acces în baza funcției de director al Direcției de Cadastru și Fond Funciar pentru identificarea unui teren neinventariat, liber, cu potențial economic mai bun decât cel din rezerva aflată la dispoziția Comisiei Locale de Fond Funciar, cu privire la care să fie formulată cererea de reconstituire a dreptului de proprietate de către numita ... în împrejurările descrise mai sus;

- solicitarea informală, adresată reprezentantului unei societăți comerciale (… SRL) cu care Primăria Mun. … avea relații contractuale tocmai în domeniul cadastrului, cu care el avea raporturi de serviciu directe, pentru a obține gratuit un plan de amplasament și delimitare cu privire la terenul identificat, desigur în baza ascendentului funcției deținute în cadrul Primăriei ... și prevalându-se de un contract al instituției publice cu SC … SRL, pe care l-a exploatat în interes personal;

- intervenția la martora … pentru soluționarea cu celeritate a cererii numitei ..., fără a-i oferi amănunte cu privire la caracterul nefondat al acestei cereri, prevalându-se exclusiv de ascendentul ierarhic asupra acesteia conferit de funcția deținută și indicația insidioasă că preanalizase documentele, că se impune soluționarea rapidă și inducându-se astfel ideea că acestea sunt în regulă. De altfel inculpatul avea în mod evident cunoștință de verificările deficitare realizate de funcționarii din cadrul Direcției pe care o conducea, nefiind în niciun moment interesat pentru elaborarea unor proceduri operaționale care înlăture toate neregulile menționate mai sus în cuprinsul rechizitoriului, având convingerea deplină că hotărârea Comisiei Locale de Fond Funciar nu putea fi decât una corespunzătoare voinței sale și a inculpatului ...;

- neîndeplinirea sarcinilor concrete, corespunzătoare calității de vicepreședinte al comisiei locale de fond funciar și semnarea formală a procesului verbal de punere în posesie deși cunoștea că nu se efectuase deplasarea la fața locului, pentru identificarea și delimitarea terenului în prezența solicitantului și că în mod evident mențiunea că ... ar folosi acel teren era în mod evident nereală, mai mult semnătura acesteia pe procesul verbal fiind obținută ulterior, cu ajutorul celuilalt inculpat, ...;

- solicitările făcute angajaților subordonați pentru a i se comunica sosirea titlului de proprietate pe numele lui ... și demersurile comune făcute împreună cu inculpatul ... pentru ca acesta din urmă să intre în posesia actului în original și nu titularul acestuia, tocmai pentru a se asigura că ... nu se va răzgândi și le va transmite în mod gratuit cu titlu de mită, proprietatea celor 2 loturi de câte 1.000 mp, aspect care este confirmat și de raportul de expertiză grafică din care rezultă că martora nu a semnat în registrul special pentru primirea titlului de proprietate.

La Instituția Prefectului Județului Mehedinți documentația remisă de către Primăria Mun. … i-a fost repartizată chiar inculpatului ..., potrivit mențiunii olografe „Dl. … 21 08 2019”.

La rândul lui, inculpatul ... i-a repartizat lucrarea astfel constituită spre soluționare subordonatului său, martorul .., membru al colectivului de lucru al Comisiei Județene de Stabilire a Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor de pe lângă Instituția Prefectului Mehedinți.

Așa cum s-a menționat, la fel ca și în cazul comisiei tehnice și Comisiei Locale de Fond Funciar ..., membrii acestui colectiv de lucru, constituit la nivelul Județului Mehedinți din specialiști ai diferitelor instituții cu atribuții în aplicarea legilor fondului funciar, implicați efectiv în analizarea propunerii Comisiei Locale de Fond Funciar raportată la cererea lui ..., au acționat și ei cu multă suficiență.

Bineînțeles că nici un reprezentant al colectivului de lucru al comisiei județene nu a efectuat nicio verificare cu privire la existența unui proces civil între părți.

La fel ca și în cazul comisiei tehnice și Comisiei Locale de Fond Funciar, de vreme ce nimeni nu verifica existența unor hotărâri judecătorești între părți, nu apare ca hazardat raționamentul că oricine era nemulțumit de soarta proceselor civile intentate, formula noi cereri, pentru a obține un alt rezultat decât cel pronunțat în mod definitiv de instanța civilă. 

Rezultatul „verificărilor” efectuate de către membrii colectivului de lucru s-a materializat în procesul-verbal din 09.09.2019 în care, la poziția 5, se menționează admiterea propunerilor comisiei locale în cazul lui ..., de validare a anexelor 1 și 3 și de cartografiere a titlului de proprietate, deși se precizează existența fișei de analiză a O.C.P.I. nr. …/2019 și chiar punctele din aceasta „cu probleme”, respectiv IV și VI.

Cu ocazia ședinței Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Instituția Prefectului Mehedinți din 12.09.2019, s-a încheiat un proces verbal, semnat și de către ..., în calitate de membru, în care, la aceeași poziție, cu nr. 5, sunt preluate, în regim copy – paste, constatările colectivului de lucru referitoare la admiterea propunerilor comisiei locale de fond funciar.

În contextul celor expuse mai sus, la data de 12.09.2019, a fost emisă și hotărârea … a Comisiei județene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor de pe lângă Instituția Prefectului Mehedinți, cu exact aceleași mențiuni de admitere, la aceeași poziție, cu nr. 5, aferente cererii lui ....

În această hotărâre este menționată și înaintarea documentației la O.C.P.I. pentru „cartografiere conform procesului verbal de punere în posesie”.

Raportat la funcția deținută și calitatea de membru în comisia județeană de fond funciar, se reține că inculpatul ... s-a implicat în mod direct în exercitarea îndatoririlor de serviciu, facilitând în continuare eliberarea titlului de proprietate nr. …/23.09.2019 de către Comisia Județeană Mehedinți pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor în favoarea numitei ..., ca moștenitor al autorului …, acesteia fiindu-i reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 5.000 mp (tarlaua 367, parcela 2) în intravilanul mun. ..., zona …, teren identificat anterior de către inculpat, cu concursul inculpatul ... ca fiind avantajos pentru maximizarea folosului necvenit pretins de la martora ....

În acest sens, a semnat, în calitate de membru al Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Instituția Prefectului Mehedinți, procesul-verbal încheiat în data de 12.09.2019, prin care, la poziția nr. 5, s-a admis propunerea Comisiei locale de fond funciar a Primăriei ..., astfel cum a fost înaintată prin adresa nr. …/2019, prin care se solicita validarea anexelor 1 și 3 și cartografierea titlului de proprietate pentru autor … cu moștenitor ..., pentru suprafața de 0,50 ha. teren, conform Registrului Agricol 1959-1963.

Procesul-verbal semnat de către inculpatul ... a stat la baza emiterii hotărârii nr. 478 din 12.09.2019 a Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Instituția Prefectului Mehedinți, hotărârea având drept finalitate emiterea titlului de proprietate nr. …/23.09.2019 în favoarea numitei ..., ca moștenitor al autorului …, acesteia fiindu-i reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 5.000 mp (tarlaua .., parcela ..) în intravilanul mun. ..., zona ...

Așa cum s-a menționat, titlul de proprietate a fost emis deși O.C.P.I. Mehedinți - Serviciul Cadastru, prin fișa de analiză întocmită la data de 08.08.2019 nu recomandase cartografierea acestuia. 

Deși în declarația dată în calitate de inculpat la data de 30.07.2020 inculpatul ... a invocat că participarea și votul exprimat ca membru al Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Instituția Prefectului Mehedinți erau doar formale, o astfel de apărare este vădit nefondată fiind evident că în exercitarea acestei calități inculpatul avea obligațiile prevăzute expres de HG 890/2005, astfel cum sunt detaliate în art. 6, cu atât mai mult cu cât acesta deținea și funcția de șef al Serviciului Juridic din cadrul Instituției Prefectului Mehedinți raportat la care avea obligația de a semnala orice element de nelegalitate sau netemeinicie cu privire la propunerea Comisiei Locale de Fond Funciar în speța de față, inculpatul având cunoștință de absolut toate deficiențele detaliate mai sus, pe care de altfel le-a exploatat în mod voit, cu concursul celuilalt inculpat ...:

Este neîndoielnic faptul că inculpatul avea obligația de a vota pentru invalidarea hotărârii nr. 39/03.07.2019 a Comisiei Locale de Fond Funciar și a aduce la cunoștința celorlalți membrii neregulile detaliate mai sus, legate în special de individualizarea suprafeței de teren în raport de care s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea numitei ..., însă votul său a fost unul conform, tocmai pentru a-și asigura obținerea efectivă a folosului necuvenit de la ... – transferul gratuit al proprietății unui lot de 1.000 de mp din totalul suprafeței menționate în hotărâre și ulterior în titlul de proprietate, pretins expres acesteia pentru a o sprijini în demersul său legitim – punerea în executare a unei hotărâri judecătorești irevocabile și pentru care nu ar fi trebuit în niciun caz să i se solicite practic un comision enorm de 40 % (raportat și la pretențiile celuilalt inculpat) pentru o soluționare favorabilă.

În realitate inculpatul a fost doar interesat de maximizarea produsului infracțiunii de luare de mită prin identificarea unui teren cât mai avantajos valoric din care să-și îndestuleze pretențiile ilicite, acesta folosind în mod deplin atributele conferite de funcția de conducere deținută și calitatea de membru al Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor de pe lângă Instituția Prefectului Mehedinți pentru a avea un ascendent în raport cu martora ..., pentru a-și impune pretențiile ilicite și pentru a-i crea acesteia convingerea că aportul său și al celuilalt inculpat sunt decisive pentru obținerea unei hotărâri favorabile și că tot ei pot cu ușurință să anuleze toate aceste înscrisuri dacă nu le sunt satisfăcute efectiv pretențiile, aspect care va fi detaliat în continuare.

Cei doi inculpați au fost în permanență în contact urmărind finalizarea procedurii și după emiterea titlului de proprietate nr. 86327/23.09.2019.

Astfel, după ce a fost emis de către O.C.P.I. și semnat de către persoanele îndreptățite, titlul de proprietate în original a fost ridicat de către inculpatul ..., semnătura menționată în registrul privind ridicarea titlului în original nefiind efectuată de către martora ..., aspect confirmat de raportul de expertiză grafică nr. …/12.10.2020, întocmit de către I.P.J. Dolj – Serviciul Criminalistic.

Primirea efectivă de către cei doi inculpaţi a produsului infracţiunilor de luare de mită (inclusiv infracţiuni specific infracţiunii de spălarea banilor):

După finalizarea activităților descrise mai sus, inculpații ... și  ... au întreprins demersuri concrete pentru a primi efectiv produsul infracțiunii de luare de mită, respectiv transmiterea în mod gratuit a dreptului de proprietate cu privire la câte 1.000 de mp de teren pentru fiecare din suprafața de 5.000 de m.p. reconstituită în favoarea numitei ..., conform titlului de proprietate nr. 86327/23.09.2019.

Potrivit probelor administrate în cauză, inculpatul ... a evitat în permanență să intre în contact direct cu martora ... sau cu fiica acesteia, dorind ca identitatea lui să le rămână necunoscută acestora tocmai pentru a se proteja în eventualitatea demarării unei anchete penale cu privire la infracțiunile de corupție care fac obiectul prezentului dosar penal, referirile făcute de către inculpatul ...  cu privire la acesta fiind impersonale – „oamenii, ei, lor, și-au, vor”, împrejurările graduale în care acest a intrat în cele din urmă în contact cu martorele urmând a fi detaliate în continuare.

În acest sens i-a cerut expres lui ... să nu le ofere celor 2 martore detalii despre numele său sau funcția deținută, acțiunea de pretindere a folosului material necuvenit fiind derulată în mod indirect de către acesta, cu sprijinul nemijlocit al inculpatul ... care a fost cel desemnat să acționeze ca intermediar și să se asigure că va intra efectiv în posesia mitei – inițial transmiterea gratuită a proprietății cu privire la o suprafață de 1.000  de m.p. din totalul celor menționați în titlul de proprietate și ulterior a sumei de 30.000 de euro în numerar, valoare stabilită expres de către ... pentru a nu se mai perfecta un contract de vânzare – cumpărare similar cu cel încheiat de către ....

