Schimbarea declarațiilor de către martor a fost solicitata de inculpați întrucât martorul formulase deja declarații incriminatorii la adresa inculpatului încă din faza de urmărire penala, arătând concret modul in care acesta agresase o alta persoana in mod repetat cu un obiect ascuțit – furca; așadar, inculpații cunoșteau declarațiile martorului din cursul urmăririi penale, cu efect vădit incriminator la adresa unuia dintre ei si au urmărit , ca prin injurii si amenințări- acte de constrângere psihica si cu efect vădit intimidant, sa îl determine pe acesta sa își schimbe declarațiile.
Exercitarea actelor de constrângere psihica si a celor cu efect intimidant a avut drept rezultat determinarea martorului sa formuleze declarații evazive in fata instanței de judecata la termenul din data de 30.06.2015, invocând necunoașterea, neobservarea, uitarea; se conturează astfel presiunea psihica la care a fost supus martorul prin acțiunile conjugate ale celor doi inculpați, efectul de îngrădire a libertății psihice fiind augmentat si de renumele pe care inculpații îl aveau in comunitatea locala de proveniența si anume persoane violente si răzbunătoare.
Schimbarea declarațiilor martorului, asupra căruia au fost exercitate amenințări si injurii, s-a realizat in concret prin relatări judiciare generale, vagi, neincriminatorii in mod direct, sub paravanul fals al neobservării, lipsei de atenție in momentul derulării faptelor, neștiinței sau uitării, deși in prima faza a procesului penal același martor a învederat împrejurări si date de fapt clare si concrete. Aceste declarații generale si eliptice din punct de vedere al substanței obiectului probațiunii constituie declarații mincinoase, in sensul art. 272 Cp, având in vedere ca se erijează in modificări nejustificate ale primelor declarații ale aceleiași persoane din cursul urmăririi penale, in care sunt exprimate, dimpotrivă, date ale realității concise si elocvente din punct de vedere al aceluiași obiect al probațiunii. Legea procesual penala nu a reglementat instituția retragerii sau retractării declarațiilor martorului, având in vedere obligația acestuia de a spune adevărul, reglementata de art. 114 alin 2 lit. c Cpp, însă declarația martorului formulata sub imperiul constrângerii morale exercitate de alte persoane pentru a o determina sa producă o alta declarație cu un alt conținut faptic, favorabil acuzatului din respectiva cauză penala, constituie o declarație afectata de viciul de consimțământ al constrângerii morale, fiind înlăturata din ansamblul probator.
Cod ECLI ECLI:RO:CACRV:2021:003.000376
Dosar nr. …
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECŢIA PENALĂ ŞI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE APEL
DECIZIA PENALĂ NR. 376
Ședința publică de la data de 09 martie 2021
Instanța constituită din:
PREŞEDINTE -
JUDECĂTOR -
Grefier -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova - reprezentat prin procuror .
………………
Pe rol, soluţionarea apelurilor promovate de inculpaţii …şi …împotriva sentinței penale nr. 443 din data de 02 martie 2020, pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr…..
Conform art. 405 alin 2 C.p.p. părțile nu se citează la pronunțarea hotărârii.
Dezbaterile orale au avut loc în şedinţa publică din data de 23 februarie 2021, susţinerile părţilor fiind reţinute şi consemnate în Încheierea de şedinţă de la acea dată, prin care s-a dispus stabilirea unui termen pentru deliberare şi pronunţarea hotărârii la data de azi – 09 martie 2021 -, conform art. 391 alin. 1 C.p.p., încheierea făcând parte integranta din prezenta decizie.
C U R T E A,
Deliberând asupra cauzei penale deduse judecății, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 443 din data de 02 martie 2020 pronunțată de Judecătoria Craiova în dosarul nr…., în baza art. 272 alin 1 N.C.pen. a fost condamnat inculpatul …la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor (faptă din data de 30.06.2015, persoană vătămată….).
În baza art. 66 alin. (1) lit. n) şi o) C.pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea dreptului de a comunica cu persoana vătămată …sau cu membri de familie ai acestuia și a dreptului de a se apropria de locuința, locul de muncă, școala sau alte locuri unde persoana vătămată …desfășoară activități sociale, la mai puțin de 50 de metri, pe o perioadă de 5 ani, după executarea pedepsei sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. (1) lit. n) şi o) C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor mai sus individualizate, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În baza art. 194 alin 1 lit b N.C.pen. cu aplicarea art. 77 alin. 1 lit. a C.pen. a fost condamnat inculpatul ………la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală (faptă din data de 14.08.2015, persoană vătămată…………).
În baza art. 66 alin. (1) lit. n) şi o) C.pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea dreptului de a comunica cu persoana vătămată …sau cu membri de familie ai acestuia și a dreptului de a se apropria de locuința, locul de muncă, școala sau alte locuri unde persoana vătămată …desfășoară activități sociale, la mai puțin de 50 de metri, pe o perioadă de 5 ani, după executarea pedepsei sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. (1) lit. n) şi o) C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor mai sus individualizate, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În temeiul art. 396 alin. 6 C.p.p. rap. la art. 16 alin.1 lit. g C.p.p. cu aplic. art. 158 C.p. a fost încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului …pentru săvârşirea infracţiunii de amenințare, prev. de art. 206 alin. 1 C.p., ca urmare a retragerii plângerii prealabile (faptă din data de 30.06.2015, persoană vătămată…).
S-a constatat că infracţiunile ce fac obiectul prezentei cauze sunt concurente între ele și cu infracţiunea pentru care inculpatul a fost condamnat definitiv prin sentinţa penală nr. 141/22.10.2015 pronunţată de Judecătoria Segarcea în dosar nr…., rămasă definitivă prin decizia penală nr. 436/16.03.2016, pronunţată de Curtea de Apel Craiova.
În baza art. 85 alin. 1 C.pen. 1969 cu aplicarea art. 15 din Legea nr. 187/2012 s-a anulat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicate inculpatului …prin sentinţa penală nr. 141/22.10.2015, pronunţată de Judecătoria Segarcea în dosar nr. …rămasă definitivă prin decizia penală nr. 436/16.03.2016, pronunţată de Curtea de Apel Craiova.
În baza art. 38 N.C.pen raportat la 39 lit. b N.C.pen. cu aplicarea art. 10 din Legea nr. 187/2012 s-au contopit pedepsele de 1 an închisoare şi 4 ani închisoare aplicate prin prezenta sentinţă, cu pedeapsa de 8 luni aplicată prin sentinţa penală nr. 141/22.10.2015, pronunţată de Judecătoria Segarcea în dosar nr…, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 436/16.03.2016, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, astfel că s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea - de 4 ani închisoare -, la care s-a adăugat un spor de 6 luni şi 20 de zile, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa de 4 ani 6 luni şi 20 de zile.
În temeiul art. 45 alin. 1 Cod penal rap. la art. 67 alin.1 C.p rap. la art. 66 C.p. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. n, o C.p., astfel cum au fost individualizate mai sus, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei închisorii rezultante.
În temeiul art. 45 alin. 5 rap. la art. 45 alin. 2 Cod penal şi art. 65 C.p. cu aplic. art. 6 Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. n, o C.p. dispuse prin prezenta, astfel cum au fost individualizate mai sus, și pedepsele accesorii prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b vechiul Cod penal dispuse sentinţa penală nr. 141/22.10.2015 pronunţată de Judecătoria Segarcea în dosar nr…., rămasă definitivă prin decizia penală nr. 436/16.03.2016 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, pe durata executării pedepsei rezultante.
În baza art. 3 şi 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul…, în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare.
În temeiul art. 72 N.C.pen. s-a dedus din pedeapsa de 4 ani 6 luni şi 20 de zile închisoare aplicată inculpatului, durata măsurii reţinerii şi a arestului preventiv de la 20.08.2015 la 28.08.2015.
În baza art. 272 alin 1 N.C.pen. a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 1 an închisoare …pentru săvârşirea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor (faptă din data de 30.06.2015, persoană vătămată…).
În baza art. 66 alin. (1) lit. n) şi o) C.pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercitarea dreptului de a comunica cu persoana vătămată …sau cu membri de familie ai acestuia și a dreptului de a se apropria de locuința, locul de muncă, școala sau alte locuri unde persoana vătămată …desfășoară activități sociale, la mai puțin de 50 de metri, pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. (1) lit. n) şi o) C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor mai sus individualizate, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În baza art. 40 alin 1 N.C.pen. s-a constatat că infracţiunea ce face obiectul prezentei cauze este concurentă cu infracţiunea pentru care inculpatul a fost condamnat definitiv prin sentinţa penală nr. 21/26.11.2015 pronunţată de Judecătoria Segarcea în dosar nr…., rămasă definitivă prin decizia penală nr. 806/18.05.2016 pronunţată de Curtea de Apel Craiova; în baza art. 38 N.C.pen. raportat la 39 lit. b N.C.pen.
S-a contopit pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin prezenta sentinţă cu pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 21/26.11.2015 pronunţată de Judecătoria Segarcea în dosar nr…., rămasă definitivă prin decizia penală nr. 806/18.05.2016 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, astfel că s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea - de 1 an şi 4 luni închisoare -, la care s-a adăugat sporul de 4 luni, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa de 1 an şi 8 luni închisoare.
În temeiul art. 45 alin. 1 Cod penal rap. la art. 67 alin.1 C.p rap. la art. 66 C.p. s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. n, o C.p., astfel cum au fost individualizate mai sus, dispuse prin prezenta, și a drepturilor prevăzute de prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b C.p. interzise prin sentinţa penală nr. 21/26.11.2015 pronunţată de Judecătoria Segarcea în dosar nr…., rămasă definitivă prin decizia penală nr. 806/18.05.2016 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei închisorii rezultante.
În temeiul art. 45 alin. 5 rap. la art. 45 alin. 2 Cod penal şi art. 65 C.p. cu aplic. art. 6 Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. n, o C.p. dispuse prin prezenta, astfel cum au fost individualizate mai sus, și pedepsele accesorii prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b C.p. interzise prin sentinţa penală nr. 21/26.11.2015 pronunţată de Judecătoria Segarcea în dosar nr…., rămasă definitivă prin decizia penală nr. 806/18.05.2016 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, pe durata executării pedepsei rezultante.
În temeiul art. 72 N.C.pen. s-a dedus din pedeapsa de 1 an şi 8 luni închisoare aplicată inculpatului durata măsurii reţinerii, a arestului preventiv şi a arestului la domiciliu, de la 20.08.2015 la 07.11.2015, precum şi a duratei închisorii executate în baza mandatului de executare a pedepsei nr. …/2015 din 19.05.2016, de la 19.05.2016 (data încarcerării) până la 30.06.2017.
S-a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei nr. …/2015 din 19.05.2016 şi s-a dispus emiterea unui nou mandat, conform dispoziţiilor prezentei hotărâri.
În baza art. 397 alin. 1 C.proc.pen. s-a respins acţiunea civilă formulată de partea civilă ..., ca neîntemeiată; s-a luat act ca persoana vătămată ... nu s-a constituit parte civilă.
