Infractiuni contra libertatii si integritatii sexuale

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă,

Prin rechizitoriul nr. 1219/P/2019 al Parchetului de pe lângă  Tribunalul Vrancea au fost trimişi în judecată în stare de  libertate inculpaţii:

1. A I G  , pentru săvârşirea infracţiunii de act sexual cu un minor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 220 alin. l Cod Penal, constând în aceea că la data de 29.07.2019 a întreţinut raporturi sexuale cu minora S M I în vârstă de 13 ani, într-un imobil situat în com. P  ,  , jud. Vrancea, unde domiciliază numitul C C  ;

2.  C C  , pentru săvârşirea infracţiunii de act sexual cu un minor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 220 alin. l Cod Penal, constând în aceea că în noaptea de 29/30.07.2019 a întreţinut raporturi sexuale cu minora S M I în vârstă de 13 ani, într-un imobil situat în com. P  ,  , jud. Vrancea, unde acesta domiciliază şi

3.  P N  ,  pentru săvârşirea a două infracţiuni de act sexual cu un minor, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 220 alin. l Cod Penal şi art. 220 alin. l Cod penal, cu aplic. art. 38 alin. l Cod penal, constând în aceea că la data de 29.07.2019 şi în noaptea de 29/30.07.2019 a întreţinut raporturi sexuale cu minora S M I în vârstă de 13 ani, într-un imobil situat în com. P  , jud. Vrancea, unde domiciliază numitul  C C  .

Prin încheierea de şedinţă din camera de consiliu din data de 26.11.2019,  judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii.

Starea de fapt reţinută prin rechizitoriu

„În data de 30.07.2019 ora 07:00 Postul de Poliţie Moviliţa a fost sesizat de către numita Z D cu privire la faptul că fiica sa minora, S M I  , în vârstă de 13 ani, a părăsit voluntar domiciliul în data de 29.07.2019, în jurul orelor 22:00  şi nu a mai revenit.

Pe parcursul verificărilor efectuate de către organele de poliţie în vederea depistării minorei au rezultat suspiciuni cu privire la faptul că acesta ar putea fi ţinută într-o locaţie necunoscută împotriva voinţei sale, fapt pentru care organele de cercetare penală din cadrul Poliţiei oraş Panciu s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea de lipsire de libertate în mod ilegal.

În data de 30.07.2019, în jurul orelor 10 minora S M I a fost identificată de către organele de poliţie pe DJ 205 H între localităţile Movilita şi Păunești, în timp ce se deplasa către domiciliu cu autoturismul marca VW Golf 4 de culoare neagră cu numărul de înmatriculare ..., condus de inculpatul C C  , în care se mai afla şi inculpatul P N

În urma cercetărilor efectuate în cauză s-a stabilit că minora a părăsit voluntar locuinţa sa, precum şi faptul că inculpaţii A I G  , C C şi P N au întreţinut pe rând raporturi sexuale consimţite cu persoana vătămată, într-un imobil situat în corn. Păunești, jud. Vrancea, unde domiciliază numitul C C  .

Faptele au avut următoarea succesiune:

Astfel, în data de 28.07.2019 inculpaţii  s-au deplasat pe raza comunei Movilita, în zona parcului din satul Movilita, unde s-au întâlnit cu persoana vătămată S M I şi martora M D  , context în care şi-a tăcut apariţia numita Z A ( sora persoanei vătămate), care le-a cerut inculpaţilor să le „lase în pace" menţionând faptul că persoana vătămată nu are nici 14 ani.

În ziua următoare, respectiv 29.07.2019 inculpatul P N a fost telefonat şi chemat la Moviliţa de către persoana vătămată, fapt pentru care în jurul orelor 1400, împreună cu inculpaţii A I G şi C C cu autoturismul marca VW Golf 4 de culoare neagră, cu numărul de înmatriculare VN ***, condus de către cel din urmă, s-au deplasat în comuna Movilita, sat Movilita, jud. Vrancea unde s-au întâlnit cu numita S M I si martora M D  .