După cum s-a menționat mai sus, titlul de proprietate nu a fost predat titularului – numitei ..., ci a rămas la inculpatul ..., acesta exercitând presiuni efective asupra martorei pentru obținerea cu titlu gratuit, atât de către sine cât și de către inculpatul ..., a proprietății celor 2 loturi de câte 1.000 de mp din suprafața menționată în titlu, precizându-i în mod expres că ajutorul acordat de către ei a fost unul esențial, că titlul de proprietate poate fi oricând anulat și că, dacă nu ar fi intervenit el, cererea nu ar fi fost soluționată prin reconstituirea acestei suprafețe de teren, ci ar fi fost acordate doar despăgubiri în acțiuni greu solvabile și cu o valoare incertă.

Aceste presiuni efective sunt un aspect esențial în înțelegerea modului în care  inculpatul ... a înțeles să se asigure că el și ... vor fi „răsplătiți” pentru demersurilor lor.

Prin reținerea titlului de proprietate original asupra sa deși nu avea nici un drept în acest sens, prin evidențierea contribuției sale esențiale la emiterea titlului și prin învederarea consecințelor nerespectării înțelegerii inițiale, el a minimizat riscurile neperfectării actelor de vânzare-cumpărare, declarațiile lui ... și ale fiicei sale în acest sens fiind  elocvente.

Astfel, inculpatul ... și inculpatul ..., în mod nemijlocit și în numele martorei, deși nu aveau o procură în acest sens, au efectuat demersuri pentru intabularea și pentru dezmembrarea suprafeței de teren pe care se reconstituise dreptul de proprietate în 3 loturi a câte 1.000 mp și 4 loturi a câte 500 mp (conform memoriului tehnic din 29.01.2020, planului de amplasament și delimitare a imobilului cu propunerea de dezlipire întocmite în numele lui ... și referatului de admitere eliberat de O.C.P.I. Mehedinți – B.C.P.I.  ... înregistrat sub nr. ..../20.05.2020).

Astfel, fără să îi ceară acceptul martorei ..., cei doi inculpați au hotărât, cu prevalența interesului lor personal, împărțirea ternului în șapte loturi : 4 de câte 500 de m.p., care urmau să le revină, câte 2 loturi la fiecare și 3 parcele de câte 1.000 de m.p. fiecare, însumând în total 3.000 de m.p., care ar fi trebuit să îi rămână martorei.

De întocmirea memoriului tehnic necesar intabulării și a planului de amplasament și delimitare a imobilului cu propunerea de dezlipire s-a ocupat personal inculpatul ..., care, profitând de relațiile de prietenie dar și de serviciu pe care le avea cu martorul ..., cadastrist, i le-a prezentat acestuia doar pentru semnare.

În vederea primirii efective a foloaselor necuvenite solicitate pentru sine și pentru altul, inculpatul ... a ținut legătura, în perioada mai – iunie 2020, cu ..., cerându-i să se prezinte la notar și să încheie contracte de vânzare – cumpărare prin care să fie disimulată natura ilicită a produsul infracțiunilor de luare de mită și în care să fie inserat inclusiv prețul „plătit” pentru cele 2 suprafețe de câte 1.000 mp (4 loturi a câte 500 mp), deși era evident pentru părțile contractante că în realitate martora nu urma să primească vreo sumă de bani în schimbul transmiterii dreptului de proprietate asupra acestor imobile.

Inculpatul ... a fost cel care s-a ocupat de obținerea certificatului fiscal dar și a certificatului de urbanism necesare pentru data de 09.06.2020 când, la notarul public ... din mun. ... (ales de către inculpatul ...) s-a perfectat un act autentic, cu două obiecte, referitor la terenul de 5.000 de m.p. al lui ...: dezmembrarea în cele 7 loturi și, separat, „vânzarea” a două dintre acestea soților ... și ...

Anterior, la notarul public, documentația cu privire la intabularea terenului de 5.000 de m.p. și la dezmembrarea acestuia în 7 loturi, fuseseră duse chiar de către inculpatul ... (declarație inculpat din 30.07.2020: „Rețin că documentația referitoare la dezmembrarea terenului în 7 loturi, chiar eu am dus-o la notar.”)

De asemenea, înainte de încheierea contractului, ... a discutat personal cu notarul public despre conținutul acestuia și implicit clauzele esențiale.

Ca urmare a presiunilor exercitate asupra sa, fără a achita contravaloarea vreunei taxe fiscale sau notariale, numita ... a semnat în calitate de vânzător contractul de dezmembrare și vânzare – cumpărare autentificat la Biroul Individual Notarial ... sub nr. .../09.06.2020 prin care suprafața de teren de 5.000 mp a fost dezmembrată potrivit documentației cadastrale obținute anterior de către cei doi inculpați funcționari publici, loturile nr. 3 și 4  în suprafață de câte 500 mp fiind „vândute” soților ... și ..., în cuprinsul contractului menționându-se și plata sumei de 30.000 lei, pe care, în realitate, proprietarul terenului nu a primit-o.

Disimularea naturii ilicite a produsului infracțiunii de luare de mită - în fapt folosul necuvenit pretins și primit de către inculpatul ... pentru sprijinul acordat numitei ... în procedura demarată de aceasta privind reconstituirea dreptului de proprietate descrisă mai sus, prin încheierea acestui contract de vânzare-cumpărare și stipularea nereală a plății prețului în conținutul acestui înscris întrunesc elementele de tipicitate ale infracțiunii de spălare a banilor,  prev. de art. 49 alin. 1 lit. b din Lg. 129/2019.

Practic inculpatul a optat pentru încheierea actului notarial doar pentru a da o aparență de legalitate cu privire la modalitatea în care produsul infracțiunii de luare de mită intra în patrimoniul său, în condițiile în care pretinsa vânzare-cumpărare nu respecta 3 cerințe esențiale (prevăzute expres în Codul Civil la art. 1179, 1650, 1660 și 1665) pentru validitatea acesteia:

►existența unui consimțământ neviciat al vânzătorului cu privire la transferul dreptului de proprietate cu privire la cele 2 loturi a câte 500 m.p., ... fiind în realitate constrânsă să accepte tranzacția pentru a i se preda originalul titlului de proprietate și documentației de dezmembrare și pentru a putea efectiv să se comporte ca un proprietar real cu privire la suprafața de 5.000 m.p., aceasta fiind în permanență într-o poziție de inferioritate în raport cu ambii inculpați și sub spectrul amenințării anulării titlului de proprietate precum și creării de obstacole de către aceștia în procedura de intabulare și de obținerea de avize eliberate de către Primăria mun. ... pentru racordarea la utilități a imobilului cu privire la care i se reconstituise dreptul de proprietate;

►o cauză licită și morală, tranzacția având drept unic scop disimularea naturii ilicite a mitei și crearea unei aparențe de legalitate cu privire la intrarea folosului necuvenit în patrimoniul inculpatului;

►plata efectivă a vreunui preț de către cumpărător - suma de 30.000 de lei fiind stabilită arbitrar doar pentru a se achita valoarea minimă a taxelor notariale, aceasta nefiind achitată de către inculpat nici anterior și nici ulterior semnării contractului, prețul nefiind stabilit cu intenția de a fi plătit.

Deși inculpatul ... a declarat la datele de 30.07.2020 și de 12.10.2020 că ar fi avut o înțelegere cu martora ... ca, pentru ajutorul oferit în reconstituirea dreptului de proprietate, să „cumpere” suprafața de 1.000 mp „la un preț avantajos”, pe care să îl remită efectiv vânzătorului, după ce urma să vândă un lot de 500 mp și să deducă din suma obținută banii achitați din fonduri proprii pentru procedurile administrative, cadastrale și notariale, o astfel de apărare este neverosimilă și infirmată categoric de probele administrate în cauză.

Astfel, din declarația dată de către inculpatul ... în ziua de 24.09.2020, rezultă fără dubiu că pretențiile lui ... au fost clare – obținerea cu titlu gratuit a proprietății cu privire la suprafața de 1.000 de mp și disimularea naturii ilicite a produsului infracțional prin încheierea unui contract de vânzare – cumpărare care să creeze o aparență licită a dobândirii acestui bun în patrimoniu:

„Așa cum am declarat și anterior, atunci când am fost abordat pentru prima dată de către ..., acesta mi-a spus foarte clar că, dacă sunt de acord să mă implic, alături de el, pentru soluționarea favorabilă a solicitării lui ... privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafață de 5.000 m.p. în intravilanul municipiului ..., în sensul identificării și atribuirii acesteia a unui teren amplasat într-o zonă cât mai buna din punct de vedere economic, urma să primim, cu titlu gratuit de la aceasta, câte 1.000 m.p. fiecare din suprafața pentru care urma să se emită titlu de proprietate în favoarea susnumitei.

Nu s-a pus niciodată problema ca eu sau ... să fi plătit vreun preț pentru suprafețele de câte 1.000 m.p., în sarcina noastră intrând doar suportarea taxelor pentru racordarea la utilități, întocmirea documentației cadastrale și plata taxelor notariale la autentificarea contractelor, precum și a impozitelor locale.”

Declarațiile martorelor ... și ... sunt și ele elocvente în această privință, în sensul că nu s-a pus vreodată problema plății vreunei sume de bani drept contravaloare a loturilor de teren transmise în proprietatea inculpatul ..., sens în care aceasta din urmă a menționat expres că i-a adus și reproșuri inculpatului, pretențiile sale materiale necuvenite fiind în mod vădit exagerate: „Astfel, în dimineața zilei de 09.06.2020, am mers împreună cu mama mea la biroul numitului ... din incinta Prefecturii Mehedinți, unde am purtat o discuție cu acesta, în care i-am spus că nu mi se pare normal ca mama mea să îi dea, din terenul aflat în proprietatea ei, 1000 de metri cu titlu gratuit.”

Această situație de fapt fiind confirmată de altfel și de procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice și ambientale obținute în urma punerii în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică dispuse de către judecătorul de drepturi și libertăți.

Este evident așadar că vânzătoarea s-a aflat la notar într-o situație de altfel hilară, ea necunoscând nici măcar prețul din act, despre care chiar inculpatul ... a susținut clar că este o sumă minimală, pentru ocolirea taxelor ocazionate de inserarea unui preț real.

În aceeași convorbire ambientală, referindu-se chiar la subiectul vânzării unuia dintre cele două loturi de 500 de m.p. al căror proprietar devenise la data de 09.06.2020, ... nici măcar nu sugerează ideea că ar putea să îi dea denunțătoarei vreo sumă, fie și nedeterminată, de bani, la un moment nespecificat din viitor, așa cum încearcă să acrediteze ideea în declarațiile sale.

În acest context, aceste susțineri ale inculpatului referitoare la o intenție a sa, viitoare, incertă ca moment, de a-i da lui ... pe terenul „cumpărat” la 09.06.2020 un preț, apreciat de către el ca fiind mai mic decât cel al pieței, dar nedeterminat, preț pe care vânzătorul nici nu se aștepta să îl primească, nu sunt decât apărări de fond ale acestuia, neverosimile și contrazise de întregul material probator administrat, inclusiv de toate convorbirile telefonice și ambientale redate și anexate la dosar, sens în care exemplificăm replica dată de ... inculpatului în ziua de 01.07.2020 când se discuta cu ... despre cine a achitat taxele aferente procedurile de intabulare și notariale – „Trebuia să contribuie și ei, că ați luat totu’ degeaba așa!”, afirmație care nu este contrazisă în vreun fel de inculpat.

De altfel, după cum s-a menționat mai sus, unele dintre condițiile de validitate ale prețului contractului de vânzare-cumpărare este ca acesta să fie determinat sau determinabil și să fie stabilit cu intenția de a fi plătit, rigoare care nu este respectată în cazul de față, acesta fiind stabilit total independent de voința vânzătorului, care nu îl cunoștea dar și a cumpărătorului, care era interesat doar de menționarea lui într-un cuantum cât mai mic, indiferent cât ar fi fost acesta, doar pentru a plăti taxe cât mai mici.