În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligat fiecare inculpat la plata sumei de 3000 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care, suma de 200 lei pentru fiecare inculpat reprezintă cheltuieli efectuate în faza de urmărire penală; în baza art. 275 alin. 1 pct. 2 lit. b C.proc.pen. a fost obligată persoana vătămată …la plata sumei de 200 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, din care, suma de 40 de lei reprezintă cheltuieli efectuate în faza de urmărire penală, ca urmare a retragerii plângerii prealabile; în temeiul art. 275 alin. 6 C.p.p., onorariul apărătorului din oficiu (pentru inculpatul…), în sumă de 360 lei, a rămas în sarcina statului; s-au respins ca neîntemeiate cererile de majorare a onorariului cuvenit apărătorului din oficiu.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul nr. …al Parchetului de pe lângă Judecătoria Segarcea au fost trimişi în judecată, în stare de libertate, inculpaţii … …- pentru săvârşirea infracţiunilor de influenţarea declaraţiilor prevăzută de art. 272 alin. 1 C.pen., ameninţare prevăzută de art. 206 alin. 1 C.pen. şi vătămare corporală prevăzută de art. 194 alin. 1 lit. b C.pen., cu aplicarea art. 77 alin. 1 lit. a C.pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen. - şi …- pentru săvârşirea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor prevăzută de art. 272 alin. 1 C.pen.
Prin încheierea din data de 14.06.2016, judecătorul de cameră preliminară din cadrul instanței de fond a constatat competenţa şi legalitatea sesizării instanţei, precum şi legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, dispunând începerea judecării cauzei privind inculpații …și….
În primul ciclu procesual s-a reținut că partea vătămată …s-a constituit parte civilă, solicitând obligarea inculpatului …la plata sumei de 30.000 lei reprezentând daune morale şi la plata sumei de 50.000 lei reprezentând daune materiale.
Prin declaraţia din data de 10.11.2016, partea vătămată/parte civilă …a arătat că îşi retrage plângerea penală formulată împotriva inculpatului …pentru săvârşirea infracţiunii de ameninţare, prev. de art. 206 al. 1 C.p.
La termenul de judecată din data de 10.11.2016 au fost audiaţi inculpaţii …şi …, declaraţiile acestora fiind consemnate în scris, iar filele ataşate la dosar.
Prin sentința penală nr. 52/23.03.2017 a Judecătoriei Segarcea s-a dispus condamnarea inculpatului …. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor; s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală, ambele cu aplicarea art. 38 alin 1 C.pen.; s-a constatat că infracţiunile ce fac obiectul prezentei cauze sunt concurente cu infracţiunea pentru care inculpatul a fost condamnat definitiv prin sentinţa penală nr. 141/22.10.2015, pronunţată de Judecătoria Segarcea în dosar nr. …., rămasă definitivă prin decizia penală nr. 436/16.03.2016, pronunţată de Curtea de Apel Craiova; în baza art. 85 alin. 1 C.pen. 1969 cu aplicarea art. 15 din Legea nr. 187/2012 s-a anulat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 8 luni închisoare aplicate inculpatului…. prin sentinţa penală nr. 141/22.10.2015, pronunţată de Judecătoria Segarcea în dosar nr. …, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 436/16.03.2016, pronunţată de Curtea de Apel Craiova; s-au contopit pedepsele de 1 an închisoare şi 2 ani închisoare aplicate prin prezenta sentinţă, cu pedeapsa de 8 luni aplicată prin sentinţa penală nr. 141/22.10.2015 pronunţată de Judecătoria Segarcea în dosar nr. …, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 436/16.03.2016 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, astfel că s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 6 luni şi 20 de zile, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa de 2 ani 6 luni şi 20 de zile.
S-a dispus condamnarea inculpatului …. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor; s-a constatat că infracţiunea ce face obiectul prezentei cauze este concurentă cu infracţiunea pentru care inculpatul a fost condamnat definitiv prin sentinţa penală nr. 21/26.11.2015, pronunţată de Judecătoria Segarcea în dosar nr. , rămasă definitivă prin decizia penală nr. 806/18.05.2016, pronunţată de Curtea de Apel Craiova; s-a contopit pedeapsa de 1 an închisoare aplicată prin prezenta sentinţă cu pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 21/26.11.2015 pronunţată de Judecătoria Segarcea în dosar nr. , rămasă definitivă prin decizia penală nr. 806/18.05.2016 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, astfel că s-a dispus inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 4 luni închisoare, la care s-a adăugat sporul de 4 luni, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa de 1 an şi 8 luni închisoare.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații și Ministerul Public, iar prin decizia penală nr. 1328 din 11.09.2017 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. …au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Segarcea şi inculpaţii … şi ….desfiinţată sentinţa şi trimisă cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond, cu menținerea ca valabile a actelor procedurale încheiate până la data de 16.03.2017 inclusiv.
Pentru a pronunța această decizie, Curtea de Apel Craiova a reținut că instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra unei fapte reţinute în sarcina inculpatului …respectiv infracţiunea de ameninţare prev.de art.206 alin.1 Cod penal comisă împotriva persoanei vătămate…, fiind incidente dispoziţiile art.421 pct.2 lit.b Cod pr.penală.
În al doilea ciclu procesual, după trimiterea spre rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Segarcea la data de 09.10.2017, sub număr de dosar …și, urmare a abținerii întregii instanțe, prin încheierea nr. 52 din 28.03.2018 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul numărul ….s-a desemnat pentru soluţionarea cauzei privind pe inculpaţii …şi …- trimişi în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Segarcea nr …din 04.05.2016 - Judecătoria Craiova, jud Dolj, ca instanţă egală în grad cu Judecătoria Segarcea, jud Dolj; Judecătoriei Craiova a înregistrat cauza la data de 10.04.2018, sub nr…..
Analizând şi coroborând ansamblul probatoriu administrat atât în timpul urmăririi penale, cât şi în cursul cercetării judecătoreşti și al rejudecării, instanţa de fond a reţinut în fapt următoarele:
În dimineața de 30.06.2015, inculpatul…, însoțit de soția sa, …, de martorul …și de inculpatul …, cu toate că cel din urmă nu avea calitate de parte sau participant în dosarul nr. …al Judecătoriei Segarcea, au apelat la serviciile de transport ale numitului … pentru a se deplasa din localitatea ….., jud. … către Judecătoria Segarcea, jud. Dolj, cu sediul în orașul omonim.
Au ajuns la locuinţa persoanei vătămate ……, inculpatul…….., aflat lângă autoturism, a început să înjure persoana vătămată și să îi spună să își schimbe declarația de la instanță, faptă cu caracter intimidant urmată imediat de reacția inculpatului…….., aflat în interiorul autoturismului, pe scaunul din dreapta şoferului, de a înjura foarte vulgar persoana vătămată și a o amenința că îl omoară dacă nu își schimbă declarația de martor de la instanță.
Urmare a presiunilor psihice exercitate de inculpații …și…, în dimineața de 30.06.2015, persoana …… şi-a schimbat în acea zi declarațiile făcute în fata instanţei de judecată, însă ulterior a solicitat reaudierea sa, revenind asupra acestora şi descriind motivele care l-au determinat să procedeze în acest mod, respectiv presiunile exercitate de către cei doi inculpați.
Cu privire la infracțiunea de vătămare corporală, pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului ………, instanța de fond a reținut că, în seara de 14.08.2015, persoana vătămată … s-a deplasat de la locuinţa sa situată în com. ……, împreună cu fiul său, …….., în vârstă de 17 ani la acel moment, şi de nepotul său………., în vârstă de 15 ani la acea dată, cu intenția de a ajunge la stâna de oi pe care o avea înfiinţată pe un teren situat în extravilanul localităţii, lângă canalul de irigaţii, între Staţia de Irigaţii … şi podul peste canalul menţionat.
Persoana vătămată și martorii ……. și ………… au realizat că sunt urmăriți de autovehiculul tip autoutilitară (dubă) de culoare albă pe care tocmai îl văzuseră și care urmase același traseu, virând dreapta și utilizând luminile de drum (faza lungă), ceea ce i-au determinat să mărească viteza de deplasare în încercarea de a nu mai fi urmăriți, putând însă să identifice autovehiculul ca aparţinând coinculpatului………...
Văzând că și după mărirea vitezei de deplasare sunt în continuare urmăriți de acel autovehicul, cei trei au oprit atelajul, ceea ce a determinat aceeași reacție din partea conducătorului autovehiculului, iar martorii oculari ……. Şi………. au observat cum din autovehicul au coborât inculpatul …….. (cunoscut ca „……….”), numitul ………(cunoscut ca „……….”), martorul ………..(cunoscut ca „…….”) şi inculpatul ……….(cunoscut ca „………”), ce erau înarmați cu diverse obiecte contondente.
În ciuda apărărilor inculpaților, ambii martori, dar și persoana vătămată au atestat în mod cert prezența inculpatului la locul și momentul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală.
Din concluziile certificatului medico-legal nr. ……/…/20.08.2015 referitoare la tipul loviturilor și modalitatea de producere a acestora, ținând cont și de declarațiile persoanei vătămate …….., dar și a singurilor martori oculari, în persoana numiților ……, …….. şi …….., care au declarat că îi cunosc pe inculpați şi că nu s-au înşelat cu privire la prezenţa celor patru la locul incidentului, instanţa apreciază că nu există dubiu în ceea ce priveşte participarea inculpatului ……. la săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală.
Cu privire la infracțiunea de amenințare, pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului ………de fond a constatat că partea vătămată ………şi-a retras plângerea formulată împotriva acestuia, astfel că, în baza art. 158 alin. 1 C.pen. a luat act de retragerea plângerii prealabile formulată de partea vătămată ….., în ceea ce priveşte infracţiunea de ameninţare prevăzută de art. 206 alin. 1 C.pen şi, pe cale de consecință, a dispus în baza art. 396 alin 6 C.proc.pen. rap. la art. 16 alin. 1 lit. g C.proc.pen încetarea procesului penal în ceea ce priveşte această infracţiune.
În drept, instanța de fond a constatat că fapta inculpatului …care l-a determinat pe martorul ……… să facă declaraţii mincinoase într-un dosar penal în care ……… era judecat în calitate de inculpat, folosindu-se de ameninţări, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de influenţarea declaraţiilor prevăzută de art. 272 alin. 1 CP.; fapta inculpatului…….. care l-a determinat pe martorul ………. să facă declaraţii mincinoase într-un dosar penal în care ……. era judecat în calitate de inculpat, folosindu-se de expresii cu caracter vădit intimidant, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de influenţarea declaraţiilor, prevăzută de art. 272 alin. 1 CP.
De asemenea, s-a constatat că fapta inculpatului ……. care, în noaptea de 14.08.2015, împreună cu …., …………. şi ………. l-au lovit cu mai multe corpuri contondente tip furcă pe persoana vătămată ………. din com. ………, provocându-i multiple fracturi, contuzii şi excoriaţii, leziuni care necesită pentru vindecare un număr de 150-180 zile de îngrijiri medicale, întruneşte elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală prevăzută de art. 194 alin. 1 lit. b Cod penal cu aplic. art. 77 alin. 1 lit. a Cod penal.
Cât privește individualizarea judiciară a pedepselor, instanţa de fond a reținut că, potrivit art. 74 alin. 1 şi 2 din actualul Cod penal, stabilirea duratei sau cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite şi cu periculozitatea infractorului.