În continuare toate persoanele anterior menţionate s-au deplasat la locuinţa inculpatului C C  , situată în  , corn. Păunesti, jud. Vrancea, pe drum oprind la un magazin de unde au cumpărat bere, suc şi seminţe.

În acesta locaţie inculpaţii A I G şi P N au intrat într-o cameră cu persoana vătămată S M I şi au întreţinut pe rând raporturi sexuale consimţite cu aceasta.

Inculpatul C C şi martora M D au intrat într-o altă cameră.

După acestea, inculpaţii A I G  , C C şi P N împreună cu persoana vătămată şi martora M D s-au deplasat cu acelaşi autoturism la un restaurant denumit „La Bistro" situat în corn. Pufeşti, sat Pufeşti jud. Vrancea, unde au consumat suc şi bere, apoi s-au întors la Movilita pe traseul Tişiţa - oraş Panciu - com. Moviliţa, unde cele două minore au coborât pentru a merge la domiciliu.

În jurul orelor 22:00 persoana vătămată  S M I a ajuns la domiciliu, de unde a plecat voluntar în jurul orelor 22:30, întrucât i s-a reproşat ora târzie la care a ajuns acasă.

În continuare inculpatul P N a fost sunat de către persoana vătămată care i-a solicitat să vină să o ia din com. Movilita şi acesta împreuna cu inculpatul C C  , cu acelaşi autoturism, s-au întors şi au luat-o pe aceasta deplasându-se din nou la locuinţa celui din urmă.

În acestă locaţie persoana vătămată S M I a întreţinut în noaptea de 29/30.07.2019, pe rând, raporturi sexuale consimţite cu inculpaţii C C şi P N .

În timpul nopţii persoana vătămată S M D a fost apelată telefonic, în repetate rânduri, de către sora sa, Z A  , însă a refuzat să îi răspundă.

În dimineaţa zilei de 30.07.2019 inculpatul A I G 1-a telefonat pe inculpatul P N căruia i-a comunicat că numita S M I este căutată de organele de poliţie, totodată solicitându-i să nu recunoască că au întreţinut raporturi sexuale cu aceasta.

După acestea inculpaţii C C şi P N  s-au deplasat cu autoturismul VW Golf 4 de culoare neagră cu numărul de înmatriculare VN *** împreuna cu persoana vătămată către domiciliul acesteia, fiind identificaţi în trafic pe DJ 205 H între localităţile Movilita şi Păunesti.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 128/A 1/233/30.07.2019 numita S M I nu prezintă leziuni traumatice corporale externe sau în sfera genito-anală, nu necesită zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, prezintă atribute de deflorare veche ( mai mult de 7-10 zile), iar examenul serologic şi microscopic medico-legal al probelor recoltate din secreţia vaginală a susnumitei au pus în evidenţa prezenţa spermatozoizilor, fapt ce pledează pentru consumarea unui raport sexual complet, cu intromisiune, în ultimele 48 de ore.

Cu ocazia audierii, inculpaţii A I G  , C C şi P N au recunoscut că au întreținut raporturi sexuale cu numita Sandu Mihaela Ionela, în împrejurările mai sus descrise.

Din mijloacele de probă administrate în cauză rezultă faptul că inculpaţii A I G  , C C şi P N au cunoscut că persoana vătămată are vârsta de 13 ani”.

Faza de judecată 

La primul termen de judecată, cu procedura legal îndeplinită din data de 14.01.2020, s-a dat citire în extras în baza art. 374 Cod Procedură Penală a actului de sesizare a instanţei, iar inculpaţii au  solicitat ca judecata să aibă loc în condiţiile prevăzute la art. 374 alin. 4 Cod Procedură Penală, numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor prezentate de părţi, precizând că recunosc în totalitate faptele reţinute în sarcina lor, cunoscând şi dispoziţiile art. 396 alin. (10) Cod Procedură Penală  (f. 18-21 dosar instanţă).