De menționat este că, potrivit înscrisului olograf descoperit cu ocazia percheziției domiciliare la locuința lui ..., vol. III, fila 134, transmis și pe WhatsApp lui ..., prețul vehiculat inițial pentru contract a fost de 49.000 de lei, acesta fiind redus la valoarea minimală a grilei notariale pentru a se diminua cât mai mult taxele care trebuiau plătite.

Nu sunt astfel îndeplinite condițiile de valabilitate ale contractului de vânzare - cumpărare, operațiunea nefiind una sinalagmatică, din moment ce pretinsul cumpărător nu își asuma nicio obligație în raport cu vânzătorul, consimțământul acestuia din urmă era în mod evident viciat (constrângere morală exercitată asupra acestuia de către inculpați), prețul menționat fiind unul fictiv, care nu a fost plătit vreodată și tranzacția nu avea o cauză licită și morală, vizând exclusiv disimularea naturii ilicite a produsului infracțional și crearea unei aparențe de legalitate cu privire la dobândirea proprietății bunului imobil de către inculpat, fiind astfel întrunite elementele de tipicitate ale infracțiunii de spălarea banilor prev. de art. 49 alin. 1 lit. b din Lg. 129/2019 reținută în sarcina inculpatului ....

În cauză sunt incidente dispozițiile art. 290 alin. 2 și 4 C.p. coroborat cu art. 256 C.p.p., respectiv art. 1246, 1247, 1250 și 1665 C.civil în sensul că martora ... a fost constrânsă de către inculpat să încheie contractul de vânzare-cumpărare autentificat la Biroul Individual Notarial ... sub nr. .../09.06.2020, urmând a se solicita instanței de judecată anularea acestuia și implicit redobândirea de către susnumită a proprietății cu privire la suprafața de 1.000 m.p. care a făcut obiectul acestei „vânzări”.

Cererea formulată la data de 07.10.2020 de către inculpatul ... prin intermediul apărătorului ales – avocat ... din cadrul Baroului Dolj, prin care a solicitat stingerea acțiunii penale exercitate împotriva sa pentru săvârșirea infracțiunii de spălarea banilor, prev. de art. 49 alin. 1 lit. b din Lg. 129/2019 a fost respinsă ca nefondată prin ordonanța nr. ... din data de 29.10.2020, fiind evident că felul actului juridic ales de către inculpat pentru a se asigura că devine proprietarul folosului material necuvenit, respectiv încheierea unui contract de vânzare – cumpărare în care să fie menționată și plata prețului către vânzător a fost o opțiune deliberată a acestuia, inculpatul acționând fără echivoc cu intenția directă de a da o aparență de legalitate cu privire la dobândirea acestui bun și implicit pentru a ascunde natura ilicită a acestuia, în fapt produs material al infracțiunii de luare de mită.

Inculpatul avea în mod evident opțiunea ca proprietatea celor 1.000 de m.p. să îi fie transmisă în mod gratuit, prin încheierea unui contract de donație (convenție mult mai apropiată de situația reală), fără plata vreunui preț către proprietarul terenului (cum în realitate s-a și întâmplat) dar a fost deplin conștient că încheierea unei asemenea tranzacții nu ar fi putut să fie justificată în niciun fel și intrarea în patrimoniul său a bunului imobil în baza unui astfel de act juridic l-ar fi expus efectuării de verificări de către organele competente, cu atât mai mult cu cât fusese deplin implicat în procedura administrativă finalizată cu emiterea titlului de proprietate în favoarea numitei ... pentru o suprafață din care practic i se transfera proprietate cu privire la 1/5, respectiv 2 loturi a câte 500 m.p.

Raportat la probele administrate în cauză se apreciază în continuare că modalitatea în care inculpatul a impus martorei să-i fie transmis efectiv folosul material necuvenit excedă conținutului constitutiv al infracțiunii de luare de mită, natura actului juridic pentru care s-a optat și clauzele nereale inserate în cuprinsul acestuia (stabilirea și plata efectivă a prețului de către cumpărător) reprezentând alături de forma de vinovăție – intenția directă cu care s-a acționat, elemente de tipicitate specifice infracțiunii de spălarea banilor, în forma alternativă prev. de art. art. 49 alin. 1 lit. b din Lg. 129/2019.

Deși a semnat în calitate de cumpărător contractul susmenționat, nu a rezultat ca numita ... – soția inculpatului ... să fie implicată în vreun fel în săvârșirea infracțiunilor care fac obiectul prezentului dosar penal, neavând cunoștință de acțiunile ilicite derulate de soțul său și  de celălalt inculpat pentru a obține foloase necuvenite în legătură cu exercitarea îndatoririlor de serviciu.

Potrivit celor impuse anterior de către inculpatul ... martorei ... și acceptate de către celălalt inculpat, la data de 09.06.2020 ar mai fi trebuit să se încheie tot la Biroul Individual Notarial ... încă un contract de vânzare-cumpărare similar cu cel de mai sus, pentru ca și inculpatul  ... să primească efectiv mita pentru propria contribuție avută la emiterea titlului de proprietate (contract pe care acesta dorea să îl încheie cel mai probabil printr-un interpus, o dovadă în acest sens fiind și mențiunea olografă „...” existentă pe copia planului de amplasament și delimitare a terenului aflată la notarul public).

Acest lucru nu s-a întâmplat însă, deoarece notarul public i-a comunicat inculpatului ... că nu se pot perfecta două acte de vânzare cumpărare și dezmembrarea terenului în aceeași zi, ci numai unul singur, alături de dezmembrare:

După semnarea actului autentic la notar, pentru a-i câștiga încrederea că va obține și el produsul convenit al infracțiunii de corupție, inculpatul ... i-a remis inculpatului ... actele originale referitoare la suprafața de 5.000 de m.p. de teren, respectiv titlul de proprietate și contractul autentificat sub nr. .../09.06.2020.

Pentru a se achita de „obligația” față de ..., în zilele următoare datei de 09.06.2020, inculpatul ... a insistat ca martora ... să cedeze tot cu titlu gratuit și tot prin încheierea unui contract disimulat de vânzare-cumpărare încă o suprafață de 1.000 mp în favoarea acestuia.

Martora ... a cerut însă să îl cunoască personal pe acest funcționar care l-a ajutat pe ... la reconstituirea dreptului de proprietate pe suprafața de 5.000 de m.p..

Din coroborarea probelor administrate rezultă în jurul datei de 12.06.2020, în Piața Mircea, în apropierea sediului clădirii Direcției de Impozite și Taxe, martorele ... și .... l-au cunoscut pentru prima dată pe inculpatul ..., care nu s-a recomandat însă.

Probatoriul administrat în cauză a relevat faptul că în perioada 01.07.2020 – 09.07.2020 s-a stabilit ca produsul infracțiunii de luare de mită având ca destinatar final pe inculpatul ... să fie modificat, în sensul ca acesta să primească efectiv o sumă de bani în numerar, respectiv 30.000 de euro, în locul transferării gratuite a dreptului de proprietate pentru suprafața de 1.000 mp din totalul suprafeței de 5.000 mp, situată în intravilanul mun. ... și prevăzută în titlul de proprietate nr. .../23.09.2019 eliberat pentru numita ..., ca moștenitor al autorului ....

Probe în acest sens sunt declarațiile martorelor ... și ..., dar și procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice și a celor purtate în mediu ambiental, întocmite în urma exploatării mandatelor de supraveghere tehnică emise de judecătorul de drepturi și libertăți, din care rezultă fără dubiu transmiterea de către inculpatul ... a pretențiilor inculpatului ... raportate la faptul că obiectul infracțiunii de corupție fusese convertit din transmiterea proprietății asupra a 1.000 m.p. de teren în remiterea în numerar a sumei de 30.000 de euro.

De menționat este că această convertire a produsului infracțiunii de luare de mită (deja consumate sub forma pretinderii) din teren în bani a stat tot timpul la latitudinea celui care primea mita – inculpatul ... : dacă acesta nu ar fi dorit bani, înțelegerea anterioară rămânea validă, în sensul prezentării la notar pentru încheierea uni act autentic.

Inculpatul ... a ținut să își confirme unele aspecte insuficient lămurite cu ... și, în seara zilei de 08.07.2020, la ora 20:21:10, când a sunat-o pe ..., căreia i-a cerut precizări suplimentare despre bani, despre calitatea de nepot a celui de la care proveneau, dorind să se asigure că totul este în regulă, inclusiv prin participarea lui ... la întrevederea de a doua zi.

Ulterior acestei discuții, inculpatul ... a sunat-o și pe ..., stabilind ca întrevederea să aibă loc a doua zi.

Convorbirile ambientale și telefonice detaliate mai sus sunt elocvente pentru stabilirea exactă a rolului avut de către inculpatul ... în demersurile ilicite finalizate cu primirea efectivă a produsului infracțiunii de luare de mită – suma de 30.000 de euro în numerar de către inculpatul ....

Practic ... realizează activități de intermediere a primirii mitei de către ... de la martora ..., în schimbul îndeplinirii de către directorul executiv din cadrul Primăriei mun. ... de activități specifice funcției deținute, aspecte detaliate mai sus, fiind vorba de acțiuni diferite, independente de cele care au avut ca finalitate obținerea de către el a mitei – transferul gratuit al proprietății cu privire la cele 2 loturi de câte 500 m.p., în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu aferente propriei funcții deținute în cadrul Instituției Prefectului jud. Mehedinți.

Astfel inculpatul ... transmite martorelor ... și ... pretențiile inculpatul ..., respectiv suma de 30.000 de euro în numerar pentru ca acesta să nu mai insiste în transmiterea în mod gratuit a proprietății suprafeței de 1.000 m.p., întreabă dacă suma cerută este în regulă și precizează expres că nu el este destinatarul banilor, ci celălalt inculpat, insistând că va participa și el la momentul remiterii acestora pentru a se asigura că totul se va finaliza în bune condiții.

Mai mult, acesta transmite rezultatul acestor convorbiri către inculpatul ..., stabilind ca el să se ocupe de toate detaliile pentru primirea de către acesta a sumei de 30.000 de euro în numerar, angajament onorat de către inculpat, remiterea sumei de 30.000 de euro către ... realizându-se în data de 09.07.2020 în prezența lui ..., în propriul său birou din sediul Instituției Prefectului jud. Mehedinți.

Este evidentă participația penală a celor 2 inculpați - ... acționează în calitate de complice la infracțiunea de luare de mită avându-l ca autor și beneficiar pe inculpatul ... care a primit efectiv suma de 30.000 de euro în ziua de 09.07.2020, în împrejurările care vor fi descrise în continuare.

La data de 08.07.2020 s-a luat măsura marcării criminalistice a unora dintre bancnotele în cupiură de 50 și 100 de euro cu inscripția „MITĂ” care compuneau suma de 30.000 de euro (din fondul destinat acțiunilor operative de acest gen, constituit la nivelul Direcției Naționale Anticorupție), întocmindu-se în acest sens un proces-verbal, în anexa foto fiind fixate toate seriile acestor bancnote care urmau să fie folosite pentru contatarea infracțiunii flagrante. (vol. II, filele 107-168).

Discuții telefonice între colaboratorul cu identitate reală ... (care a fost autorizată în acest sens, inclusiv pentru a efectua activități precum promisiunea, oferirea și darea de bani sau alte foloase celor 2 inculpați sau persoanelor trimise de aceștia în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu specifice funcțiilor deținute de cei doi funcționari publici, prin ordonanțele din data de 03.07.2020) și inculpatul ... au avut și la data de 09.07.2020, pentru stabilirea tuturor detaliilor întâlnirii.

De asemenea, comunicări text prin intermediul aplicației WhatsApp au avut loc și între inculpați, atât la data de 08.07.2020 cât și la 09.07.2020, ... comunicându-i lui ... momentul întâlnirii.

În continuarea cercetărilor, la data de 09.07.2020, s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante.

Inculpatul ... a fost observat ieșind din biroul lui ... de către ofițerii de poliție judiciară din cadrul Direcția Națională Anticorupție, a  fost interceptat de către aceștia și a fost reintrodus în încăperea pe care tocmai o părăsise.