Astfel, s-a avut în vedere că inculpații ………și ……….. au intenţionat să inducă în eroare organele judiciare, urmărind exonerarea de răspundere penală a inculpatului ………… de săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe asupra numitului ……….., valorea socială lezată în cazul acesteia din urmă, respectiv relaţiile sociale privind dreptul la integritate fizică, fiind norme importante care nu suportă derogări şi au dovedit un dispreţ total faţă de autorităţi și faţă de normele penale care obligă la declararea adevărului pentru a nu periclita desfăşurarea unei anchete penale, respectiv a nu împiedica înfăptuirea justiţiei.
Importanța și necesitatea pedepsirii unor asemenea fapte sunt pe deplin justificate de fenomenul actual al criminalității și de presiunile asupra celor care pot contribui la înfăptuirea justiției, efectele pe care asemenea influențe le pot produce asupra actului de justiție, prin compromiterea aflării adevărului într-o anumită procedură judiciară fiind devastatoare, astfel că instanța apreciază aplicarea unei pedepse de 1 (un) an închisoare cu executare în regim de detenție față de fiecare inculpat este suficientă pentru atingerea scopului punitiv, dar și preventiv al pedepselor.
În ceea ce privește circumstanțele reale de comitere a infracțiunii de vătămare corporală, instanța de fond a avut în vedere agresivitatea ieșită din comun a inculpatului …….. care, aflat în superioritate numerică, fiind însoțit de alte trei persoane și având asupra lor obiecte contondente, a produs grave vătămări unei persoane aflată singură într-un câmp, fără a fi înarmată. Chiar și dacă acțiunea agresivă s-ar fi datorat faptului că victima fura din culturile inculpaților, așa cum în mod nereal au susținut aceștia, acest lucru nu trebuie să degenereze într-o acțiune de o ferocitate extremă, care a condus la provocarea de fracturi deschise ale oaselor situate în zona craniului, brațelor și gambei persoanei vătămate, precum și alte leziuni.
Având în vedere modalitatea de săvârșire a infracțiunii, consecințele deosebit de grave, materializate în numărul crescut de îngrijiri medicale necesitate pentru vindecare, respectiv 150-180, precum și persoana inculpatului ………, instanța de fond a apreciat că aplicarea unei pedepse orientate spre maximul special, de 4 (patru) ani închisoare cu executare în regim de detenție pentru infracțiunea de vătămare corporală comisă de maniera arătată mai sus nu înfrânge principiul proporționalității și justului echilibru între natura valorilor sociale lezate și sancțiunile penale, deoarece ca măsură de constrângere, pedeapsa are, pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, ea concretizând dezaprobarea legală și judiciară, atât în ceea ce privește fapta penală săvârșită, cât și referitor la comportamentul infractorului, care trebuie astfel să se convingă că nerespectarea legii presupune pedepsirea sa și să evite în viitor comiterea altor fapte antisociale.
În ceea ce priveşte persoana vătămată …………, s-a reținut de către prima instanță de judecată că acesta a formulat o cerere prin care a arătat că se constituie parte civilă cu suma de 30.000 lei reprezentând daune morale şi 50.000 lei reprezentând daune materiale.
Instanţa de fond a reținut că, prin sentinţa penală nr. 21/26.11.2015, pronunţată de Judecătoria Segarcea în dosar nr.. , rămasă definitivă prin decizia penală nr. 806/18.05.2016 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, s-a luat act de încheierea unei tranzacţii între inculpaţii în acel dosar şi anume ….., …,şi ………- pe de o parte - şi persoana vătămată ……- pe de altă parte, prin care fiecare dintre inculpaţi au achitat parţii civile suma de 5000 EUR, reprezentând despăgubiri civile.
În consecinţă, persoana vătămată a fost despăgubită conform acelei tranzacţii pentru întreg prejudiciul material şi moral pe care l-a suferit în urma vătămării corporale provocate prin faptele de lovire din data de 14.08.2015.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel – în termenul prevăzut de lege – inculpaţii ……şi ……….în motivele dezvoltate în scris, depuse la dosar la filele 30 – 39 prin apărătorul ales, în temeiul dispoziţiilor art. 421 pct. (2) lit. a) CPP solicitând admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii instanţei de fond ca nelegală si netemeinică, iar în rejudecare, cu privire la inculpatul ………..raportat la dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) CPP să se dispună achitarea pentru săvârşirea infracţiunii de influenţare a declaraţiilor - art. 272 alin. (1) CP, întrucât, prin acţiunile din data de 30.06.2015, îndreptate împotriva persoanei vătămate………., nu a urmărit în nici un moment determinarea acestuia din urmă să facă declaraţii mincinoase ori să-şi retragă declaraţiile date, dimpotrivă, i-a cerut lui ………..să declare întreg adevărul cu privire la împrejurările în care s-a produs/derulat conflictul dintre …..si ………...
Cu privire la inculpatul……, pentru infracţiunea de influenţare a declaraţiilor - art. 272 alin. (1) CP raportat la dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) CPP, s-a solicitat achitarea întrucât prin acţiunile din data de 30.06.2015 îndreptate împotriva persoanei vătămate………., nu a urmărit nici un moment determinarea acestuia din urmă să facă declaraţii mincinoase în dosarul penal în care era judecat în calitate de inculpat, ci, dimpotrivă, a urmărit ca numitul ………..să declare doar adevărul cu privire la împrejurările în care s-a produs/derulat conflictul dintre inculpat şi numitul……...
S-a mai susținut: instanța de fond a omis sa precizeze in ce au constata declaratiile mincinoase pe care ar fi trebuit sa le dea in calitate de martor; prin plangerea penala formulata inițial, persoana vătămata nu a reclamat si pe inculpatul ……..in calitate de autor au injuriilor si amenințărilor pretins proferate, in scopul determinarii schimbarii declarațiilor. Exista un proces verbal de sesizare din oficiu de catre procurorul de caz, dar nu se menționează sursa sesizării; considera ca nu sunt îndeplinite cerințele legale pentru sesizarea organului judiciar cu infracțiunea de influențare a declarațiilor prev. de art. 272 Cp.
Referitor la infracțiunea de vătămare corporală - art.194 alin. (1) CP, într-o teză principală, raportat la dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. c) CPP s-a solicitat achitarea, avându-se în vedere că din probatoriului administrat în cursul urmăririi penale în dos.pen.nr. ………şi ………..ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Segarcea şi în cursul cercetării judecătoreşti din prezenta cauza a rezultat fără dubiu că nu este autorul infracțiunii imputate, în seara de 14.08.2015, ………..nefiind prezent la locul săvârşirii faptei şi deci neexercitând nici un fel de acte de violenţă/agresiune asupra persoanei vătămate……….., aspecte ce se coroborează cu Sent.pen.nr. 21/26.11.2015 a Judecătoriei Segarcea (dos.pen.nr. ), definitivă prin Dec.pen.nr. 806/18.05.2016 a Curţii de Apel Craiova, prin care s-a stabilit cu putere de lucrul judecat cine sunt autorii infracţiunii de vătămare corporală comisă împotriva lui…..
In subsidiar s-a solicitat redozarea cuantumului pedepsei aplicată de instanţa de fond până la un nivel apropiat celui aplicat celorlalţi trei inculpaţi (……., ………… şi …………şi analiza posibilităţii aplicării unei pedepse într-o modalitate neprivativă de libertate, precum şi jurisprudenţa recentă a Curţii de Apel Craiova în care, pentru doi inculpaţi cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor calificat au fost condamnaţi la pedepse cu închisoarea cu suspendarea executării acesteia6.
S-a solicitat a se observa că in ceea ce priveşte soluţia de condamnare a lor pentru pretinsa săvârşire a infracţiunii de influenţare a declaraţiilor - art. 272 alin. (1) CP -, inculpații au arătat că o primă critică pe care o aduc celor astfel reţinute vizează faptul că instanţa de fond a omis să precizeze în ce au constat aşa-numitele declaraţii mincinoase pe care numitul …ar fi trebuit să le dea ori le-a dat cu ocazia audierii sale în faţa instanţei de judecată la termenul din data de 30.06.2015.
Contrar acestor considerente, s-a solicitat să se rețină că, în cuprinsul declaratei sale din data de 29.07.20159, persoana vătămată din prezenta cauză - ………. - nu explică/indică sub nici o formă care ar fi fost acele fapte/imprejurări pe care ar fi trebuit să le relateze ori pe care le-a relatat "necorespunzător adevărului" în faţa instanţei de judecată, urmare a pretinsei determinări din partea inculpatului……..
Potrivit actelor dosarului de urmărire penală nr………, la data de 29.07.2015, numitul ………. a formulat o plângere penală prin care a reclamat organelor de poliţie că la data de 30.06. 2015 ora 07:00, la poarta locuinței sale, numitul ……….l-ar fi ameninţat cu acte de violenta și cu moartea pentru a-l determina să-şi schimbe declaraţia de martor, dată într-o cauză penală privind pe partea vătămată……., menționând în cuprinsul plângerii penale că la amenințările proferate de numitul …au asistat martorii:……, ……….şi……...
Față de cele sesizate prin plângerea penală formulată, contrar celor reţinute de judecătorul fondului, apelanții au solicitat să se constate că numitul …nu a reclamat nici un moment organelor judiciare penale faptul că ar fi fost determinat de către numitul …să-şi schimbe vreo declaraţie ori să dea declaraţii mincinoase, prin folosirea de către acesta din urmă a unor fapte cu efect vădit intimidant.
Anterior, la data de 03.07.2015, cu circa o lună înainte ca numitul …să formuleze vreo plângere penală în legătură cu incidentul din data de 30.06.2015, procurorul ….. de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Segarcea a întocmit un proces verbal de sesizare din oficiu în cuprinsul căruia a reţinut că s-a sesizat din oficiu (fără a preciza sursa/datele ce au stat la baza sesizării din oficiu ori modul concret în care a intrat în posesia informaţiilor) cu privire la faptul că "numitul…….., împreună cu fratele (care dintre fraţi?), soţia şi o altă persoană (care persoană?) s-au deplasat în dimineaţa zilei de 30.06.2015 la domiciliul martorului ……..din corn. ………unde, prin fapte cu caracter intimidant (strigăte, atitudine ameninţătoare) au încercat să-l determine să facă declaraţii mincinoase cu ocazia audierii în calitate de martor de către instanţa de judecată în dosarul nr. ……….". Faţă de aceste două acte de sesizare s-a solicitat a se constatat că nu se poate concluziona că organul de urmărire penală ar fi fost sesizat (din oficiu sau prin plângere penală) în legătură cu o faptă de natură penală pretins a fi fost săvârşită de inculpatul ……….ci eventual, doar cu privire la cea pretins a fi fost săvârşită de numitul……...
Pe de altă parte, contrar celor reţinute de către instanţa de fond, s-a solicitat a se constata că, din cuprinsul declaraţiilor martorilor nu rezultă că inculpatul……., prin fapte cu caracter vădit intimidant, a încercat să-1 determine ori 1-a determinat pe numitul ……..să dea declaraţii mincinoase în calitate de martor în dosarul nr………, din toate depoziţiile reieşind fără dubiu că inculpatul i-a cerut martorului să spună în declaraţia sa întreg adevărul despre incidentul ce a avut loc la 17.07.2013 între ……..şi…….., şi nu doar o parte a acestuia.