Tot la termenul din 14.01.2021, reprezentantul legal al persoanei vătămate, mama acesteia  S D a  precizat faptul că la data faptei a mai fost prezent un al patrulea bărbat pe nume C tot din Păunești, dar nu știe numele complet al acestuia, care a bătut-o pe fiica sa  S M I şi a forțat-o sa întreţină cu acesta relații sexuale normale şi  oral.

 Persoana vătămată minoră S M I (născută la data de 24.09.2005), asistată de reprezentantul legal S D şi de avocat desemnat din oficiu  -.. din cadrul Baroului Vrancea  a susţinut verbal şi prin declaraţia dată faptul că la Poliţie, în timpul urmăririi penale nu a declarat adevărul întrucât  a fost amenințată şi  i-a fost frică  sa declare exact ce s-a întâmplat.  A arătat că ceea ce a declarat la acest termen în faţa instanţei este adevărat  în sensul că la data faptei  nu a întreținut de buna voie raporturi sexuale  cu inculpaţii ci a fost forţată, amenințată şi bătută  doar de bărbatul cel mai  mare ca să întreţină raporturi sexuale  normale si orale cu cei patru bărbaţi. Precizează că la data când a întreţinut raporturi sexuale  cu inculpaţii nu era virgină dar nu a fost de acord să aibă raporturi sexuale cu aceştia, a fost împotriva voinței ei. A învederat faptul că  nu a fost un act sexual consimțit ci unul forțat.

(...)

Cauza a fost judecată în şedinţă nepublică conform art. 352 alin. 3, 5 Cod Procedură Penală pentru protejarea moralei, demnităţii, vieţii intime şi a intereselor persoanei vătămate minore  .

Tot la termenul din 14.01.2020, instanța, având în vedere  jurisprudenţa recentă CEDO împotriva României, respectiv cauzele MGC împotriva României şi IM  împotriva României din anul 2016 din care rezultă că este important în astfel de cauze, cum este cauza de faţă, să se realizeze  o evaluare psihologică a victimei pentru a se stabili  daca aceasta  putea  sa dea  un consimţământ valabil  la actul  sexual şi pentru a  se  determina  existenţa unor posibile consecinţe ale presupusului abuz  sexual, a pus în discuţie  şi a dispus  efectuarea în cauză a unei expertize judiciare în specialitatea psihologie clinică în vederea evaluării psihologice a persoanei vătămate cu obiectivele menţionate.

A fost audiată persoana vătămată minoră S M I (născută la data de 24.09.2005, deci în vârstă de aprox. 13 ani şi 10 luni la data presupuselor fapte din 29/30.07.2019)  care a susţinut în continuare că a întreţinut prin constrângere şi împotriva voinţei sale cu cei trei inculpaţi precum şi cu un al patrulea bărbat  în noaptea de 29/30.07.2019 în timp ce se afla la domiciliul inculpatului C C din com. Păuneşti, jud. Vrancea. Practic starea de fapt  descrisă de persoana vătămată minoră şi care interesează încadrarea juridică a faptelor este redată în mod concis în ultima parte a declaraţiei sale (în acest extras din declaraţie), (...)

Inculpații au declarat că nu își explică de ce persoana vătămată minoră și-a schimbat declarația și de ce îi acuză în prezent de viol și au avansat ideea că  probabil  a fost învățată de cineva în acest sens.

Inculpații au învederat faptul că acasă la  C C în noaptea respectivă nu a mai fost prezentă o altă persoană în afară de cei trei inculpați și de persoana vătămată minoră S M I

Inculpatul P N a precizat că a declarat la Poliție faptul că a facut sex cu persoana vătămată minoră și în timpul zilei pentru că era speriat să nu facă pușcarie, însă adevărul este că a facut sex cu  persoana vătămată minoră doar noaptea și a menționat că nu a fost constrâns  în niciun fel de Poliție să dea acea declarație.