Activitățile ulterioare sunt descrise în procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante și se referă la identificarea persoanelor din încăpere, a pungii cu suma de 30.000 de euro și a documentelor care fuseseră aduse de către ..., printre care s-au regăsit și titlul de proprietate original și duplicatul contractului de vânzare-cumpărare 980/09.06.2020.

S-a confirmat, cu ocazia constatării infracțiunii flagrante, faptul că cei doi funcționari publici au condiționat predarea către ... a originalului titlului de proprietate nr. .../23.09.2019 și a documentației de carte funciară cu privire la imobil, acestea fiind remise titularului de către ... doar după primirea sumei de 30.000 de euro.

Este evident că atât încheierea disimulată a contractului vânzare – cumpărare autentificat la Biroul Individual Notarial ... sub nr. 980/09.06.2020 – în fapt cedarea cu titlu gratuit în favoarea inculpatul ... a proprietății suprafeței de 1.000 mp (2 loturi a câte 500 mp) cât și primirea efectivă a sumei de 30.000 de euro de către inculpatul ... întrunesc elementele de tipicitate ale infracțiunii de luare de mită și spălarea banilor în formele și cu participația reținută în ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale, folosul patrimonial necuvenit fiind pretins (direct/indirect) și primit ulterior în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu specifice funcțiilor publice de conducere deținută de fiecare dintre cei doi inculpați, ambii având potrivit fișei postului responsabilități și o implicare consistentă în cadrul procedurii finalizate cu emiterea titlului de proprietate în favoarea numitei ..., astfel cum s-a detaliat mai sus în prezentul rechizitoriu.

 În declarațiile date în calitate de inculpat la datele de 30.07.2020 și 12.10.2020 inculpatul ... a recunoscut parțial acuzațiile formulate împotriva lui, detaliind contribuția avută de inculpatul ... la săvârșirea infracțiunii de luare de mită, însă a încercând în permanență să minimizeze propriul aport în săvârșirea faptelor care fac obiectul dosarului penal, deși în realitate acesta a fost unul substanțial, relevat de probele analizate mai sus, el fiind cel care a conceput planul de reconstituire a dreptului de proprietate în natură în care l-a conceptat și pe inculpatul ....

Mijloacele de probă au fost enumerate la punctul 2 din rechizitoriu fiind cuprinse în volumele I-X ale dosarului de urmărire penală.

ÎNCADRARE JURIDICĂ

Faptele inculpatului ... care în perioada aprilie – mai 2019, după discuții anterioare purtate cu martora ... i-a pretins acesteia, în mod direct, pentru sine, foloase materiale necuvenite, respectiv transmiterea cu titlu gratuit a proprietății suprafeței de 1.000 de m.p. (2 loturi a câte 500 m.p.) din totalul suprafeței de 5.000 m.p. situată în intravilanul mun. ..., zona ..., tarlaua ..., parcela .., jud. ..., pentru ca în exercitarea necorespunzătoare a îndatoririlor sale de serviciu, aferente funcției deținute de șef al Serviciului Juridic din cadrul Instituției Prefectului Mehedinți și calității de membru al Comisiei Județene de Stabilire a Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Mehedinți să îi ofere acesteia sprijin pentru emiterea în favoarea ei a titlului de proprietate nr. .../23.09.2019 pentru suprafața de teren susmenționată și care a primit efectiv produsul infracțiunii de luare de mită în data de 09.06.2020, prin constrângerea martorei să semneze în calitate de vânzător contractul de dezmembrare și vânzare – cumpărare autentificat la Biroul Individual Notarial .... sub nr. .../09.06.2020, în condițiile în care nu erau îndeplinite condițiile de valabilitate ale unui contract de vânzare – cumpărare, operațiunea nefiind una sinalagmatică din moment ce pretinsul cumpărător nu își asuma nicio obligație în raport cu vânzătorul, prețul menționat fiind unul fictiv și care nu a fost plătit vreodată, consimțământul numitei ... era în mod evident viciat (constrângere morală exercitată asupra acestuia de către inculpat) și tranzacția nu avea o cauză licită și morală, vizând exclusiv disimularea naturii ilicite a produsului infracțional (având ca proveniență săvârșirea infracțiunii de luare de mită) și crearea unei aparențe de legalitate cu privire la dobândirea proprietății bunului imobil de către inculpat, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de luare de mită (sub forma autoratului) prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 C.p. și spălarea banilor prev. de art. 49 alin. 1 lit. b din Lg. 129/2019.

Fapta inculpatului ... care, în perioada aprilie – mai 2019, după discuții anterioare purtate de către inculpatul ... cu martora ..., a pretins martorei pentru sine, în mod indirect prin intermediul acestui inculpat, foloase materiale necuvenite, respectiv transmiterea cu titlu gratuit a proprietății suprafeței de 1.000 de m.p. (2 loturi a câte 500 m.p.) din totalul suprafeței de 5.000 m.p. situată în intravilanul mun. ..., zona ..., tarlaua ..., parcela .., jud. ... pentru ca în exercitarea necorespunzătoare a îndatoririlor sale de serviciu, aferente funcției deținute de director executiv al Direcției Cadastru Fond Funciar din cadrul Primăriei mun. ... și calității de vicepreședinte al comisiei de punere în posesie, constituită la nivelul Comisiei Locale de Fond Funciar să îi ofere acesteia sprijin pentru emiterea în favoarea ei a titlului de proprietate nr. .../23.09.2019 pentru suprafața de teren susmenționată și care, în data de 09.07.2020, a primit efectiv cu titlu de mită suma de 30.000 de euro în numerar pe care o comunicase (în ziua de 01.07.2020) expres martorelor ... și .... prin intermediul aceluiași inculpat ... pentru a renunța la transmiterea dreptului de proprietate cu privire la folosul material necuvenit stabilit anterior (cele 2 loturi a câte 500 m.p.) întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită (sub forma autoratului) prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 C.p.

Fapta inculpatului ... care în perioada aprilie – mai 2019, după discuții anterioare cu martora ..., a acționat ca intermediar pentru inculpatul ... și i-a acordat acestuia ajutor pentru a pretinde martorei, foloase materiale necuvenite, respectiv transmiterea cu titlu gratuit a proprietății suprafeței de 1.000 de m.p. (2 loturi a câte 500 m.p.) din totalul suprafeței de 5.000 m.p. situată în intravilanul mun. ..., zona ..., tarlaua .., parcela .., jud. .. pentru ca în exercitarea necorespunzătoare a îndatoririlor acestuia de serviciu, aferente funcției deținute de director executiv al Direcției Cadastru Fond Funciar din cadrul Primăriei mun. ... și calității de vicepreședinte al comisiei de punere în posesie, constituită la nivelul Comisiei Locale de Fond Funciar, să îi ofere sprijin martorei pentru emiterea în favoarea sa a titlului de proprietate nr. .../23.09.2019 pentru suprafața de teren susmenționată și care în data de 09.07.2020 l-a ajutat pe inculpatul ... să primească efectiv cu titlu de mită suma de 30.000 de euro în numerar, pe care la solicitarea acestuia o comunicase (în ziua de 01.07.2020) personal martorelor ... și ..., pentru ca același inculpat să renunțe la transmiterea dreptului de proprietate cu privire la folosul material necuvenit stabilit anterior (cele 2 loturi a câte 500 m.p.), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la luare de mită prev. de art. 48 alin. 1 C.p. rap. la art. 6 din Lg. 78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 C.p.

Cele 3 infracţiuni reținute în sarcina inculpatului ... au fost săvârşite de către acesta în concurs real, prev. de art. 38 alin. 1 C.p.

Din punct de vedere al laturii subiective se constată că infracțiunile reținute în sarcina inculpaților ... și ... au fost săvârșite cu intenție directă, conform prevederilor art.16 alin.3 lit. a C. pen., ambii inculpați prevăzând rezultatele faptelor și urmărind producerea acestora, acționând în mod deliberat pentru obținerea de foloase materiale necuvenite în legătură cu exercitarea necorespunzătoare a îndatoririlor de serviciu aferente funcțiilor publice de conducere deținute, potrivit celor reținute în prezentul rechizitoriu.

Infracțiunile de luare de mită și complicitate la luare de mită reținute în sarcina celor doi inculpați descrise în prezentul rechizitoriu sunt de competența Direcției Naționale Anticorupție conform prevederilor art. 13 alin.1 lit. a și b din OUG 43/2002, raportat atât la valoarea obiectului infracțiunilor de corupție care este mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 de euro cât și raportat la funcțiile publice de conducere deținute de către cei doi inculpați în cadrul Primăriei mun. ... și Instituției Prefectului jud. Mehedinți, inculpatul ... cumulând și calitatea de avocat suspendat pentru incompatibilitate.

Prin încheierea nr. 111 din data de 11 decembrie 2020 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Craiova în dosarul nr. ....1, în baza art. 348 C.p.p, rap. la art. 207 alin. 2 şi alin. 4 C.p.p s-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar dispusă faţă de inculpaţii ...  şi ... prin încheierea nr. 478 din 20.08.2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. ... şi prelungită prin ordonanţa nr. ... din 12.10.2020 privind pe inculpatul ... şi ordonanţa nr. ... din 12.10.2020 privind pe inculpatul ...,  emise de DNA - Serviciul Teritorial Craiova.

La data de 11 ianuarie 2021 au fost formulate cereri şi excepţii de către inculpatul ..., prin intermediul apărătorului ales invocându-se în principal neregularitatea rechizitoriului nr. ... emis în data de 02.12.2020 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie D.N.A – Serviciul Teritorial Craiova sub următoarele aspecte:

A. Neregularitatea rechizitoriului nr. ... al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie D.N.A – ST Craiova, sub aspectul stabilirii obiectului şi deci a limitelor judecăţii - încălcarea disp. art. 371 C.p.p. rap. la art. 328 C.p.p:

S-a apreciat că actul de sesizare al instanţei este neregulamentar întocmit, în sensul în care nu îndeplineşte criteriul privind claritatea acuzaţiei - descrierea faptelor cu suficiente elemente astfel încât sa rezulte concordanţa cu normele legale de incriminare şi sa se faca inteles obiectul judecaţii, fiind încălcate dispoziţiile art. 371 C.p.p. rap. la art. 328 C.p.p.

Din analiza punctuală a actului de sesizare al instanţei se observă fără echivoc lipsa de consistenţă a acestuia, în principal sub aspectul descrierii atât a laturii obiective cât şi a laturii subiective a infracţiunilor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată.

În acest sens, prin fapta arătată în actul de sesizare nu se poate înţelege doar simpla referire la o anumită faptă menţionată în succesiunea activităţilor unei persoane, ci la descrierea acelei fapte într-un mod susceptibil de a produce consecinţe juridice, respectiv a învestirii instanţei.

Arătarea faptei prin indicarea denumirii acesteia, cu referire la acte generice şi interpretabile şi redarea dispoziţiilor legale care incriminează infractiunea reţinută în sarcina inculpatului ... la sectiunea „În drept”, nu echivalează cu descrierea actului infracţional într-o manieră exactă, care să excludă echivocul.

Astfel s-a solicitat să se constate faptul că în Rechizitoriul nr. ... al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie D.N.A – Serviciul Teritorial Craiova, după ce se face o amplă descriere a procedurii administrative ce a avut ca şi finalitate emiterea TDP nr. ,,,/23.09.2019 în favoarea martorei denunţătoare ..., se ajunge la concluzia că inculpatul ... se face vinovat pentru săvârşirea a 3 infracţiunii, fără însă a se realiza o delimitare în concret a elementelor constitutive ale acestor infracţiuni atât din punctul de vedere al laturii obiective cât şi din punct de vedere al laturii subiective, aspect deosebit de important prin raportare atât la natura juridică a celor trei infracţiuni cât şi la formele de participaţie penală diferite reţinută în sarcina acestuia  autor /complice.