Judecătorul fondului vorbeşte la modul generic despre o pretinsă acţiune de determinare a mărturiei mincinoase, fără însă a explica/motiva, în concret, în ce ar fi constat această mărturie a numitului ……şi de ce aceasta nu ar fi fost corespunzătoare adevărului, luând în considerare că în prezenta cauză, la termenul de judecată din data de 10.11.2016, numitul ……..şi-a retras plângerea prealabilă formulată împotriva numitului ……….pentru săvârşirea infracţiunii de ameninţare, apreciindu-se ca fiind în interesul aflării adevărului ca instanţa de apel să procedeze la reaudierea numitului ……..în calitatea sa de persoană vătămată în prezenta cauză.
In ceea ce priveşte soluţia de condamnare a inculpatului pentru pretinsa săvârşire a infracţiunii de vătămare corporală - art. 194 alin. (1) CP:, pentru a-şi fundamenta soluţia astfel dispusă, deşi între diferitele declaraţii ale persoanei vătămate consemnate la datele de 18.08.2015, 27.08.2015 şi 12.12.2015, respectiv între declaraţiile persoanei vătămate şi cele ale martorilor audiaţi există numeroase contradicţii, instanţa de fond a dat relevanţă absolută declaraţiilor persoanei vătămate şi ale martorilor, ignorând complet faptul că aceste declaraţii nu se coroborează nici măcar între ele, fiind contrazise inclusiv de celelalte mijloace de probă administrate în cursul urmăririi penale: imaginile surprinse de camerele video amplase în diferite puncte ale comunei ……..; rezultatele experimentului judiciar dispus prin Ordonata nr. …din 27.08.2015 şi efectuat la aceeaşi data, conform celor consemnate în procesul verbal; concluziile Raportului de constatare criminalistică nr…. 30.09.2015; concluziile Raportului de expertiză criminalistică nr…. /25.11.2015 al LIEC Bucureşti; concluziile Raportului de expertiză criminalistică nr…./07.03.2016 al INEC Bucureşti.
Apelanții au apreciat deosebit de important faptul că instanța de fond a omis complet să facă vreo referire la autoritatea de lucru judecat în ceea ce privește latura penală .
Fată de considerentele reținute de către judecătorul fondului în motivarea respingerii acțiunii civile prin raportare la soluția dispusă cu privire la latura penală a cauzei, s-a arătat de către apelanții inculpați că rezultă o contradicție evidentă, fapt ce atrage nelegalitatea şi netemeinicia hotărârii penale apelate, putându-se vorbi în mod rezonabil despre o represiune nedreaptă împotriva inculpatului……., sens în care pot fi observate și considerentele Sent.pen.nr.443/2020 a Judecătoriei Craiova, pag.21.
In acest sens s-a solicitat să se aibă în vedere că, în ședința de judecată din data de 05.11.201929, instanța de fond a încuviințat cererea formulată de ……prin apărătorul său ales şi a procedat la vizionarea imaginilor surprinse la data de 14.08.2015 de camerele video amplasate la nivelul comunei…….., respectiv a celor denumite generic "….." şi "……… la orele: 20:10, 20:47, 21:10, 21:18, 21:39 şi a celor de pe str. ……..la ora 21:42, ocazie cu care au rezultat împrejurări deosebit de relevante în ceea ce priveşte nevinovăţia numitului……….. In aceste condiții, din moment ce inculpatul ……..a fost surprins de camera amplasată pe str. ……….la ora 21:43 în timp ce se îndrepta de la brutărie spre casă, rezultă dincolo de orice îndoială că nu avea cum să fie prezent în același timp și la locul faptei. Astfel, devine evident că cele declarate de persoana vătămată și de către martorii audiați sunt necorespunzătoare adevărului.
Fată de cele expuse anterior, s-a solicitat instanței de control judiciar să se constate că în mod greșit și nejustificat instanța de fond nu a reținut ca adevărate apărările inculpatului ……..în sensul că nu a participat la săvârșirea faptei.
In consecinţă, luând în considerare că prin Ordonanţa nr…. /…/2015 din data de 15.10.2015 organele de cercetare penală au dispus efectuarea unei expertize criminalistice pe motiv că: "înregistrările de pe sistemul de supraveghere video montat la nivelul comunei ……..indică faptul că în ziua de 14.08.2015 unul dintre inculpați, respectiv …….., a fost prezent pe raza comunei în anumite momente şi a fost surprins de înregistrările de pe camerele de supraveghere video, exista un dubiu care profită făptuitorului, în sensul că la orele 21:56 se observă pe strada …….un atelaj cu tracțiune animală în altă direcție de locul săvârșirii infracţiunii"30".
Concluzionând, fată de toate motivele expuse, s-a apreciat ca fiind netemeinică şi nelegală sentința penală apelată, judecătorul fondului pronunțând o soluție de condamnare a inculpatului ...pentru o pretinsă săvârșire a infracțiunii de vătămare corporală în totală contradicție cu probatoriul administrat în cauză și în lipsa oricăror altor mijloace de probă în susținerea acuzației.
În cursul cercetării judecătorești în apel au fost audiați inculpații …și …, conform art. 420 alin. 4 C.p.p., ale căror declarații au fost consemnate și atașate la dosarul cauzei. Cererile de încuviințare a administrării probelor au fost soluționate conform încheierilor de ședința premergătoare soluționării cauzei deduse judecatii.
Verificând hotărârea apelată prin prisma motivelor invocate, dar și a dispozițiilor art. 417 alin. 2 C.p.p., instanța de apel constată următoarele:
Preliminar, se constata ca hotărârea primei instanțe de judecata este temeinic motivata, cuprinzând argumentele formate pe baza probelor administrate, au fost analizate toate probatoriile, s-a justificat reținerea si respectiv înlăturarea probelor conform principiilor probațiunii prevăzute de art.100 si urm. Cpp, au fost dezbătute apărările inculpaților; au fost indicate temeiurile de drept care au fundamentat angajarea răspunderii penale, individualizarea pedepselor.
Cauza penala se afla in stadiul procesul al rejudecării, deci al doilea ciclu procesual, după ce s-a dispus prin decizie desființarea primei hotărâri a instanței de fond si rejudecarea cauzei; in rejudecarea cauzei inculpații au depus cereri de probatorii, nu au solicitat readministrarea probelor din primul ciclu procesual, ci au formulat cereri de audiere de noi martori, precum și de vizionare a imaginilor stocate pe DVD-ul aflat la dosarul cauzei, care au fost admise .
La termenul de judecată din data de 05.11.2019, s-a dispus vizionarea în ședință publică in prima instanta, a imaginilor stocate pe DVD-ul aflat la dosarul cauzei.
Inculpații nu au solicitat să fie reaudiați, instanța apreciind că nu se impune reaudierea lor din oficiu atât timp cât prin decizia penală nr. 1328 din 11.09.2017 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. …au fost menținute ca valabile toate actele procedurale până la data pronunțării primei instanțe, iar declarațiile furnizate de către inculpați în primul ciclu procesual sunt lămuritoare și reprezintă apărări pe care aceștia le-au reiterat și în prezentul ciclu procesual.
In ceea ce privește raporturile de drept penal substanțial deduse judecații, ansamblul probelor administrate releva următoarele:
În dosarul nr. …al Judecătoriei Segarcea, inculpatul …a fost trimis in judecata pentru infracțiunea de loviri sau alte violente prevazuta de art. 193 alin 2 Cp asupra persoanei vătămate…. In aceasta cauza penala a fost audiat in calitate de martor …atât in cursul urmăririi penale dar si al cercetării judecătorești in prima instanța. Coinculpatul …nu a avut nicio calitate procesuala in respectiva cauza penala, însă acest lucru nu l-a împiedicat sa îl însoțească pe inculpatul la sediul Judecatoriei Segarcea, la termenul de judecata din data de 30.06.2015 când urma sa fie audiat martorul . Înainte de a ajunge la sediul instanței, cei doi inculpați împreuna cu martorii: …- conducătorul autoturismului cu care se efectua deplasarea către Judecătoria Segarcea, …- soția coinculpatului…., ….- si el având calitatea de martor in cauza de pe rolul Judecatoriei Segarcea, au ajuns la domiciliului martorului…. Probele administrate in cauza nu au relevat niciun motiv serios si legitim care sa îndreptățească inculpații la un astfel de demers, întrucât toți participanții urmau sa se întâlnească in scurt timp la sediul instanței unde avea loc cercetarea judecătoreasca.
Inculpatul …a adresat injurii persoanei vătămate si i-a solicitat să își schimbe declarația de la instanță
Inculpatul…., aflat în interiorul autoturismului, pe scaunul din dreapta şoferului, a injuriat persoana vătămată și a adresat amenințări cu moartea la adresa martorului dacă nu își schimbă declarația.
În mod concordant, martorul ocular…, reaudiat în prezentul ciclu procesual (fila 47, vol. I, dosar…), a declarat în faza de urmărire penală (fila 88 vol. I d.u.p.) că a fost de față când inculpatul …i-a cerut persoanei vătămate …. înjurând, să își schimbe declarația dată la instanță, iar inculpatul a început să injure urât și să amenințe că o va omori dacă nu își schimbă declarația de la …instanță.
Dezlegarea data de prima instanța problemei declarațiilor succesive date de martorul … este corecta, date fiind relațiile dintre acesta si inculpatul…– a lucrat in favoarea sa, renunțând, întrucât nu era plătit și îi era teamă întrucât îl bătea, declarând în faza de urmărire penală (fila 96) că ambii inculpați sunt cunoscuți în localitatea …ca fiind violenți, locuitorii temându-se de aceștia. Se constata ca declarația martorului din cursul urmăririi penale - fiind data la scurt timp de la data derulării evenimentelor, când memoria nu a fost afectata de trecerea timpului sau influențata de factori externi, inclusiv sentimentele de temere si supunere fata de inculpatul …-se coroborează cu restul materialului probator.
Declarația martorei…, soția persoanei vătămate nu este ab initio afectata de subiectivitate, întrucât este confirmata prin declarațiile celorlalți martori: …a declarat in cursul urmăririi penale ca inculpatul …a injuriat pe si i-a spus sa isi schimbe declarația, iar coinculpatul l-a injuriat si apoi amenintat ca il va omori daca nu își schimba declarația; martorul …a declarat ca inculpatul a adresat amenințări si injurii, dar si inculpatul care se afla in interiorul autoturismului cu care se deplasau la sediul instanței Judecatoriei Segarcea a adresat astfel de cuvinte amenintatoare si injurioase, ceea ce l-a determinat pe martor sa se teama pentru viata lui; declarație similara a produs si martorul …care a perceput injuriile si amenințările proferate de cei doi inculpati la adresa martorului- persoana vătămata in aceasta cauza
Urmare a demersurilor inculpaților, in data de 30.06.2015, persoana …și-a modificat declarațiile în fata instanței de judecată, arătând date generale despre incidentul care constituia obiectul probatiunii conform art 98 Cpp –„ nu am vazut exact cu ce obiecta a fost lovit…... nu stiu care dintre cei doi inculpati l-a lovit pe…...am vazut cand persoana vatamata a fost lovita cu furca insa nu pot preciza identitatea acelei persoane .. nu stiu daca persoana vatamata s-a folosit de vreun obiect din caruta pentru a se apara...”.