Ulterior, inculpatul C C a dat o nouă declarație, în totală contradicție cu depoziția inițială, declarație prin care a arătat că nu a întreținut raport sexual de nicio natură  cu persoana vătămată minoră S M I și că nu a a obligat-o în vreun fel pe persoana vătămată minoră să întrețină raport sexual cu inculpații P N sau A I G  .

Inculpatul C C a subliniat faptul că nu știa dacă inculpații P N și A I G au întreținut raport sexual cu persoana vătămată minoră în acea noapte și a menționat că i-a spus Poliția la Panciu  că inculpatul P N a recunoscut că a întreținut raport sexual cu S M I iar despre inculpatul A I G nu știe nimic în acest sens.

Inculpatul C C a insistat asupra faptului că persoana vătămată minoră S M I nu a fost constrânsă în niciun fel  să vină la el acasă și să rămână peste noapte acolo iar această idee ca minora să rămână a fost  avansată de către inculpații P N și A I G iar S M I a fost de acord să rămână peste noapte la el acasă pentru că spunea că  nu are unde să stea și că a dat-o afară mama ei din locuință.

Inculpatul C  C a declarat că nu știe de ce persoana vătămată minoră  afirmă în prezent că el și cu ceilalți doi inculpați  au întreținut raport sexual cu ea împotriva voinței acesteia și crede că este influențată de către mama ei  să declare astfel dar nu cunoaște motivul acestei atitudini.

Inculpatul  C C a precizat că el nu s-a mai întâlnit după acest episod cu persoana vătămată minoră dar a primit niște mesaje vocale de la aceasta  pe Facebook Messenger prin care spunea că dacă nu o ia de nevastă  îl bagă în pușcărie și că are de ales între aceste opțiuni. (...)

Astfel, lipsa de sinceritate a inculpaților  și veridicitatea susținerilor persoanei vătămate minore este demonstrată și de negarea inițială de către inculpați a prezenței în noaptea incidentului a  numitului C G acasă la C C pentru ca ulterior inculpatul P N să recunoască acest lucru.

De altfel și inculpatul C C a indicat în instanță la termenul din 12.01.2021 faptul că are într-adevăr un verișor pe nume C N care locuiește  în com. Păunești, sat Scurta, jud. Vrancea.(...)

 Din referatul de anchetă socială nr. 968/28.02.2020 întocmit de Primăria com. Movilița, jud. Vrancea rezultă următoarele (...)

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 128/A 1/233/30.07.2019 persoana vătămată S M I nu prezintă leziuni traumatice corporale externe sau în sfera genito-anală, nu necesită zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, prezintă atribute de deflorare veche ( mai mult de 7-10 zile)  iar examenul serologic şi microscopic medico-legal al probelor recoltate din secreţia vaginală a susnumitei au pus în evidenţa prezenţa spermatozoizilor, fapt ce pledează pentru consumarea unui raport sexual complet, cu intromisiune, în ultimele 48 de ore (f. 25-26 dosar u.p.).

Din raportul de expertiză psihologică judiciară nr. 32/23.10.2020  având ca obiective stabilirea faptului dacă minora  putea  să dea  un consimţământ valabil  la actul  sexual şi pentru a  se  determina  existenţa unor posibile consecinţe ale  actelor sexuale, rezultă următoarele:

„…Minora povesteşte despre eveniment dar sunt modificări în ceea ce spune, cunoştea persoanele cu care a plecat să se plimbe, cu unul dintre ei s-a vizitat fiind amică cu soţia acestuia, dar prietena ei nu a mai fost prezenta la plimbare. În altă variantă declară că a plecat fără prietena ei, deoarece era o ora târzie şi pe prietenă nu au mai lăsat-o părinţii să iasă din casă.

După eveniment a fost internată la Spitalul de psihiatrie Orjasca, unde a fost diagnosticată cu retard uşor şi tulburări de comportament, de unde a plecat la cererea mamei sale.

Mama sa o însoțește peste tot, nu acceptă să fie minora investigată psihologic decât în prezenţa ei, întrerupe sau divaghează de la subiecte ce i se par delicate.