În acest sens s-a apreciat că se impun următoarele precizări:

1. Cu privire la infracţiunea de spălarea banilor prev. de art. 49 alin. 1 lit b din Lg. 129/2019, s-a arătat că pentru a putea fi sesizată instanţa cu o astfel de infracţiunea era imperios necesar, ca în cuprinsul rechizitoriului să se realizeze o expunere clar delimitată a tuturor elementelor constitutive prin raportare în concret la activitatea infracţională reţinută în sarcina inculpatului ... şi anume:

a. elementul material al infracţiunii de spălarea banilor prev. de art. 49 alin 1 lit b din Legea nr. 129/2019, constă în acţiunea de ascundere sau disimulare a adevăratei naturi, a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni.

b. în ceea ce priveşte forma de vinovăţie aceasta se regăseşte sub forma intenţiei directe calificata prin scop şi anume ca activitatea infracţională să fie efectuata în scopul ascunderii sau disimulării originii sau naturii ilicite a produsului infracţiunii principale.

În atare situaţie din analiza coroborată a celor de mai sus prin raportare la activitatea infracţională a inculpatului astfel cum aceasta a fost conturată şi expusă în rechizitoriu, apreciem că există o contradicţie semnificativă între dispoziţia de trimitere în judecată pentru infracţiunea de spălarea banilor şi partea expozitivă a actului de sesizare al instanţei unde se realizează o analiză aşa-zis coroborată între ansamblu probator şi acţiunile acestuia, concluzie susţinută într-o pondere semnificativă de următoarele:

- încă de la debutul activităţii infracţionale, atunci când inculpatul ... a fost de acord cu solicitarea martorei denunţătoare ..., de a o sprijini în obţinerea dreptului de proprietate pe suprafaţa de teren de 5.000 m, acesta a pretins în schimbul ajutorului acordat o parte din terenul pe care urma să se reconstituie dreptul de proprietate, acesta fiind momentul iniţial în care s-a consumat infracţiunea de luare de mită.

- întrucât obiectul infracţiunii de luare de mită era un bun imobil, transmiterea dreptului de proprietate şi obţinerea în mod efectiv a acestui teren de către inculpatul ..., nu se putea realiza decât prin întocmirea unui act autentic notarial (art. 1244 C.civ.), neinteresând natura juridică a acestui contract respectiv dacă era vorba de un contract de vânzare-cumpărare, donaţie etc, ceea ce era important erau influenţele juridice ale unui astfel de act respectiv strămutarea dreptului de proprietate.

În atare situaţie rezultă fără echivoc că prin încheierea actul juridic s-a materializat cea de-a doua variantă alternativă de săvârşire a elementului material al infracţiunii de luare de mită constând în - primirea produsului infracţional.

În acest sens s-a apreciat că nu poate discuta de o aşa-zisă disimulare a naturii produsului infracţiunii de luare de mită, prin încheierea acestui contract, de vreme ce primirea produsului infracţiunii nu se putea realiza decât prin încheierea unui astfel de act, intenţia inculpatului nefiind aceea de a denatura provenienţa bunului ci de a dobândi un drept de proprietate asupra acestuia.

Astfel, chiar şi în situaţia în care nu s-ar fi încheiat un act de vânzare cumpărare în care era trecut un preţ ci eventual un contract de donaţie unde se menţiona că transmiterea este cu titlu gratuit, influenţele juridice erau aceleaşi, deoarece nu menţiunea din contract cu privire la preţ este de natură a califica o astfel de faptă ca infracţiunea de spălarea banilor ci intenţia manifestată de inculpat la momentul perfectării unui astfel de act, ce poate fi analizată în raport de conduita anterioară încheierii acestuia.

Astfel s-a apreciat că pentru a putea fi sesizată instanţa cu o astfel de infracţiune era necesar să precizeze şi totodată să se identifice existenţa unui complex de activităţi, ce ar fi trebuit să înceapă cu săvârşirea infracţiunii predicat, să continue cu obţinerea folosului fie direct de inculpatul ... fie indirect prin intermediul unui interpus, pentru ca ulterior bunul să reintre în patrimoniul inculpatului, activitate infracţională ce nu a fost săvârşită în prezenta cauză, produsul infracţiunii de luare de mită devenind proprietatea inculpatului tocmai în baza contractului de vânzare cumpărare şi la momentul încheierii sale!

În atare situaţie, în justificarea celor de mai sus, au fost invocate considerentele Deciziei nr. 16/2016 a I.C.C.J în baza cărora s-a statuat ca,,Revine organelor judiciare sarcina de a decide în situaţii concrete dacă infracţiunea de spălare de bani este suficient de bine individualizată în raport cu infracţiunea din care provin bunurile şi dacă este cazul să se reţină un concurs de infracţiuni sau o unică infracţiune ", în caz contrar existând riscul încălcării principiului ne bis în idem.

2. În ceea ce priveşte infracţiunea de complicitate la complicitate la luare de mită prev de art. 48 alin. 1 C.p rap. la art. 6 din Lg. 78/2000, având la bază inclusiv considerentele mai sus invocate, a fost apreciată ca nefiind clar delimitată prin raportare la elementele ce o compun cu referire la prima infracţiune de luare de mită reţinută în sarcina inculpatului.

Aşa cum inclusiv în tot cuprinsul actului de sesizare al instanţei s-a precizat, activitatea infracţională a inculpatului a constat în principal în acţiunea incipientă a acestuia de a pretinde pentru sine şi pentru altul (inc. ...) foloase necuvenite, respectiv câte o suprafaţa de teren intravilan pentru fiecare dintre aceştia, în vederea îndeplinirii unui cumul de activităţi, ce aveau ca şi finalitate punerea în posesie şi emiterea unui TDP cu privire la o suprafaţă de 5.000 mp în intravilanul mun. ,,, pe numele martorei denunţătoare ....

În atare situaţie s-a arătat că este evident că rezoluţia infracţională a inculpatului a fost singulară ea păstrându-şi acest caracter de momentul consumării infracţiunii, atunci când a acceptat solicitarea martorei denunţătoare ..., de a o sprijini în obţinerea dreptului de proprietate şi până la momentul epuizării infracţiunii - primirii sumei de 30.000 de euro de către inculpatul ..., acesta întrucât activitatea indisolubilă şi concurentă a celor doi inculpaţi a fost reţinută inclusiv de parchet în cuprinsul rechizitoriului  „rolurilor indispensabile şi interdependente ale celor doi inculpaţi în realizarea demersului infracţional al acestora soldat cu emiterea titlului de proprietate pe numele ...” ( fila 23 paragraf 2).

Pe cale de consecinţă deşi se precizează în partea expozitivă faptul că cei doi au acţionat în mod interdependent, se ajunge la concluzia, menţionată în dispoziţia de trimitere în judecată, că inculpatul ... a săvârşit două infracţiuni de luare de mită (autor şi complice), deşi aşa cum anterior am arătat debutul activităţii infracţionale a costat în pretinderea pentru sine şi pentru altul a unor foloase necuvenite, acţiunile întreprinse de cei doi au fost concurente (coautorat), iar rezoluţia infracţională a fost aceeaşi pe toată durata epuizării infracţiunii singulare de luare de mită săvârşită de altfel, în formă continuată.

Or, simpla împrejurare că între perioada consumării infracţiunii şi data epuizării acesteia inculpatul ... a înţeles să modifice produsul infracţiunii de luare de mită din suprafaţa de teren de l.000 mp. cum fusese iniţial convenit în suma de 30.000 euro, nu este suficientă să califice o singură activitate infracţională în două infracţiuni distincte.

În acelaşi sens, de menţionat că această situaţie a fost reţinută şi de parchet care a precizat în cuprinsul Rechizitoriului la fila 87 alin. 1 că „această convertire a produsului infracţiunii de luare de mită (deja consumate sub forma pretinderii) din teren în bani a stat tot timpul la latitudinea celui care primea mita - inc ....: dacă acesta nu ar fi dorit bani, înţelegerea anterioară rămânea valabilă, în sensul prezentării la notar pentru încheierea unui act autentic.,.

În atare situaţie, s-a apreciat că modalitatea în care sunt descrise faptele în actul de sesizare al instanţei trebuie să permită determinarea existenţei unităţii de infracţiune, a participaţiei penale, a felului pluralităţii de infracţiuni, al momentului de plecare a termenului de prescripţie, a răspunderii penale etc, iar acest lucru nu se poate realiza, decât printr-o descriere care să se refere la toate împrejurările de loc, timp, mijloace, mod, scop, dacă acestea au consecinţe asupra încadrării faptei reţinute sau la individualizarea răspunderii penale. O descriere care nu întruneşte aceste exigenţe poate fi considerată o neregularitate, deoarece rechizitoriul procurorului, ca act de sesizare a instanţei, trebuie să aibă un anumit conţinut pentru a configura obiectul judecăţii.

Rigurozitatea dispoziţiilor art. 371 din C.p.p privind obiectul judecăţii impune ca fapta dedusă judecăţii să fie reţinută clar în actul de sesizare, adică determinată prin toate elementele ei constitutiveşi ca, în condiţiile în care învesteşteinstanţa prin rechizitoriu cu judecarea unor infracţiuni, procurorul să le indice, iar judecătorul să le aibă ulterior în vedere la efectuarea cercetării judecătoreşti, la deliberare şi la rezolvarea acţiunii penale, întrucât doar acestea constituie obiectul judecăţii, dispoziţii care în prezenta cauză nu au fost respectate aspect ce rezultă cu precădere din cele anterior menţionate.

Dincolo de necesitatea ca instanţa să stabilească cu exactitate cadrul procesual, o descriere clară a fiecărui act material este importantă şi pentru inculpaţi, astfel încât aceştia să poată să-şi exercite în mod efectiv dreptul la apărare, ceea ce presupune în mod prioritar înţelegerea acuzaţiilor, cel puţin la nivel de situaţie faptică.

Faţă de cele menţionate, s-a apreciat că această neregularitate a sesizării instanţei din perspectiva stabilirii obiectului şi deci a limitelor judecăţii în primă instanţă se impune a fi constatată şi remediată în procedura de camera preliminară.

B. Rechizitoriul cuprinde probe ce au fost obţinute cu încalcarea dispozitiilor art. 100 C.p.p. - 102 C.p.p. ce reglementează doua principii fundamentale ale dreptului procesual penal şi anume al legalităţii şi loialitatii administrarii probelor. Nelegalitatea administrării probelor - Nelegalitatea acteler de urmărire penală.

Au fost invocate dispoziţiile  art. 281 alin. 1 lit. b C.p.p. rap. la art. 139 alin. 1 C.p.p. rap. la art. 140 alin. 1 C.p.p şi art. 158 alin. l C.p.p, nulitatea absolută a tuturor încheierilor pronunţate de Tribunalul Dolj în cauză anterior datei de 03.08.2020, prin s-a dispus asupra măsurilor de supraveghere tehnică precum şi a celor prin care au fost încuviinţate percheziţiile domiciliare vizând domiciliul şi biroul în care îşi desfăşoară activitatea inculpatului ..., pentru următoarele considerente:

În ceea ce priveşte efectele juridice produse de incidenţa unei astfel de sancţiuni atât legiutorul prin intermediul disp. art. art. 280 C.p.p. alin. 1 şi 2 cât şi doctrina de specialitate au statuat că, nulitatea este sancţiunea care decurge din neîndeplinirea actelor procedurale potrivit legii şi are drept efect ineficienta acestora, iar actul lovit de nulitate nu produce efectele actului valid, fiind fără valoare juridică, iar actele îndeplinite ulterior actului nul sunt la rândul lor lovite de nulitate absolută, atunci când există o legătură directă între acestea şi actul declarat nul.

În acelaşi sens important de precizat că optica actuală atât a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, reliefată inclusiv în prezenta cauză prin admiterea contestaţiei şi desfiinţarea încheierii nr. 07/05.08.2020 a Curţii de Apel Craiova, cât şi a Curţii Constituţionale s-a orientat în mod substanţial pe aplicarea cu prioritate şi rigurozitate a dispoziţiilor privitoare la regulile de competenţă, neexistând excepţii care să poată exceda într-o astfel de materie.

Astfel, au fost invocate o serie de Decizii pronunţate de Curtea Constituţională din care rezultă atât importanţa respectării unei astfel de reguli de procedură cât şi sancţiunea ce intervine în cazul încălcării ei, respectiv: Decizia nr. 302/2017 a CCR paragraf 57, Decizia nr. 557/2017 a CCR paragraf 33, Decizia nr. 630 din 15/2019 a CCR paragraf 42.