Pentru verificarea libertății de voința a martorului ( persoana vatamata din prezenta cauza sub aspectul infracțiunii prevăzute de art 272 Cp) este relevanta ultima parte a depozitiei sale din data de 30.06.2015, in care a aratat ca isi mentine declaratia din cursul urmaririi penale - pe care a scris-o si semnat-o personal , dar e posibil ca memoria sa fie afectata de trecerea timpului, insa in cuprinsul aceleiasi declaratii a adus la cunostinta instantei de judecata ca in dimineata zilei respective inculpatul …a venit impreuna cu alte personae la domiciliu sau si a proferat amenintari pentru a spune adevarul.
In incheierea de sedinta din data de 30.06.2015 a Judecatoriei Segarcea s-a mentionat: “La interpelarea instanței care erau persoanele cu care inculpatul …s-a prezentat la domiciliul martorului când a fost amenințat, martorul a precizat ca acestea sunt…, fratele inculpatului, …., soția inculpatului, martorul …si șoferul”.
Prin cererea din data de 01.09.2015, martorul a solicitat reaudierea sa, cerere încuviințata de instanța de judecata prin încheierea de ședința din data de 10.09.2015.
La data de 01.10.2015 martorul a fost reaudiat, indicând in declarație încă odată motivele care l-au determinat să procedeze în acest mod, respectiv presiunile exercitate de către cei doi inculpați …si ( frați), pe care i-a nominalizat in mod neechivoc. In cuprinsul acestei declarații, martorul a făcut ample referiri la conduita inculpatului in raport cu obiectul probațiunii din respectiva cauza penala – cum a lovit persoana vătămata din acea cauza penala, instrumentul folosit, împrejurările in care a avut loc infracțiunea. Declarația data in data de 01.10.2015 exprima adevărul, întrucât a fost o continuare a declarației din cursul urmăririi penale, in care inculpatul a fost acuzat de lovirea de mai multe ori a persoanei vătămate din acea cauza penala.
Apărările inculpaților privind scopul deplasării la domiciliul martorului ….- doar au solicitat persoanei vătămate …să spună adevărul privind lovirea si a inculpatului …de către persoana vătămata cu o prastie – nu este exoneratoare de răspundere, întrucât inculpatul avea posibilitatea de a adresa întrebări martorului in timpul si cadrul audierii la instanta de fond, iar nu intr-un cadru extraprocesual.
Prin sentința penală nr.141/2015 pronunțată în dosarul nr. 135/304/2015 al Judecătoriei Segarcea, definitiva prin respingerea apelului, s-a reținut faptul că inculpatul ……. a invocat în apărare faptul că persoana vătămata l-ar fi lovit în momentele preexistente agresiunii cu o praștie în zona capului, însă această apărare a inculpatului a fost respinsă de către instanță, cu motivarea că este în contradicție cu restul materialului probator. Fiind efectuate cercetări penale cu privire la agresiunea reclamată de inculpat, s-a dispus clasarea cauzei (fila 151 dosar nr……….). Este inadmisibila solicitarea inculpatului ……ca instanța de judecata sa constate in aceasta cauza penala existenta unor acte de rânire a persoanei sale, ca urmare a loviturilor aplicate de persoana vătămata din cauza penala obiect al dosarului nr………, întrucât s-ar aduce atingere principiului autorității de lucru judecat si securității raporturilor juridice soluționate prin hotărâre definitiva.
Scopul cu care au acționat inculpații prin deplasare la domiciliul martorului in data de 30.06.2015, acela al împiedicării aflării adevărului si evitarea tragerii la răspundere penala a inculpatului……., a fost reținut si prin sentința penală nr.141/2015 a Judecătoriei Segarcea, care a soluționat raportul de conflict dedus judecații: „ Încercarea de a îngreuna lămurirea cauzei sub toate aspectele sale şi aflarea adevărului de către cei doi inculpați rezultă şi din împrejurarea că martorul………., după ce a fost iniţial audiat de către instanță, a solicitat reaudierea sa motivând că cea dată la prima ascultare – 30.06.2015 a fost influențată de temerea indusă de inc. ……. la acel termen, care l-a înjurat și amenințat, motiv pentru care i s-a făcut frică, întrucât inculpatul este cunoscut ca o persoană violentă, martorul precizând că își menține declarațiile din cursul urmăririi penale, cu toate că în continuare a arătat că nu își mai menține susținerile legate de contribuția celuilalt inculpat, ………., la lovirea parții vătămate”.
Contrar susținerilor inculpaților, persoana vătămata a indicat in plângerea din data de 29.07.2015 din cursul urmăririi penale:” a început sa mă înjure si sa îmi zică sa îmi schimb declarația la instanța de judecata”, iar ” din partea dreapta a șoferului cu geamul lăsat jos, ușa șoferului fiind deschisa spre poarta mea, a început sa mă înjure si sa mă amenințe cu moartea ”. Rezulta astfel ca încă din primele momente ale procesului penal, persoana vătămata a indicat pe cei doi inculpați in calitate de autori ai proferării .
Procesul verbal de sesizare din oficiu a fost încheiat la data de 03.07.2015 de către procurorul care a si participat la ședința de judecata din data de 30.06.2015 desfășurata la Judecatoria Segarcea, unde persoana vătămata a adus la cunoștința instanței despre faptele comise de cei doi inculpați de a o amenința si injuria chiar in dimineața respectiva pentru a o determina sa schimbe declarațiile de martor.
Susținerile inculpaților privind lipsa de coerenta sau nevaliditatea procesului -verbal de sesizare din oficiu sunt tendențioase, întrucât pentru infracțiunea prevăzută de art. 272 Cp acțiunea penala se pune in mișcare din oficiu, iar nu la plângerea penala prealabila a persoanei vătămate. Procesul-verbal încheiat de procurorul care a participat la o ședința de judecata si care a luat cunoștința despre presupuse fapte de constrângere exercitate asupra unui martor constituie un act de sesizare valabil, conform dispozițiilor art. 288 alin 1 Cpp.
În drept, fapta inculpatului ………, care l-a determinat pe martorul …….. să facă declarații mincinoase într-un dosar penal în care …….. era judecat în calitate de inculpat, prin proferarea unor amenințări, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de influențarea declarațiilor prevăzută de art. 272 alin. 1 CP.; fapta inculpatului ……….. care l-a determinat pe martorul ……… să facă declarații mincinoase într-un dosar penal în care …….. era judecat în calitate de inculpat, prin adresarea unor expresii si cuvinte cu caracter vădit intimidant, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de influențarea declarațiilor, prevăzută de art. 272 alin. 1 CP.
Infracțiunea prev.de art.272 alin.1 C.p. nu are obiect material.
Subiect pasiv este statul, ca titular al înfăptuirii justiției, iar subiect pasiv adiacent este persoana care este determinată în scopul retractării declarațiilor formulate in alt proces penal.
Este îndeplinită situația premisă a infracțiunii, care se grefează pe existenta unui proces penal pendinte în care persoana care are calitatea de martor este determinata sa dea alte declarații decât cele corespunzătoare adevărului.
Latura obiectivă presupune, sub aspectul elementului material, o acțiune comisivă constând în încercarea de a determina sau determinarea unei persoane să adopte o anumită conduită în legătură cu existenta unei cauze ce este sau va fi dedusă spre soluționare organelor judiciare.
Încercarea de a determina o persoană sau determinarea acesteia se circumscrie conținutului constitutiv al infracțiunii prev.de art.272 C.p. dacă se realizează prin cerințe esențiale alternative atașate elementului material: prin corupere, prin constrângere, prin altă faptă cu efect vădit intimidant.
Ca modalitate de săvârșire a acțiunii ce constituie elementul material, constrângerea poate fi fizică sau psihică, această din urmă formă (reținută și în cauza ), concretizându-se în amenințarea celui care a dat sau urmează să dea declarații cu săvârșirea unei fapte păgubitoare sau vătămătoare îndreptate împotriva sa sau a unui membru de familie, susceptibilă să îi inspire o stare de temere sub imperiul căreia el nu mai are deplină libertate psihică de a acționa.
Legea penala nu impune ca nivelul de constrângere psihică să aibă intensitatea specifică infracțiunii de amenințare (legiuitorul optând pentru utilizarea unui termen cu un înțeles mai larg – constrângere), însă răul ce formează obiectul amenințării trebuie să aibă un caracter real şi serios, susceptibil în mod obiectiv a limita libertatea de decizie a celui constrâns și a-l determina să acționeze în concordanță cu solicitările autorului.
Aptitudinea coercitivă a constrângerii se evaluează in concret, prin raportare la conținutul exact al afirmațiilor formulate de autorul infracțiunii, luând in considerare criterii privind raporturile extraprocesuale(sociale) dintre cele doua parți, locul si timpul exercitării constrângerii, mijloacele folosite, contextul factual al evenimentelor, conduita ulterioara a fiecărei parți.
Noțiunea de "altă faptă cu efect vădit intimidant", ca modalitate alternativă de săvârșire a infracțiunii analizate, desemnează orice altă activitate a făptuitorului, licită sau ilicită, orientată împotriva celui care a dat sau urmează să dea declarații într-o procedură judiciară, susceptibilă să genereze o stare de presiune sau de nesiguranță suficient de accentuată pentru a-l determina pe acesta din urmă să ia în considerare solicitările ilicite ale făptuitorului.
Scopul urmărit prin încercarea de determinare sau determinarea reușita este limitativ prevăzut de legiuitor şi poate consta în următoarele conduite pe care trebuie să le adopte subiectul pasiv: să nu sesizeze organele de urmărire penală, să nu dea declarații, să dea declarații mincinoase, să îşi retragă declarațiile, ori să nu prezintă probe, într-o cauză civilă, penală sau în orice altă procedură judiciară.
În prezenta cauză penală cerința esențiala atașata elementului material a constat în proferarea de injurii şi amenințări cu moartea, deci acțiuni de constrângere morală săvârșite asupra unei persoane ce a avut calitatea de martor într-un proces penal si urma sa fie audiata din nou, proces în care unul dintre inculpați avea calitatea tot de inculpat, scopul urmărit constând în determinarea martorului să dea declarații mincinoase.
Schimbarea declarațiilor de catre martor a fost solicitata de inculpați întrucât martorul formulase deja declarații incriminatorii la adresa inculpatului încă din faza de urmărire penala, arătând concret modul in care acesta agresase o alta persoana in mod repetat cu un obiect ascuțit – furca; așadar, inculpații cunoșteau declarațiile martorului din cursul urmăririi penale, cu efect vădit incriminator la adresa unuia dintre ei si au urmărit , ca prin injurii si amenințări- acte de constrângere psihica si cu efect vădit intimidant, sa îl determine pe acesta sa își schimbe declarațiile.
Exercitarea actelor de constrângere psihica si a celor cu efect intimidant a avut drept rezultat determinarea martorului sa formuleze declarații evazive in fata instanței de judecata la termenul din data de 30.06.2015, invocând necunoașterea, neobservarea, uitarea; se conturează astfel presiunea psihica la care a fost supus martorul prin acțiunile conjugate ale celor doi inculpați, efectul de îngrădire a libertății psihice fiind augmentat si de renumele pe care inculpații îl aveau in comunitatea locala de proveniența si anume persoane violente si răzbunătoare.