Datele şi rezultatul probelor psihologice mă îndreptăţesc să concluzionez:

Limbajul nonverbal transmite o stare dezinvoltă, vorbeşte fără reţineri de acea noapte, schimbând des importanţa şi detaliile în care s-a petrecut seara.

Din analiza /sinteza probelor psihologice aplicate cât şi a conţinutului dosarului pe rol, reiese:

Există diferențe între ceea ce declară cu privire la evenimente şi motivele pentru care a acceptat. Minora prezintă un retard uşor spre mediu, cu tulburări de comportament, dezvoltată fizic peste vârsta cronologică, prag volitiv crescut pe fond hedonic.

Capacitatea de a percepe corect circumstanţele şi consecinţele faptelor este diminuată. Minora s-a prezentat la toate întâlnirile însoţită de mama sa.

În concluzie, ar putea exista un consimţământ iniţial cu privire la acceptul primului act sexual, poate şi la celelalte, acesta fiind un consimţământ viciat, viciul constând în vârsta minorei şi retardul mental, cât şi de abuzul psihic/ presiunea psihică la care a fost supusă, voinţă viciată prin constrângere (fiind singură –minora şi într-un loc în care orice împotrivire nu ar fi fost auzită de cineva sau sa aibă posibilitatea de a fugi, fiind la distanţă de domiciliu, conştientizând faptul ca nu se poate opune fizic forţei a trei bărbaţi).

În momentul evaluării psihologice şi a concluzionării probelor aplicate, nu se percep traume medii sau majore în ce priveşte integrarea socială a acesteia, relaționarea cu sexul opus, dorinţa de a avea o familie, fapt datorat perceperii incorecte şi diminuate a consecinţelor, atât a faptelor cât şi a repercusiunilor acestora, datorat dezvoltării psiho-cognitive (retardului mental), tulburărilor de comportament şi mediului social din care provine”.

S-a stabilit aşadar faptul că, în ceea ce o priveşte pe persoana vătămată minoră  , a existat din partea acesteia un consimţământ viciat, viciul constând în vârsta minorei şi retardul mintal cât şi în abuzul psihic/ presiunea psihică la care a fost supusă, voinţă viciată prin constrângere. Nu s-au perceput traume medii sau majore în ce priveşte integrarea socială a acesteia, relaționarea cu sexul opus, dorinţa de a avea o familie, fapt datorat perceperii incorecte şi diminuate a consecinţelor, atât a faptelor cât şi a repercusiunilor acestora, din cauza dezvoltării psiho-cognitive (retardului mental), tulburărilor de comportament şi mediului social din care provin  (f. 164-166 dosar instanţă).

(...)

A mai arătat că minora are un retard uşor spre mediu, context în care consecinţele raporturilor sexuale asupra minorei nu sunt aşa de traumatizante cum ar fi fost în situaţia unei persoane cu o dezvoltare normală. Martora a indicat faptul că retardul minorei  a ajutat-o să nu sufere  traume medii sau majore în urma incidentului, adică faptul că nu gândește foarte mult şi evoluat  a ajutat-o să treacă mai ușor peste situație.

(...)

Martora expertă a considerat că minora nu are  puterea creativă  pentru a inventa ceea ce s-a petrecut cu ea, chiar dacă ar fi putut să inventeze anumite detalii care nu au relevanţă în cauză, gen prezenţa celeilalte fete pe nume D, că-i place sau nu să bea cafea, să se distreze dar nu la  asemenea  nivel, că-i place de un anumit băiat şi că ar vrea să se mărite dar nu este unul dintre inculpați. A precizat martora că atenţia victimei este concentrată pe  nevoi imediate, fiziologice iar aceasta nu a creat, nu şi-a imaginat cum ar fi fost ci şi-a adus aminte experiența trăită efectiv. Martora a subliniat faptul că povestea relatată de victimă  a fost  asemănătoare de fiecare data şi a fost confirmată de limbajul nonverbal, în sensul că, la momentul relatărilor minora avea poziția ghemuită şi capul era plecat, semne care indică rușinea trăită de minoră. A menţionat martora că minora are o atitudine nonșalantă care demonstrează că victima se străduiește să-şi  depăşească condiția, să pară optimistă şi să treacă peste situaţie dar asta nu înseamnă că nu poate simți emoțional  rușinea sau alte emoții negative. Nonșalanța în cazul minorei  înseamnă ca ea încearcă să arate că nu-i pasă, pentru că nu este o plăcere să fii știută în sat că ai fost  violată de trei bărbaţi şi nu înseamnă că ea a inventat această poveste.