Or din analiza sistematică a celor de mai sus, rezultă fară putere de tăgadă că în prezenta cauză sunt îndeplinite condiţiile imperative prev de disp. art. 280 alin. 1 şi 2 C.p.p şi pe cale de consecinţă s-a solicitat să se constate nulitatea absolută a încheierilor anterior menţionate dispunând în consecinţă, în sensul constatării nulităţii mijloacelor de probă şi a procedeelor probatorii, ca acte procedurale realizate în baza unui act nul prin care s-a autorizat administrarea unei probe respectiv a proceselor-verbale de redare în formă scrisă a mandatelor de supraveghere tehnicăşi a procesele-verbale de percheziţie întocmite în prezenta cauză, pentru ca ulterior în conformitate cu art. 102 alin. 3 C.p.p să dipuneţi excluderea fizică a acestora de la dosarul cauzei.

În ceea ce priveşte susţinerea parchetului în sensul că nulitatea absolută nu poate opera întrucât nu se poate reţine vreo culpă a organelor de cercetare penală, s-a solicitat să se dispună respingerea acesteia ca nefondată având la bază următoarele argumente:

- din analiza actelor de urmărire penală se observă că în data de 25.06.2020 a fost încheiat un proces-verbal sub nr. ... de efectuare a verificărilor necesare pentru identificarea datelor privind făptuitorul, însă din lecturarea acestuia se observă că singurele baze de date ce au fost consulate au fost reprezentate de:,evidenţa persoanelor administrată de MAI — Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de date E-director.

Or în mod evident din aceste baze de date nu se puteau obţine informaţii privind o eventuală calitate de avocat al acestuia, ci era necesar a fi consulate bazele de date aflate în cadrul UNBR sau ale Baroului Mehedinţi după caz.

În acest sens s-a solicitat să se constate că un astfel de demers a fost efectuat pentru prima data abia în data de 03.08.2020 potrivit procesului-verbal nr. ..., respectiv ulterior aducerii la cunoştinţa organelor judiciare a acestei calităţi de către inculpatul ....

Cu privire la existenţa unor indicii în sensul că acesta putea avea calitatea de avocat chiar şi suspendat s-a apreciat că acestea au subzistat încă din data de 24.06.2020 când martora denunţătoare a adus la cunoştinţa organelor judiciare că 1-a cunoscut pe inculpatul ... încă din anul 2014, când acesta a participat la o şedinţă de judecată.

În condiţiile date, s-a apreciat că prin efectuarea unei simple adrese către Baroul Mehedinţi, aceste aspecte puteau fi lămurite în prezenta cauză iar regulile de competenţă nu ar mai fi fost încălcate.

Concluzionând având în vedere cele de mai sus, în baza art. 347 alin. 3 rap. la art. 345 C.p.p., s-a solicitat:

a. să se constate neregularitatea rechizitoriului nr. ... din data de 02.12.2020 al Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA ST Craiova, sub aspectul modului de descriere a elementelor constitutive ale infracţiunilor de luare de mită prev. de art. 6 din Lg. 78/2000 rap la art. 289 alin. 1 C.p, spălarea banilor prev de art. 49 alin. 1 lit b din Lg. 129/2019 şi complicitate la luare de mită prev de art. 48 alin. 1 C.p rap. la art. 6 din Lg. 78/2000, raportate la starea de fapt prezentată în cuprinsul actului de sesizare al instanţei, pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului ....

b. să fie excluse din categoria mijloacelor materiale de probă, probele obţinute din mandatele de supraveghere tehnică şi mandatele de percheziţie care au fost emise de Tribunalul Dolj prin încheierile nr. 228/29.06.2020, 229/29.06.2020, 139 şi 140 din 1.07.2020, 237/06.07.2020 şi, în baza art. 345 alin. 2 C.p.p. să se dispună comunicarea încheierii pronunţate către Parchetul de pe lângă ÎCCJ - DNA ST Craiova în vederea remedierii neregularităţilor constatate în actul de sesizare, urmând ca parchetul să comunice dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori dacă solicită restituirea cauzei.

La data de 25 ianuarie 2021 D.N.A. – Serviciul Teritorial Craiova a depus la dosar note scrise referitoare la excepţiile de neregularitate ale actului de sesizare a instanţei formulate de inculpaţi, acestea fiind expuse pe larg în concluziile orale, cu următoarele precizări:

Excepţia neregularităţii actului de sesizare este nefondată, rechizitoriul respectând în totalitate prevederile art. 328 C.p.p., inculparea adusă ambilor inculpaţi şi implicit lui ... fiind descrisă cu exactitate, cu privire la fiecare infracţiune reţinută în sarcina acestora.

Infracţiunile sunt localizate în spaţiu şi timp, sunt descrise în mod concret ca şi participaţie penală (autor, respectiv complice) şi latură subiectivă - intenţie directă, în cuprinsul rechizitoriului, la capitolul 1 (situaţia de fapt), pt. II. A şi B, fiind detaliată contribuţia efectivă a fiecărui inculpat la săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina acestora, atât sub aspectul laturii obiective cât şi sub aspectul laturii subiective şi fiind făcută de asemenea analiză detaliată a probelor care confirmă săvârşirea infracţiunilor cu care a fost sesizată instanţa de judecată.

De asemenea şi la capitolul 3 - încadrare juridică, coroborat situaţia de fapt prezentată la capitolul 1 au fost detaliate în mod expres infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor  atât din perspectiva întrunirii elementelor constitutive ale laturii obiective cât şi din perspectiva laturii subiective, respectiv forma de vinovăţie rezultată din probele administrate şi fiind menţionate de asemenea încadrarea juridică corespunzătoare şi considerentele avute în vedere de organul de urmărire penală la formularea actului de inculpare.

Practic cu privire la inculpatul ... s-a reţinut că în perioada aprilie - mai 2019, după discuţii anterioare purtate cu martora ... i-a pretins acesteia, în mod direct, pentru sine, foloase materiale necuvenite, respectiv transmiterea cu titlu gratuit a proprietăţii suprafeţei de 1.000 de m.p. (2 loturi a câte 500 m.p.) din totalul suprafeţei de 5.000 m.p. situată în intravilanul mun. ..., zona ..., tarlaua .., parcela .., jud. ..., pentru ca în exercitarea necorespunzătoare a îndatoririlor sale de serviciu, aferente funcţiei deţinute de sef al Serviciului Juridic din cadrul Instituţiei Prefectului Mehedinţi si calităţii de membru al Comisiei Judeţene de Stabilire a Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Mehedinţi să îi ofere acesteia sprijin pentru emiterea în favoarea ei a titlului de proprietate nr. ../23.09.2019 pentru suprafaţa de teren susmenţionată, acesta primind efectiv produsul infracţiunii de luare de mită în data de 09.06.2020, prin constrângerea martorei să semneze în calitate de vânzător contractul de dezmembrare şi vânzare - cumpărare autentificat la Biroul Individual Notarial ... sub nr. .../09.06.2020, în condiţiile în care nu erau îndeplinite condiţiile de valabilitate ale unui contract de vânzare - cumpărare, operaţiunea nefiind una sinalagmática din moment ce pretinsul cumpărător nu îşi asuma nicio obligaţie în raport cu vânzătorul, preţul menţionat fiind unul fictiv şi care nu a fost plătit vreodată, consimţământul numitei ... era în mod evident viciat (constrângere morală exercitată asupra acestuia de către inculpat) şi tranzacţia nu avea o cauză licită şi morală, vizând exclusiv disimularea naturii ilicite a produsului infracţional (având ca provenienţă săvârşirea infracţiunii de luare de mită) şi crearea unei aparenţe de legalitate cu privire la dobândirea proprietăţii bunului imobil de către inculpat, faptele întrunind elementele constitutive ale infracţiunilor de luare de mită (sub forma autoratului) prev. de art. 6 din Legea 78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 Cp. şi spălarea banilor prev. de art. 49 alin. 1 lit. b din Lg. 129/2019.

Distinct de pretinderea folosului necuvenit pentru sine, în sarcina inculpatul ... s-a reţinut şi faptul că în perioada aprilie - mai 2019, după discuţii anterioare cu martora ..., a acţionat ca intermediar pentru inculpatul ... şi i-a acordat acestuia ajutor pentru a pretinde martorei, foloase materiale necuvenite, respectiv transmiterea cu titlu gratuit a proprietăţii suprafeţei de 1.000 de m.p. (2 loturi a câte 500 m.p.) din totalul suprafeţei de 5.000 m.p. situată în intravilanul mun. ..., zona ..., tarlaua .., parcela .., jud. .. pentru ca în exercitarea necorespunzătoare a îndatoririlor acestuia de serviciu, aferente funcţiei deţinute de director executiv al Direcţiei Cadastru Fond Funciar din cadrul Primăriei mun. ... şi calităţii de vicepreşedinte al comisiei de punere în posesie, constituită la nivelul Comisiei Locale de Fond Funciar, să îi ofere sprijin martorei pentru emiterea în favoarea sa a titlului de proprietate nr. .../23.09.2019 pentru suprafaţa de teren susmenţionată şi că în data de 09.07.2020 1-a ajutat pe inculpatul ... să primească efectiv cu titlu de mită suma de 30.000 de euro în numerar, pe care la solicitarea acestuia o comunicase (în ziua de 01.07.2020) personal martorelor ... şi ..., pentru ca acelaşi inculpat să renunţe la transmiterea dreptului de proprietate cu privire la folosul material necuvenit stabilit anterior (cele 2 loturi a câte 500 m.p.), fapta întrunind elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la luare de mită prev. de art. 48 alin. 1 Cp. rap. la art. 6 din Lg. 78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 Cp.

Cele 3 infracţiuni reţinute în sarcina inculpatului ... au fost săvârşite de către acesta în concurs real, prev. de art. 38 alin. 1 Cp.

Din punct de vedere al laturii subiective se constată că infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului ... au fost săvârşite cu intenţie directă, conform prevederilor art. 16 alin. 3 lit. a Cp.

Încheierile nr. 228 şi 229 din 29.06.2020, nr. 232 din 30.06.2020, nr. 139, 140 şi 141 din 01.07.2020 şi 237 din 06.07.2020 precum şi mandatele de supraveghere tehnică şi mandatele de percheziţie domiciliară aferente acestora, au fost dispuse de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Dolj anterior datei de 03.08.2020, când organele judiciare au| luat pentru prima dată la cunoştinţă că inculpatul ... ar avea calitatea de avocat suspendat pentru incompatibilitate, nefiind sub nicio formă incident vreunul dintre cazurile de nulitate absolută prev. de art. 280 alin. 1 şi 2 C.p.p. astfel cum în mod vădit nefundat se susţine.

În concluzie, s-a solicitat să se constate că rechizitoriul respectă în totalitate prevederile art. 328 C.p.p., cu privire la fiecare dintre inculpaţi, fiind descrise în mod exact infracţiunile reţinute în sarcina acestora sub aspectul laturii obiective şi subiective, acestea fiind localizate în spaţiu şi timp şi facându-se o analiză detaliată a probelor care stau la baza actului de inculpare.

Urmărirea penală şi implicit măsurile procesuale dispuse în cauză cu privire la aceştia s-a realizat cu respectarea prevederilor legale şi a drepturilor acestora, toate probele fiind administrate în conformitate cu C.p.p. şi în raport de stadiul efectiv al anchetei penale, nefiind incidente cauze de nulitate absolută sau relativă, contrar celor susţinute.

În raport de considerentele expuse, având în vedere regularitatea actului de sesizare a instanţei şi lipsa unor cauze de nulitate sau nelegalitate, s-a solicitat să se constate legalitatea sesizării Curţii de Apel Craiova, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi, în conformitate cu prevederile art. 346 alin. 2 C.p.p., să se dispună începerea judecăţii.

 Judecătorul de cameră preliminară, analizând cererile şi excepţiile formulate de inculpatul ... cu privire la legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală în dosarul nr. ... din data de 02 decembrie 2020 al D.N.A. – Serviciul Teritorial Craiova  constată următoarele:

În cadrul procedurii camerei preliminare se efectuează un control de legalitate  posterior atât a actului de trimitere în judecată, cât şi a probelor pe care se bazează acesta, astfel încât întreaga urmărire penală să fie examinată şi cercetată, iar actele procesuale, procedurale, probele sau procedeele probatorii efectuate sau obţinute prin  încălcarea echitabilităţii procedurilor să fie eliminate.