Schimbarea declarațiilor martorului, asupra căruia au fost exercitate amenințări si injurii, s-a realizat in concret prin relatări judiciare generale, vagi, neincriminatorii in mod direct, sub paravanul fals al neobservării, lipsei de atenție in momentul derulării faptelor, neștiinței sau uitării, deși in prima faza a procesului penal același martor a învederat împrejurări si date de fapt clare si concrete. Aceste declarații generale si eliptice din punct de vedere al substanței obiectului probațiunii constituie declarații mincinoase, in sensul art. 272 Cp, având in vedere ca se erijează in modificări nejustificate ale primelor declarații ale aceleiași persoane din cursul urmăririi penale, in care sunt exprimate, dimpotrivă, date ale realității concise si elocvente din punct de vedere al aceluiași obiect al probațiunii. Legea procesual penala nu a reglementat instituția retragerii sau retractării declarațiilor martorului, având in vedere obligația acestuia de a spune adevărul, reglementata de art. 114 alin 2 lit. c Cpp, însă declarația martorului formulata sub imperiul constrângerii morale exercitate de alte persoane pentru a o determina sa producă o alta declarație cu un alt conținut faptic, favorabil acuzatului din respectiva cauză penala, constituie o declarație afectata de viciul de consimțământ al constrângerii morale, fiind înlăturata din ansamblul probator.
Efectul intimidant al actelor de constrângere morala exercitate de cei doi inculpați rezida din modul concret de acțiune: inculpații s-au deplasat împreuna la domiciliul martorului fără a avea un motiv serios si obiectiv, chiar cu câteva ore înainte ca acesta sa fie audiat intr-un proces penal in care era acuzat unul dintre inculpați pentru o infracțiune de lovire sau alte violente prev. art. 193 alin 2 Cp; i-au solicitat sa schimbe declarațiile, in sensul modificării conținutului faptic concret al depoziției pe care același martor a formulat-o in faza de urmărire penala; au proferat amenințări cu moartea si injurii, imaginea publica a inculpaților in colectivitatea locala de proveniența este cea a unor persoane agresive, violente.
Urmarea imediată a infracțiunii constă în producerea unei stări de pericol pentru înfăptuirea justiţiei, existenta infracțiunii nefiind condiționată de reușita acțiunii de intimidare exercitate de către inculpat. In cauza dedusa judecații acțiunile conjugate exercitate de inculpați au avut drept efect determinarea martorului sa formuleze declarații neadevărate/ nereale/ mincinoase in fata instanței de judecata investita cu soluționarea unei cauze penale, in sensul ca deși avea cunoștința certa despre faptele si persoanele judecate in acel proces penal, a oferit date generale, informații vagi, susținând neamintirea, uitarea, neatenția , alte preocupări.
Legătura de cauzalitate dintre elementul material si urmarea imediata este confirmata pruin ansamblul probelor administrate,.
Latura subiectiva presupune intenție directa, prevăzută de art. 16 alin 3 lit a Cpp, inculpații urmarind ca prin exercitarea actelor cu efect vădit intimidant sa se limiteze libertatea psihica a persoanei in privința căreia au acționat pentru a o determina sa dea declarații mincinoase in calitate de martori si astfel sa influențeze cursul firesc al actului de justiție, alterând demersul de aflare a adevărului.
Cu privire la infracțiunea de vătămare corporală prev de art 194 alin 1 Cp, pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului……….:
Hotărârea apelată cuprinde o expunere detaliată a motivelor care au stat la baza soluției de condamnare pronunțate împotriva inculpatului ……….pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporala prevăzută de art. 194 alin 1 Cp,, precum şi o analiză coroborată a tuturor probelor care au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale ori a celor care au fost înlăturate, conform dispozițiilor art. 403 alin. (1) C. proc. pen. Raportat la amploarea motivării hotărârii primei instanțe, la caracterul detaliat al argumentelor expuse in susținerea soluției de condamnare, instanța de apel va analiza punctual apărările inculpatului………:
Concret, in seara zilei de 14.08.2015, persoana vătămată ……..s-a deplasat de la locuința sa situată în com………, împreună cu fiul său, ………., în vârstă de 17 ani la acel moment, și de nepotul său……….., în vârstă de 15 ani la acea dată, cu intenția de a ajunge la stâna de oi pe care o avea înființată pe un teren situat în extravilanul localității .
Persoana vătămată a fost agresata de mai multe persoane care se deplasau cu un autovehicul tip autoutilitară (dubă) de culoare albă in care se aflau: inculpatul ………(cunoscut ca „….), numitul ………(cunoscut ca „………..”), martorul ………(cunoscut ca „……….”) și inculpatul ……. (cunoscut ca…..) ce erau înarmați cu diverse obiecte contondente martorii ……..și ……. au fugit pentru a se ascunde, de teama inculpaților, data fiind si vârsta lor, fiind minori.
După o acțiune de urmărire a persoanei vătămate, cei patru inculpați au oprit si i-au aplicat mai multe lovituri cu obiecte contondente ce au fost descrise de ……..ca fiind furci, topoare etc., fără a putea preciza cu exactitate tipul acestora, întrucât întreaga acțiune s-a petrecut pe timpul nopții.
Susținerea inculpatului privind lipsa de coroborare a probelor constând in declarațiile martorilor este complet nefondata si străină de conținutul informativ al acestor mijloace de proba.
Prezența la locul și momentul săvârșirii infracțiunii a inculpatului …….. este dovedita prin: declarațiile persoanei vătămate ………., care inclusiv prin declarațiile formulate in fata instanței de apel a reiterat prezenta acestui inculpat la locul si in momentul comiterii infracțiunii asupra sa; declarațiile martorului ………. ce a indicat totodată că inculpatul …….i-a fracturat mâna persoanei vătămate în urma aplicării unei lovituri ce viza zona capului, iar aceasta s-a apărat ridicând brațul în vederea protejării, după care și-a pierdut cunoștința, revenindu-și mai târziu, aspecte care se coroborează și cu mențiunile din raportul medico-legal nr. ……../20.08.2015.
Gravitatea aparte a infracțiunii, cruzimea de care au dat dovada participanții, inclusiv inculpatul , a determinat chiar pe unul dintre autori - inculpatul ………sa apeleze serviciul unic de urgenta SNAU 112, solicitând intervenția organelor de politie la locul faptei; conținutul convorbirilor telefonice atesta gravitatea leziunilor produse persoanei vătămate prin acțiunile coordonate ale inculpaților, amploarea activității agresive care l-a speriat chiar si acest inculpat. Si martorii …..și ……. au apelat SNAU 112, independent unul de celălalt, la o perioada de aproximativ 1 h și 30 de minute, pentru a descrie fiecare cele văzute, declarațiile ambilor fiind coroborate cu cele ale martorului ...și cu cele ale persoanei vătămate în ceea ce privește participanții și acțiunile acestora.
Calitatea martorilor oculari ……….și ……….de ruda cu persoana vătămată ……….nu este apta de a naște o prezumție de subiectivitate a propriilor depoziții, întrucât ei au fost printre singurele persoane care au avut acces la vizualizarea directa a participanților la incidentele violente. Urmare a condițiilor de loc si timp in care s-a comis infracțiunea - pe timpul nopții, in extravilanul localității, in zona in care se afla numai stana de oi , puține persoane puteau fi prezente si prin urmare numai acelea care se aflau cu fiecare dintre părțile litigante au avut calitatea de participanți activi sau martori la comiterea infracțiunii.
Aceste persoane, ca de altfel si persoana vătămata nu au niciun interes in acuzarea si a inculpatului …….de participarea la infracțiunea de vătămare corporala din data de 14.08.2015, întrucât ceilalți trei inculpați participanți au fost deja trași la răspundere penala pentru aceeași infracțiune, prin sentința penala nr. 21/2015 a Judecatoriei Segarcea, definitiva prin decizia penala nr. 806/2016 a Curții de Apel Craiova.
Persoana vătămata a precizat in cursul cercetării judecătorești in apel ca nu mai are nicio pretenție civila de la acest inculpat, întrucât prin sentința penala apelata i s-a respins acțiunea civila, luând in considerare încheierea unei tranzacții intre persoana vătămata si ceilalți trei inculpați din cauza penala soluționata definitiv.
Conținutul si concluziile raportului de expertiză medico-legală nr. ………/20.08 atesta multiple leziuni suferite de persoana vătămata la nivelul capului, copsului și membrelor (fracturi deschise ale oaselor antebrațului mâinii drepte și ale gambei stângi), produse prin lovire cu corpuri dure și prin zgâriere, ce au necesitat pentru vindecare 150-180 zile de îngrijiri medicale, concluzii care se coroborează cu derularea faptelor în varianta persoanei vătămate și a martorilor oculari …, ………și……….
Apărările inculpatului ……….privind neparticiparea la săvârșirea faptei indicând că, în seara de 14.08.2015 a mers cu soția și fiica, în două rânduri, la orele 2000 și 2200, la o brutărie din satul……, după care a plecat către izlaz, au fost amplu analizate prin hotărârea apelata, astfel ca pentru motive ce țin de pronunțarea unei hotărâri coerente si cursive nu vor mai fi reluate, motivarea primei instanțe de judecata fiind ampla, convingătoare, justa si bazata pe probele administrate, ci suplimentar vor fi arătate următoarele:
Nu s-a confirmat identitatea dintre persoana inculpatului ……..si conducătorul atelajului hipo care la orele 2156 a fost filmat in timp ce părăsea comuna prin capătul străzii …din satul ……..din vizionarea imaginii respective neputându-se observa cine se afla în aceasta și caracteristicile atelajului.
In cursul urmăririi penale au fost administrate trei rapoarte de expertiza criminalistica, ale căror concluzii au fost in sensul ca nu poate fi stabilit tipul de vehicul care apare în imaginile suspuse constatării sau alte date de natură a lămuri cauza (filele 405, 417, 436 vol. II d.u.p.). Primul raport de constatare criminalistica a precizat ca nu se poate observa daca imaginea surprinsa de camerele de supraveghere exprima un atelaj cu tracțiunea animala, alt tip de vehicul sau o persoana. Al doilea raport de expertiza criminalistica a precizat ca nu este exclusa posibilitatea (dar nu se susține o certitudine in acest sens) ca vehiculul înregistrat de camerele de supraveghere video sa fi cu tracțiunea animala, dar nu pot fi stabilite dimensiunile si poziția plăcutei reflectorizante din spate si a unui oblon din spate. Nu este exclusa posibilitatea existentei unei identități intre vehiculul surprins la momentul 21.56 al înregistrării video a camerei de supraveghere amplasata pe strada de la ieșire din localitate si respectiv la alte momente înregistrate la intervale de timp diferite in alte locații din aceeași comuna. Nu se observa persoane in imaginea surprinsa la momentul 21.56, nefiind exclusa posibilitatea ca ele sa existe dar sa nu poată fi identificate in imaginile video, si nu se poate realiza o comparație cu persoanele surprinse in alte momente temporale înregistrate video din alte locații. In cel de-al treilea raport de expertiza criminalistica au fost formulate concluzii similare, în sensul că nu poate fi stabilit daca in imagine apare un vehicul cu tracțiune animala, nici elemente de identificare ale vehiculului, nu se poate stabili identitatea dintre potențialul vehicul înregistrat video pe strada de ieșire din localitate si alte imagini video înregistrate in alte locații la momente de timp apropiate.