Potrivit art.342 C.p.p în procedura de camera preliminară organul judiciar are obligaţia de a verifica, după trimiterea în judecată, patru aspecte legate de cauza penală şi de sesizarea realizată de procuror:

a)Competenţa instanţei

b)Legalitatea sesizării

c)Legalitatea administrării probelor şi

d)Legalitatea actelor efectuate de către organele de urmărire penală.

În cursul acestei proceduri nu se analizează temeinicia acuzaţiei, substanţa probelor ori numărul lor.

Judecătorul de camera preliminară constată că, în raport de faptele pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpaţi şi trimiterea în judecată, precum şi calitatea de avocat a inculpatului ..., Curtea de apel este în baza art. 38 alin. 1 lit. d C.p.p instanţa competentă să soluţioneze prezenta cauză.

În conformitate cu prevederile art. 328 Cod procedură penală, rechizitoriul se limitează la fapta şi persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală şi cuprinde în mod corespunzător menţiunile prevăzute la art. 286 alin. 2 Cod procedură penală (denumirea parchetului şi data emiterii, numele prenumele şi calitatea celui care îl întocmeşte, fapta care face obiectul urmăririi penale, încadrarea juridică a acesteia şi, după caz, datele privitoare la persoana suspectului sau inculpatului, obiectul actului sau măsurii procesuale ori, după caz, tipul soluţiei, precum şi motivele de fapt şi de drept ale acestora, date referitoare la măsurile asigurătorii, măsurile de siguranţă cu caracter medical şi măsurile preventive luate în cursul urmăririi, alte menţiuni prevăzute de lege şi semnătura), datele privitoare la fapta reţinută în sarcina inculpatului şi încadrarea juridică a acesteia, probele şi mijloacele de probă, cheltuielile judiciare, menţiunile prevăzute la art. 330 şi 331, dispoziţia de trimitere în judecată, precum şi alte menţiuni necesare pentru soluţionarea cauzei. Rechizitoriul este verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, iar când a fost întocmit de acesta, verificarea se face de procurorul ierarhic superior. În rechizitoriu se arată numele şi prenumele persoanelor care trebuie citate în instanţă, cu indicarea calităţii lor în proces, şi locul unde urmează a fi citate.

Verificarea legalităţii sesizării instanţei, al doilea aspect ce formează obiectul camerei preliminare, presupune că judecătorul de cameră preliminară să verifice dacă au fost respectate dispoziţiile art.328 C.p.p.

Rechizitoriul nr. ... din data de 02 decembrie 2020 emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi justiţie, D.N.A. – Serviciul Teritorial Craiova prin care s-a dispus trimiterea în judecată  a inculpaţilor ...  şi  ... a fost întocmit de procurorul competent din cadrul unităţii de parchet menţionată anterior şi verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei conform art. 328 alin. 1 din C.p.p şi art. 22 ind. 2 din OUG nr. 43/2002 de procurorul şef Serviciu din cadrul DNA - Serviciul Teritorial Craiova.

Rechizitoriul, ca act de inculpare, trebuie să îndeplinească anumite condiţii de formă dar şi de conţinut, art. 6 paragraf 3 lit. a din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului obligă autorităţile judiciare care exercită funcţia de acuzare să informeze persoana bănuită de comiterea unei infracţiuni, în mod amănunţit, asupra naturii şi cauzei acuzaţiei aduse împotriva sa.

Instanţa de judecată se va putea considera  legal sesizată cu judecarea unei infracţiuni cu condiţia să fie precis determinată sub aspectul tuturor elementelor ce au relevanţă penală, sub aspectul conţinutului unei infracţiuni, în aşa fel încât să rezulte cu certitudine caracterul ei penal şi voinţa neechivocă a procurorului de a-l trimite în judecată pe inculpat pentru acea faptă. În ceea ce priveşte descrierea faptei, aceasta trebuie să cuprindă actul, acţiunea, inacţiunea, atitudinea făptuitorului, astfel încât să rezulte cu certitudine, actele reţinute în sarcina sa.

Prima excepţie invocată de inculpatul ... se referă la neregularitatea rechizitoriului  nr. ... al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie D.N.A – ST Craiova, sub aspectul stabilirii obiectului şi deci a limitelor judecăţii - încălcarea dispoziţiilor art. 371 C.p.p. rap. la art. 328 C.p.p. motivat de faptul că se observă fără echivoc lipsa de consistenţă a acestuia în principal  sub aspectul descrierii atât a laturii obiective cât şi a laturii subiective a infracţiunilor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată.

Judecătorul de cameră preliminară  reţine că infracţiunea de spălarea banilor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului ... a fost descrisă la filele 70 - 78 din rechizitoriu atât sub aspectul elementului material, cu referire la disimularea naturii ilicite a produslui infracţiunii de luare de mită, în fapt folosul necuvenit pretins şi primit de către inculpatul ... cât şi cu privire la forma de vinovăţie, intenţia directă, fiind menţionată şi încadrarea juridică.

Susţinerea inculpatului că nu se poate discuta de o aşa zisă disimulare a naturii produsului infracţiunii de luare de mită, prin încheierea acestui contract, de vreme ce primirea produsului infracţiunii nu se poate realiza decât prin încheierea unui astfel de act, intenţia inculpatului nefiind aceea de a denatura provenienţa bunului ci de a dobândi proprietatea asupra acestuia,  reprezintă în fapt apărări de fond  care vizează existenţa sau inexistenţa elementelor constitutive ale infracţiunii de spălarea banilor prev. de art. 49 alin. 1 lit. b din Legea 129/2019.

De asemenea susţinerea că, menţiunea din rechizitoriu conform căreia inculpatul nu a ales încheierea unui contract de donaţie întrucât,, o asemenea tranzacţie nu ar fi putut justifica în nici un fel şi intrarea în patrimoniul său, l-ar fi expus efectuării de verificări de către organele competente,,(fila 77prf.2) este lipsită de suport întrucât o astfel de împrejurare s-ar fi aplicat mutatis mutandis cu situaţia deja reţinută în prezenta cauză, reprezintă un fapt o interpretare a probelor ce nu poate face obiectul camerei preliminare.

În ceea ce priveşte infracţiunea de complicitate la complicitate la luare de mită prevăzută de art. 48 alin. 1 Cp. rap. la art. 6 din Lg. 78/2000 reţinută de asemenea în sarcina inculpatului ..., a fost apreciată ca nefiind clar delimitată prin raportare la elementele ce o compun cu referire la prima infracţiune de luare de mită reţinută în sarcina inculpatului, fiind vorba de o rezoluţie infracţională singulară.

Judecătorul de cameră preliminară reţine că nu există o contradicţie, aşa cum se susţine în motivarea excepţiei, între partea expozitivă a rechizitoriului unde se precizează că cei doi inculpaţi au acţionat interdependent şi dispoziţia de trimitere în judecată a inculpatului unde se reţine săvârşirea a două infracţiuni de luare de mită una în calitate de autor şi cealaltă în calitate de complice, motivat de faptul că în partea expozitivă este evidenţiat faptul că fără acţiunea conjugată a celor doi nu ar fi fost posibilă emiterea titlului de proprietate iar  la filele 50-58, 77-78 şi 91 din rechizitoriu este descrisă pretinsa activitatea de intermediere de către inculpatul ... a primirii mitei  de inculpatul ... de la martora ....

Susţinerea inculpatului ... că rezoluţia infracţională a fost singulară ea păstrându-şi acest caracter din momentul consumării infracţiunii atunci când a acceptat solicitarea martorei denunţătoare ... de a o sprijini în obţinerea dreptului de proprietate şi pănă la momentul epuizării infracţiunii-primirii sumei de 30.000 de euro de către inculpatul ..., reprezintă în fapt o cerere de schimbare a încadrării juridice din două infracţiuni, una de luare de mită şi una de complicitate la luare de mită într-o singură infracţiune de luare de mită, aspect ce excede obiectului camerei preliminare.

Actele materiale ce realizează elementele constitutive ale infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii ... şi ... au fost descrise pe larg în cuprinsul rechizitoriului fiind menţionate împrejurărilor de loc, timp, mijloace, scop şi mod de săvârşire cu referire la probele administrate, cu descrierea încadrării juridice, fiind nefondată susţinerea inculpatului ... că există o neregularitate a sesizării instanţei din perspectiva obiectului şi deci a limitelor judecăţii.

Prin urmare modalitatea de descriere a faptelor menționate în rechizitoriu, criticată de inculpatul ..., nu este de natură a conduce la aprecierea neregularităţii actului de sesizare, deoarece, din lecturarea acestuia rezultă modul în care se presupune a fi fost săvârşite faptele activitatea infracţională desfăşurată, susceptibilă de a produce consecinţe juridice şi de a investi instanţa. Astfel, în rechizitoriu se precizează în concret în ce constă activitatea infracţională a inculpaților  cu referire la împrejurările şi modalitatea de săvârşire, mijloacele de probă administrate în cursul urmăririi penale care susţin acuzaţiile formulate.

Rechizitoriul trebuie privit ca fiind un act unitar, astfel că, din cuprinsul acestuia – existând trimiteri la materialul probator administrat în toată secțiunea „În fapt” – inculpaţii putând înțelege învinuirea ce li se aduc de către organele de urmărire penală, având toate elementele necesare pentru a-și putea pregăti în mod concret și efectiv apărările. În descrierea stării de fapt, procurorul a indicat în mod concret faptele pe care le-a reținut în sarcina acestora, iar încadrarea juridica a fost indicată atât la secțiunea „În drept” din rechizitoriu, cât și în cuprinsul dispozitivului acestuia.

Din aceste considerente va fi respinsă ca nefondată, excepţia neregularităţii sesizării instanţei.

A doua excepţie invocată de inculpatul ... se referă la legalitatea administrării probelor şi legalitatea actelor întocmite de către organele de urmărire penală motivat de faptul că acesta avea calitatea de avocat la data la care Tribunalul Dolj a pronunţat încheierile prin care a autorizat supravegherea tehnică în cauză şi percheziţiile domiciliare, fiind incidentă nulitatea absolută  conform art. 281 alin. 1 lit. b C.p.p. în ceea ce priveşte încheierile nr. 228 şi 229 din 29.06.2020, nr. 139 şi nr. 140 din 01.07.2020 respectiv nr. 237 din 06.07.2020 pronunţate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Dolj.

Judecătorul de cameră preliminară constată că potrivit art. 281 alin. 1 lit. b C.p.p. determină întotdeauna nulitatea, încălcarea dispoziţiilor privind competenţa materială şi competenţa personală a instanţelor judecătoreşti atunci cînd judecata a fost efectuată de o instanţă inferioară celei competente.

Încălcarea dispoziţiilor legale menţionate anterior poate fi invocată în orice stare a procesului penal şi din această perspectivă judecătorul de cameră preliminară a fost legal investit cu examinarea acestei nulităţi absolute.

Alineatul 2 al art.102 din C.p.p. menţionează faptul că probele obţinute în mod nelegal nu pot fi folosite în procesul penal. Nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrată determină excluderea probelor. Nelegalitatea probei poate izvorâ din nelegalitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea probei ori prin care aceasta a fost administrată.

În fapt prin încheierea nr. 229 din 29.06.2020 emisă în dosarul nr. … judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Dolj – Secția penală și pentru cauze cu minori a dispus admiterea solicitării formulate de D.N.A. – S.T. Craiova, fiind autorizată obținerea datelor de trafic și localizare prelucrate de către furnizorii de rețele publice de comunicații electronice/furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului corespunzătoare posturilor telefonice utilizate de ..., ... și ....

Prin încheierea nr. 228 din 29.06.2020 emisă în dosarul nr. … judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Dolj – Secția penală și pentru cauze cu minori a dispus admiterea solicitării formulate de DNA – ST Craiova, fiind autorizate măsurile de supraveghere tehnică prev. de art. 138 alin. 1 lit. a, c și d din C.p.p., fiind emis totodată mandatul de supraveghere tehnică nr. …/29.06.2020.

Prin încheierea nr. 232 din 30.06.2020 emisă în dosarul nr. … judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Dolj – Secția penală și pentru cauze cu minori a dispus admiterea solicitării formulate de D.N.A. – S.T. Craiova, fiind autorizate măsurile de supraveghere tehnică prev. de art. 138 alin. 1 lit. a C.p.p. cu privire la un post telefonic utilizat de către ..., fiind emis totodată mandatul de supraveghere tehnică nr. …/30.06.2020.

Prin încheierea nr. 237 din 06.07.2020 emisă în dosarul nr. …. judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Dolj – Secția penală și pentru cauze cu minori a dispus admiterea solicitării formulate de D.N.A. – S.T. Craiova, autorizând pe o perioadă de 23 de zile, de la data de 06.07.2020 și până la data de 28.07.2020 inclusiv măsura de supraveghere tehnică prev. de art. 138 alin. 1 lit. c din C.p.p., constând în folosirea de către colaboratorul cu identitate reală … de dispozitive tehnice pentru a obține fotografii sau înregistrări audio-video în mediu ambiental a discuțiilor purtate de aceasta cu numiții ...  și ... sau persoane trimise de aceștia,  legate de modalitatea în care au fost și vor fi satisfăcute pretențiile ilicite ale acestora și remiterea efectivă a produsului infracțiunilor de luare de mită în raport de care s-a dispus începerea urmăririi penale in rem, fiind emis totodată mandatul de supraveghere tehnică nr. …/06.07.2020.

Prin referatul din 01.07.2020 s-a solicitat judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Dolj, încuviinţarea efectuării unor percheziţii domiciliare în biroul în care își desfășura activitatea numitul ... situat în incinta Instituției Prefectului jud. Mehedinți, locuința unde domiciliază numitul ... și biroul în care își desfășura activitatea numitul ... situat în incinta Primăriei municipiului Drobeta Tr. Severin.

Prin încheierile nr. 139, 140 și 141 din 01.07.2020 judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Dolj - Secția penală și pentru cauze cu minori a admis cererea și a dispus efectuarea percheziției în locațiile indicate, fiind emise mandatele de percheziție domiciliară nr. 137, 138 și 139 din aceeași dată.

Cu ocazia soluționării în data de 03.08.2020 de către judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Dolj a propunerii de prelungire a arestării preventive față de cei doi inculpați, ..., prin apărător ales a adus pentru prima dată la cunoștința organelor judiciare faptul că are calitatea de avocat suspendat, sens în care s-au depus în copie deciziile nr. .. și .. din ziua de 02.11.2010 ale Consiliului Baroului Mehedinți privind înscrierea sa în tabloul avocaților definitivi începând cu data de 7.10.2010 și suspendarea sa, la cerere, din profesia de avocat și trecerea pe tabloul avocaților incompatibili începând cu data de 08.10.2010.

Prin încheierea nr. 135/04.08.2020 a judecătorului de drepturi şi libertăţi din carul Tribunalului Dolj s-a dispus declinarea competenţei în favoarea Curţii de Apel Craiova a dosarului nr. ... ce avea ca obiect propunerea parchetului de prelungire a măsurii arestării preventive faţă de cei doi inculpaţi, fiind admisă excepţia necompetenţei după calitatea persoanei a Tribunalului Dolj.

Prin încheierea nr. 120 din 10 iulie 2020 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Dolj în dosarul nr. ... rămasă definitivă prin încheierea nr. 111 din 17 iulie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Craiova – Secţia penală şi pentru cauze cu minori a fost admisă propunerea Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie Serviciul Teritorial Craiova şi s-a dispus arestarea preventivă a inculpaţilor ... şi ... pe o perioadă de 30 de zile începînd cu data de 10 iulie 2020 până la data de 08 august 2020 inclusiv.

Judecătorul de cameră preliminară constată că la acest moment procesual nici inculpatul ..., personal, şi nici apărătorii acestuia nu au prezentat organelor de urmărire penală sau judecătorului de drepturi şi libertăţi vreo informaţie cu privirea la deţinerea calităţii de avocat suspendat pentru incompatibilitate a inculpatului, informaţie care ar fi dus în mod firec la declinarea competenţei în favoarea Curţii de Apel Craiova, instanţă competentă după calitatea persoanei potrivit art. 38 alin. 1 lit. d C.p.p.

Această calitate a fost adusă la cunoştinţă judecătorului de drepturi şi libertăţi în cursul procedurii de soluţionare a propunerii de prelungire a arestării prventive prin depunerea de către inculpat la dosar a deciziei nr. .../2010 a Consiliului Baroului Mehedinţi privind înscrierea sa începînd cu data de 07 octombrie 2010 pe Tabloul avocaţilor definitivi – Baroul Mehedinţi, conform deciziei nr. ../2010 a aceluiaşi consiliu prin care inculpatul a fost suspendat din profesia de avocat.

Baroul Mehedinţi a comunicat judecătorului de libertăţi faptul că inculpatul are calitatea de avocat suspendat începînd cu data de 08 octombrie 2010 precizînd că nu a fost menţionat pe Tabloul avocaţilor incompatibili dintr-o eroare informatică.

Inculpatul în motivarea excepţiei nulităţii absolute menţionată anterior susţine că există o culpă a organului de urmărire penală cu privire la faptul că nu s-a verificat dacă inculpatul deţinea sau nu o calitate care să atragă competenţa personală a unei instanţe superioare, sens în care ar fi putut accesa baza de date a UNBR din perspectiva faptului că existau unele indicii în sensul că acesta este absolvent de studii juridice şi a reprezentat Instituţia Prefectului într-un dosar în calitate de consilier juridic.

Judecătorul de cameră perliminară constată că, aşa cum însuşi inculpatul afirmă prin apărător ales, reprezentarea Instituţiei Prefectului în instanţă s-a realizat în baza calităţii de consilier juridic şi nu a calităţii de avocat iar faptul că o persoană are studii juridice nu înseamnă că acesta are în mod automat şi calitatea de avocat într-un Barou în condiţiile în care pentru a dobîndi această calitate trebuie îndeplinite anumite condiţii prevăzute de Legea nr.51/1995 privind exercitarea profesiei de avocat.

În ceea ce priveşte culpa organului de urmărire penală ce nu a verificat baza de date a UNBR aceasta nu poate fi reţinută întrucît pe de o parte Baroul Mehedinţi confirmă prin adresă că inculpatul ... nu a fost menţionat pe Tabloul avocaţilor incomplatibili dintr-o eroare informatică iar pe de altă parte potrivit procesului verbal încheiat la data de 03 august 2020 de către procurorul de caz inculpatul nu figura înscris în sistem informatic în Tabloul avocaţilor nici în cadrul Baroului Mehedinţi sau în cadrul Uniunii Naţionale a Barourilor din România, ceea ce înseamnă că accesarea anterior datei de 03 august 2020 a bazelor de date menţionate nu ar fi condus la o altă concluzie.

Prin urmare, judecătorul de cameră preliminară constată că sancţiunea nulităţii absolute prev. de art. 281 alin. 1 lit. b şi alin. 2 C.p.p. nu operează în cauză întrucît la momentul soluţionării propunerii de arestare preventivă sau al pronunţării încheierilor de către judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Dolj, nu a existat nici o minimă dovadă a calităţii de avocat a inculpatului ... iar invocarea cu prilejul soluţionării propunerii de prelungire a arestării preventive, a calităţii deţinute nu poate conduce la obţinerea efectelor unei sancţiuni procedurale a nulităţii actelor îndeplinite în trecut, aşa cum a constatat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală în considerentele încheierii nr. 478/20.08.2020  pronunţată în dosarul nr. ... având ca obiect contestaţiile formulate de inculpaţii ... şi ... împotriva încheierii nr. 7 din 05 august 2020 pronunţată de Curtea de Apel Craiova – Secţia penală în dosarul nr. ....

În consecinţă, va fi respinsă ca nefondată excepţia nulităţii absolute prev. de art. 281 alin. 1 lit. b C.p.p. probele fiind administrate în mod legal cu respectarea criteriilor de competenţă prev. de art. 36 alin. 1 lit. a şi c C.p.p. şi a dispoziţiilor art.100 C.p.p.

În temeiul art. 345 alin. 1 şi art. 346 alin. 2 C.p.p. judecătorul de cameră preliminară va respinge cererile şi excepţiile invocate de inculpatul ....

 În baza art. 346 alin. 2 C.p.p. va constata legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. ... emis la 02.12.2020 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Craiova, privind pe inculpatul ... trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 C.p, spălarea banilor prev. de art. 49 alin. 1 lit. b din Legea nr. 129/2019 şi complicitate la luare de mită prev. de art. 48 alin. 1 C.p rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 C.p, cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.p  şi pe inculpatul ..., trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de  luare de mită  prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 C.p. şi va constata că,  instanţa competentă să soluţioneze prezenta cauză este Curtea de apel.

Se va constata legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.

În temeiul art. 346 alin. 2 C.p.p se va dispune începerea judecăţii faţă de inculpatul ... pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 C.p, spălarea banilor prev. de art. 49 alin. 1 lit. b din Legea nr. 129/2019 şi complicitate la luare de mită prev. de art. 48 alin. 1 C.p rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 C.p, cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.p  şi faţă de inculpatul ... pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită  prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 C.p.

În temeiul art. 345 alin. 2 C.p.p încheierea se va comunica de îndată procurorului şi inculpaţilor.

În temeiul art. 275 alin. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

În temeiul art.345 alin.1 şi art. 346 alin. 2 C.p.p. respinge cererile şi excepţiile invocate de inculpatul ..., fiul lui ... și ..., născut la data de ..., în com. ..., jud. ..., cetăţenia română, căsătorit, un minor în întreținere, fără antecedente penale, stagiul militar satisfăcut, studii superioare, șef al Serviciului Juridic din cadrul Instituției Prefectului Mehedinți suspendat din funcție, domiciliat în mun. ..., str. ...., CNP ....

În baza art. 346 alin. 2 C.p.p. constată legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr.... emis la 02.12.2020 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Craiova, privind pe inculpatul ... trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită prev. de art.6 din Legea nr.78/2000 rap. la art.289 alin.1 C.p, spălarea banilor prev. de art.49 alin.1 lit.b din Legea nr.129/2019 şi complicitate la luare de mită prev. de art.48 alin.1 C.p rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 289 alin. 1 C.p, cu aplicarea art.38 alin.1 C.p  şi pe inculpatul ..., fiul lui ... și ..., născut la data de ..., în mun. .., jud. ..., cetăţenia română, căsătorit, 2 minori în întreținere, fără antecedente penale, stagiul militar satisfăcut, studii superioare, fără ocupație, domiciliat în domiciliat în mun. ..., str. ..., CNP ..., trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de  luare de mită  prev. de art. 6 din Legea nr.78/2000 rap. la art.289 alin.1 C.p.

Constată că,  instanţa competentă să soluţioneze prezenta cauză este Curtea de apel.

Constată legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.

În temeiul art.346 alin.2 C.p.p dispune începerea judecăţii faţă de inculpatul ... pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită prev. de art.6 din Legea nr.78/2000 rap. la art.289 alin.1 C.p, spălarea banilor prev. de art.49 alin.1 lit.b din Legea nr.129/2019 şi complicitate la luare de mită prev. de art.48 alin.1 C.p rap. la art.6 din Legea nr.78/2000 rap. la art.289 alin.1 C.p, cu aplicarea art.38 alin.1 C.p  şi faţă de inculpatul ...  pentru săvârşirea infracţiunii de  luare de mită  prev. de art. 6 din Legea nr.78/2000 rap. la art.289 alin.1 C.p,

În temeiul art.345 alin.2 C.p.p încheierea se comunică de îndată procurorului şi inculpaţilor.

În temeiul art.275 alin.3 C.p.p cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare potrivit art. 347 alin.1 C.p.p

Pronunţată în camera de consiliu azi 25 ianuarie 2021.

JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ,

.....................

Grefier,

.....................

Red.jud....

O.A. 01 februarie 2021

Domenii speta

Spete similare