Nu exista astfel nicio proba certa si obiectiva care sa exprime certitudine ca inculpatul este conducătorul vehiculului cu tracțiune animala care a ieșit din localitate in jurul orei 21.56, ori ca inculpatul este persoana înregistrata video intr-un vehicul cu tracțiune animala in jurul acestei ore; toate susținerile apărării privind aflarea inculpatului in alt loc decât cel al desfășurării activității infracționale au nivelul juridic al unor susțineri lipsite de suport probator.
Conform dispozițiilor art. 99 alin 2 Cpp inculpatul nu este obligat sa își dovedească nevinovăția si are dreptul de a nu contribui la propria acuzare, beneficiind de prezumția de nevinovăție. In acțiunea penala, sarcina probei aparține in principal procurorului, conform art. 99 alin 1 Cpp, care a administrat un vast material probator, inclusiv prin verificarea apărărilor inculpatului, dovedind ca acesta din urma a fost prezent la locul si in momentele desfășurării activității infracționale, fiind perceput in mod direct si nemijlocit de persoana vătămata si martorii oculari. Atunci când organele judiciare, in exercitarea funcției de acuzare au administrat probe care sa susțină o anumita teza de fapt, inculpatul are dreptul de a ieși din pasivitate si de a administra probe care sa conducă la o concluzie diametral opusa, ceea ce nu echivalează cu încălcarea prezumției de nevinovăție, ci reprezintă o aplicare concreta a principiului contradictorialității, inclusiv a unei ramuri a acestuia, care presupune dreptul de a propune probe, conform art. 99 alin 3 Cpp.
Contrar susținerilor inculpatului, experimentul judiciar efectuat in cursul urmăririi penale având ca obiectiv stabilirea perioadei de timp din momentul în care inculpatul a trecut cu atelajul prin dreptul ultimei camere de filmat, la ora 21, 42 minute și 30 de secunde și până la ajungerea probabilă la locul agresiunii finale ( stabilindu-se că inculpatul ar fi avut nevoie de 19 minute şi 6 secunde pentru a parcurge distanta dintre cele două puncte), permite formularea concluziei ca inculpatul a avut timp să ajungă la locul conflictului, avându-se în vedere că la orele 2216 inculpatul ……. a apelat SNAU 112, iar acțiunile de lovire erau în derulare.
Exista probe care confirma demersurile întreprinse de inculpat pentru a fi exonerat de răspundere penala: martora ………a declarat in fata instanței de judecata că, anterior declarației, i s-a cerut de către soția inculpatului să confirme alibiul acestuia întrucât acesta „are copii” și „este păcat să facă pușcărie”, fapt pe care martora l-a refuzat.
Principiul autorității de lucru judecat invocat de apărare este neaplicabil in prezenta cauza, având in vedere următoarele:
Conform art. 6 CPP nicio persoană nu poate fi urmărită sau judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni atunci când fată de acea persoană s-a pronunțat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeași faptă, chiar și sub altă încadrare juri¬dică; așadar, art. 6 CPP conține trei garanții distincte și prevede că nicio persoană nu va f urmărită penal; judecată; pedepsită pentru aceeași infracțiune.
Ne bis in idem este aplicabil ori de câte ori autoritățile competente formulează din nou împotriva unei persoane o acuzație în materie penală, în sensul art. 6 parag. 1 din Convenția europeană, cu privire la fapta pentru care s-a pronunțat deja o hotărâre definitivă care se bucură de autoritate de lucru judecat;
Pentru a se putea invoca incidența ne bis in idem, trebuie întrunite cumulativ următoarele condiții: (i) existenta unei hotărâri definitive cu privire la fondul cauzei penale; (ii) existenta unei duble proceduri „în materie penală" de sancționare (bis); (iii) noul proces penal să se îndrepte în contra aceleiași persoane (eadem personae); (iv) noul proces penal să privească fapte identice ori fapte care sunt în mod substanțial aceleași (idem factum).
Existenta unei hotărâri judecătorești definitive prin care trei persoane au fost condamnate pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.194 Cp împotriva unei anumite persoane vătămate, prin comiterea unor acte simultane si conjugate de violenta fizica in același condiții de loc si timp, nu constituie un impediment in sensul art. 6 Cpp- autoritate de lucru judecat, fata de o a patra persoana, care este judecata intr-un dosar distinct si ulterior pentru participarea la comiterea aceleiași infracțiuni, având in vedere ca inițial toate persoanele au fost cercetate penal in același timp intr-o cauza penala unica, in acelasi dosar asadar, au format subiectele pasive procesuale ale propunerilor de luare a masurilor preventive, însă prin rechizitoriul prin care au fost trimiși in judecata 3 dintre inculpați s-a dispus disjungerea cauzei fata de cel de-al patrulea inculpat , pentru a se administra probe tocmai in scopul verificării apărărilor procesuale formulate.
Crearea unui cadru procesual adecvat tocmai in scopul administrării probelor necesare pentru verificarea apărărilor formulate de persoana acuzata, deci in scopul respectării dreptului la un proces echitabil, nu poate fi ulterior convertit de aceasta intr-un instrument apt a stinge acțiunea penala in virtutea unor impedimente procesuale.
Nu exista autoritate de lucru judecat fata de o terța persoana, a cărei situație juridica a fost disjunsa in vederea suplimentarii materialului probator, întrucât prima hotărâre pronunțata in cauza a stabilit răspunderea penala a altor trei persoane pentru infracțiunea prevăzută de art. 194 alin 1 Cp, fără a stabili ca acestea au fost autori exclusivi.
Nu este îndeplinita cerința esențiala a identității de persoana împotriva căreia se îndreaptă al doilea proces, pentru fapte penale identice sau similare, cu cele pentru care au fost condamnate alte persoane printr-o hotărâre penala definitiva, deci nu este verificata cerința fundamentala prev de art 6 Cpp: nicio persoană nu poate fi urmărită sau judecată pentru săvârșirea unei infracţiuni atunci când faţă de acea persoană(...).
Individualizarea pedepselor:
In concordanta cu dispozitiile art. 74 Cod penal, care reglementeaza criteriile de individualizare, trebuie analizate, pe de o parte, faptele comise - a) împrejurările şi modul de comitere a infracțiunii, precum şi mijloacele folosite; b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; c) natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracțiunii; d) motivul săvârșirii infracţiunii şi scopul urmărit si persoana inculpatului - e) natura şi frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f) conduita după săvârșirea infracțiunii şi în cursul procesului penal; g) nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situația familială şi socială.
În ceea ce privește fapta comisă, in ceea ce il privește pe inculpatul , Curtea reţine că infracțiunile comise de inculpat au o gravitate medie spre mare, relevant sub acest aspect fiind faptul că în urma loviturii aplicate de inculpat persoana vătămată a rămas inconștientă o perioadă de timp și a suferit o fractură dublă de mandibulă, iar în ceea ce privește persoana inculpatului Curtea va avea în vedere că acesta este cunoscut cu antecedente penale, a avut o atitudine procesuală incorectă, nerecunoscând comiterea faptei. Fără a nega dreptul fiecărui acuzat de a nu recunoaște acuzația penala, si neprocedând la sancționarea inculpatului pentru atitudinea de nerecunoaștere adoptată, nu se poate abstracție de multiplele si consistentele demersuri întreprinse pentru a împiedica aflarea adevărului si a fi exonerat de răspundere penala.
Infracțiunea prevăzută de art. 272 Cp a fost comisa in detrimentul unui martor pentru a scapă de răspundere penala intr-o alta cauza penala având ca obiect tot o infracțiune îndreptata împotriva sănătății si integrității corporale a persoanei, ceea ce conturează preocupările agresive ale inculpatului, confirmate si prin declarațiile martorilor care l-au descris ca fiind o persoana agresiva. Pedeapsa de 1 an închisoare este orientata înspre limita minima a pedepsei închisorii prevăzute de lege pentru aceasta infracțiune( 1-5 ani).
Natura și gravitatea infracțiunii prevăzute de art. 194 Cp, modalitatea de acțiune - pe timpul nopții, intr-un loc nepublic – teren extravilan, prin conjugarea eforturilor fizice si psihice a mai multor inculpați, împotriva unei persoane vătămate, făcând abstracție de prezenta unor minori, conturează o gravitate sporita a faptei, ce impune o pedeapsa orientata înspre mediu; pedeapsa de 4 ani închisoare stabilita de prima instanța este justa si proporționala, fiind orientata înspre mediul limitelor speciale ale pedepsei închisorii( 2-7 ani) prevăzute de lege pentru infracțiunea prevăzută de art. 194 alin 1 Cp; aplicând si cauza de majorare a limitei maxime de pedeapsa prevăzută de art. 78 Cp , determinata de reținerea circumstanței agravante prevăzute de art. 77 lit. a Cp( un spor de pana la 2 ani închisoare fără a depăși o treime din maxim), rezulta ca limita maxima a pedepsei închisorii ce putea fi aplicata in cauza este de 9 ani.
In ceea ce privește pe inculpatul ……,se remarca periculozitatea persoanei sale, care a dat dovada de lipsa de respect pentru relațiile sociale privind înfăptuirea justiției, exercitând acte agresive verbal împotriva unei persoane pentru a o determina sa dea alte declarații de martor, decât cele formulate in prima faza procesuale, declarații apte de a contribui la exonerarea sau diminuarea răspunderii penale a coinculpatului din aceasta cauza penala.
În aceste condiții Curtea consideră că pedepsele aplicate au fost corect individualizate și corespund gravității faptelor și pericolului social pe care îl prezintă persoana inculpaților; în raport de antecedentele penale, de conduita procesuala care a presupus intervenții active pentru a împiedica aflarea adevărului( promisiuni de beneficii materiale către martori) nu se impune nici reducerea pedepselor ce au fost aplicate și nici executarea intr-un sistem care, în mod evident, nu va fi de natură a asigura realizarea scopului și funcțiilor pedepsei.
Pedepsele aplicate inculpaților din prezenta cauza penala nu pot fi reconsiderate in virtutea asigurării unei egalități de tratament juridic cu inculpații care au fost condamnați in prima cauza penala pentru aceeași infracțiune prevăzută de art. 194 alin 1 Cp, întrucât lipește situația premisa a existentei unei situații egale sau comparabile pentru a se asigura egalitate de tratament juridic: ceilalți inculpați au beneficiat de cauza de reducere a limitelor de pedeapsa prevăzută de art. 396 alin 10 Cpp, ca urmare a recunoașterii totale si necondiționate a faptelor si nu au avut nici alte antecedente penale.
Căile de atac exercitate de inculpați se vor admite numai pentru considerente privind pedepsele complementare si accesorii.
Prima instanța a dispus, in baza art. 66 alin. (1) lit. n) și o) C.pen. , pentru inculpatul in ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art. 272 alin 1 Cp, pedeapsa complementara si accesorie constând in interzicerea dreptului de a comunica cu persoana vătămată Rădoi Nicolae sau cu membri de familie ai acestuia și a dreptului de a se apropria de locuința, locul de muncă, școala sau alte locuri unde persoana vătămată ……… desfășoară activități sociale, la mai puțin de 50 de metri, pe o perioadă de 5 ani, după executarea pedepsei sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
In ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art. 194 alin 1 Cp săvârșita de inculpatul , prima instanța a dispus in baza art. 66 alin. (1) lit. n) şi o) C.pen. pedeapsa complementară si pedeapsa accesorie constând in interzicerea exercitării dreptului de a comunica cu persoana vătămată ……… sau cu membri de familie ai acestuia și a dreptului de a se apropria de locuința, locul de muncă, școala sau alte locuri unde persoana vătămată ……..desfășoară activități sociale, la mai puțin de 50 de metri, pe o perioadă de 5 ani, după executarea pedepsei sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
Conform dispozițiilor art. 66 alin 5 Cp, care stabilesc: când dispune interzicerea unuia dintre drepturile prevăzute în alin. (1) lit. n) și lit. o), instanța individualizează în concret conținutul acestei pedepse, ținând seama de împrejurările cauzei.
Drepturile prevăzute de art. 66 lit. n si o Cp au următorul conținut: n) dreptul de a comunica cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, cu persoanele cu care a comis infracțiunea sau cu alte persoane, stabilite de instanță, ori de a se apropia de acestea; o) dreptul de a se apropia de locuința, locul de muncă, școala sau alte locuri unde victima desfășoară activități sociale, în condițiile stabilite de instanța de judecată. Se constata ca restricționarea vizează locurile unde victima desfășoară activități, iar nu si ceilalți membri de familie ai acesteia, ei fiind protejați prin prisma dispozițiilor art. 66 lit n Cp , prin instituirea interdicției de comunicare.
Reformarea hotărârii primei instanțe de judecata se va realiza in scopul aducerii la îndeplinire a dispozițiilor art. 66 alin 5 Cp: individualizarea persoanelor in raport de care operează restricția si a locurilor in raport de care operează interdicția apropierii.
Se vor menține dispozițiile art. 45 alin. 1 Cod penal rap. la art. 67 alin.1 C.p rap. la art. 66 C.p., iar dispozițiile art. 45 alin. 5 rap. la art. 45 alin. 2 Cod penal şi art. 65 C.p. privind contopirea pedepselor accesorii vor avea in vedere executarea pedepsei accesorii rezultante conform art 65 alin 3 Cp- de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale( iar nu pe durata executării pedepsei rezultante) .
In ceea ce îl privește pe inculpatul , reformarea hotărârii primei instanțe de judecata se va realiza, de asemenea, in scopul aducerii la îndeplinire a dispozițiilor art. 66 alin 5 Cp: individualizarea persoanelor in raport de care operează restricția si a locurilor in raport de care operează interdicția apropierii. În baza art. 67 alin. 1 Cp, art. 66 alin. (1) lit. n) şi o) C.pen. se va interzice inculpatului …ca pedeapsă complementară, exercitarea dreptului de a comunica cu persoana vătămată…, cu soția ……… si cu copiii acestora, exercitarea dreptului de a se apropia de locuința si locul de muncă al persoanei vătămate ………la mai puțin de 50 de metri, pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei sau considerarea ca executată a pedepsei principale. În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. (1) lit. n) şi o) C. pen. interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor mai sus individualizate, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
Se vor înlătura dispozițiile art. 45 alin. 1 Cod penal rap. la art. 67 alin.1 C.p rap. la art. 66 C.p., privind contopirea pedepselor complementare, precum si dispozițiile art. 45 alin. 5 rap. la art. 45 alin. 2 Cod penal și art. 65 C.p., privind contopirea pedepselor accesorii, având in vedere următoarele: drepturile prevăzute de prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b C.p. au fost interzise ca pedeapsa complementara si accesorie prin sentința penală nr. 21/26.11.2015, pronunțată de Judecătoria Segarcea în dosar nr. , rămasă definitivă prin decizia penală nr. 806/18.05.2016 pronunţată de Curtea de Apel Craiova.
Prin adresa nr. ……../30.06.2017( fila 54 dosar ……….al Curții de Apel Craiova), Penitenciarul Craiova- Pelendava a comunicat ca inculpatul ... a fost liberat la data de 30.06.2017 din executarea pedepsei de 1 an si 4 luni închisoare executata in baza mandatului de executare a pedepsei închisorii 321/2015/2016 al Judecatoriei Segarcea, in baza sentinței nr. 21/26.11.2015 definitivă prin decizia penală nr. 806/18.05.2016 pronunțată de Curtea de Apel Craiova. Liberarea a avut loc la termen, adică pedeapsa a fost executata integral. La acel moment a încetat si executarea pedepsei accesoriii a interzicerii unor drepturi, conform art 65 alin 3 Cp si de la acel moment a început executarea pedepsei complementare având același conținut, dar stabilita pe o durata de 2 ani. Pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevăzute de art. art. 66 alin. 1 lit. a, b C.p. având o durata de 2 ani, a început sa se execute de la data de 30.06.2017, când a luat sfârșit executarea pedepsei principale a închisorii si a fost executata integral la data de 29.06.2019( durata pedepsei complementare este un termen substanțial), deci la data pronunțării hotărârii penale apelate era deja executata.
Este adevărat ca dispozițiile art. 45 alin 4 Cp prevăd ca in cazul condamnărilor succesive pentru infracțiuni concurente, partea din pedeapsa complementară executată până la data contopirii pedepselor principale se scade din durata pedepsei complementare aplicate pe lângă pedeapsa rezultată, însă nu exista identitate intre drepturile interzise aceluiași inculpat prin hotărârile penale pronunțate succesiv pentru infracțiuni concurente (inculpatului fiindu-i interzise drepturile art. 66 lit. a si b Cp prin prima hotărâre de condamnare si respectiv drepturile prev .de art. 66 lit. n si o Cp prin cea de-a doua hotărâre de condamnare). Fiind drepturi diferite interzise prin hotărâri succesive, cele prevăzute de art. 66 lit. a si b Cp au fost deja executate si nu pot fi scăzute din restul rămas de executat, rest care constituie in fapt noi drepturi distincte prev. de art. 66 lit. n si o Cp, interzise prin cea de-a doua hotărâre de condamnare succesiva.
Se va menține restul dispozițiilor sentinței penale apelate, care nu contravin prezentei decizii penale.
În temeiul art. 275 alin 3 Cpp, cheltuielile judiciare din apel rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
În temeiul art. 421 pct. 1 lit. b C.p.p. admite apelurile formulate de apelantii inculpati (fiul lui ….l şi…., născut la data de ………în………., cu domiciliul în comuna………., sat ….., str. ……. nr. , jud…….j, CNP……..) si (fiul lui ………..şi ……..născut la data de …în…, cu domiciliul în comuna………., sat………., str. ……… nr. , jud. ………, CNP……….) împotriva sentinţei penale nr. 443/2020 a Judecatoriei Craiova, pronunțată în dosarul nr. ………..
Desființează în parte - sub aspectul pedepselor complementare si accesorii - sentinta penala apelata si, pe fond, rejudecand:
Descontopeste pedepsele complementara si accesorie aplicate inculpatilor, in pedepsele componente, pe care le repune in individualitatea lor:
1. În baza art. 67 alin 1 Cp, art 66 alin. (1) lit. n) şi o) C.pen. interzice inculpatului , pe langa pedeapsa aplicata pentru infractiunea prevazuta de art 272 alin 1 Cp, ca pedeapsă complementară, exercitarea dreptului de a comunica cu persoana vătămată…….., cu sotia ……….si cu copiii acestora si exercitarea dreptului de a se apropia de locuința si locul de muncă al persoanei vătămate ... la mai puțin de 50 de metri, pe o perioadă de 5 ani, după executarea pedepsei sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. (1) lit. n) şi o) C. pen. interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor mai sus individualizate, de la rămânerea definitivă a prezentei hotarari şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
2. În baza art. 67 alin 1 Cp, art 66 alin. (1) lit. n) şi o) C.pen. interzice inculpatului , pe langa pedeapsa aplicata pentru infractiunea prevazuta de art 194 alin 1 litera b Cp, cu aplicarea art 77 alin 1 lit a Cp, ca pedeapsă complementară, exercitarea dreptului de a comunica cu persoana vătămată……….., exercitarea dreptului de a se apropia de locuința si locul de muncă al persoanei vătămate ... la mai puțin de 50 de metri, pe o perioadă de 5 ani, după executarea pedepsei sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. (1) lit. n) şi o) C. pen. interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor mai sus individualizate, de la rămânerea definitivă a prezentei hotarari şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
Mentine dispozitiile art. 45 alin. 1 Cod penal rap. la art. 67 alin.1 C.p rap. la art. 66 C.p.
În baza art. 45 alin. 5 rap. la art. 45 alin. 2 Cod penal şi art. 65 C.p. aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. n, o C.p. dispuse în prezenta cauza penala, astfel cum au fost individualizate mai sus, și pedepsele accesorii prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b vechiul Cod penal dispuse prin sentinţa penală nr. 141/22.10.2015, pronunțată de Judecătoria Segarcea în dosar nr………., rămasă definitivă prin decizia penală nr. 436/16.03.2016, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, pedepse accesorii care se executa de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale .
II. În baza art 67 alin. 1 Cp, art. 66 alin. (1) lit. n) şi o) C.pen. interzice inculpatului…….., ca pedeapsă complementară, exercitarea dreptului de a comunica cu persoana vătămată……., cu soția ……..si cu copiii acestora, exercitarea dreptului de a se apropia de locuința si locul de muncă al persoanei vătămate ……….la mai puțin de 50 de metri, pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. (1) lit. n) şi o) C. pen. interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor mai sus individualizate, de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.
Înlătură dispozițiile art. 45 alin. 1 Cod penal rap. la art. 67 alin.1 C.p rap. la art. 66 C.p., privind contopirea pedepselor complementare.
Înlătură dispozițiile art. 45 alin. 5 rap. la art. 45 alin. 2 Cod penal şi art. 65 C.p., privind contopirea pedepselor accesorii.
Menține restul dispozițiilor sentinței penale apelate, care nu contravin prezentei decizii penale.
În temeiul art. 275 alin 3 Cpp, cheltuielile judiciare din apel rămân în sarcina statului.
În baza art. 275 alin 6 Cpp, onorariul parțial, în suma de 400 lei, cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul…….., se avansează din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 09.03.2021.
Președinte, Judecător,
Grefier,
Red. jud.:
Jud. fond:
Tehnored.: - 29 martie 2021/9 ex.
Curtea de Apel Craiova
Art. 206 Cp. Infractiunea de amenintare. Amanarea aplicarii pedepsei. Conditia prevăzută de art 83 alin 1 litera d Cp.
Judecătoria Iași
Contestație la executare
Judecătoria Constanța
Sanctionare pentru încalcarea marcajul dublu continuu. Netemeinicia plângerii
Judecătoria Mizil
Acţiune având ca obiect plângere contravenţională
Judecătoria Sectorul 1 București
sechestru asigurator; măsura indisponibilizării bunurilor urmăribile ale debitorului înainte de soluţionarea definitivă a cauzei, este o măsura excepţionala ce nu poate fi dispusă de fiecare dată când pe rolul instanţei există o acţiune având ca obiect pl