Martora a mai declarat că nu poate explica de ce minora,  fiind găsită de poliţie în maşina unuia dintre inculpați,  nu a spus imediat că ar fi fost violat şi a adăugat faptul că foarte multe femei  nu sesizează  la poliţie  faptul că au fost victimele unor abuzuri sexuale, de rușine, de teamă şi din cauza stresului cauzat de procedurile judiciare ulterioare care fac victima să retrăiască experiența  traumatizantă iar victimele încearcă să evite acest lucru.

Referitor la abuzul psihic şi/sau fizic la care a fost supusă victima minoră, martora expertă a declarat că a avut în vedere repere teoretice identificate în discuțiile cu minora, parțial confirmate, în legătură cu abuzul psihic pentru că abuzul fizic a fost clar că nu a existat  dar abuzul psihic a existat sub forma ameninţării şi a stărilor emoţionale cum este frica. Aceste repere sunt reprezentate de prezenţa minorei împreună cu trei bărbaţi, prezenţa minorei în altă locuinţă decât cea de domiciliu, în altă localitate, la o oră târzie.

Experta a declarat că minora a susținut ca a mai existat un al patrulea bărbat, pe care nu l-a putut identifica şi despre care a afirmat că ar fi lovit-o dar nu ştie (experta) dacă a întreținut şi acesta raport sexual cu minora. (...)

La termenul din 08.06.2021, văzând şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 250/2019, instanţa a pus din nou în discuţie în temeiul art. 386 Cod Procedură Penală şi a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptelor prin actul de sesizare a instanţei, după cum urmează :

-Pentru inculpatul A I G  ,  din infracţiunea de act sexual cu un minor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 220 alin. l Cod Penal în infracţiunea de viol, prev. şi ped. de  art. 218 alin. 1 şi 3 lit. c) Cod Penal  cu aplicarea art. 5 Cod penal;

-Pentru inculpatul C C  ,  din infracţiunea de act sexual cu un minor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 220 alin. l Cod Penal în infracţiunea de viol, prev. şi ped. de  art. 218 alin. 1 şi 3 lit. c) Cod Penal  cu aplic area art. 5 Cod penal;

- Pentru inculpatul P N  , din două infracţiuni de act sexual cu un minor, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 220 alin. l Cod Penal şi art. 220 alin. l Cod penal, cu aplicarea art. 38 alin. l Cod penal,  în infracţiunea de viol, prev. şi ped. de  art. 218 alin. 1 şi 3 lit. c) Cod Penal  cu aplicarea art. 5 Cod penal.

În drept

ÎN DREPT, fapta inculpatului A I G  , care în noaptea de 29/30.07.2019 a întreţinut raport sexual prin constrângere cu persoana vătămată minoră S M I în vârstă de 13 ani şi 10 luni, într-un imobil situat în com. Păunești , jud. Vrancea, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de viol, prev. şi ped. de  art. 218 alin. 1 şi 3 lit. c) Cod Penal  cu aplicarea art. 5 Cod penal.

ÎN DREPT, fapta inculpatului C C  , care în noaptea de 29/30.07.2019 a întreţinut raport sexual prin constrângere cu persoana vătămată minoră S M I în vârstă de 13 ani şi 10 luni, într-un imobil situat în com. Păunești,  , jud. Vrancea, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de viol, prev. şi ped. de  art. 218 alin. 1 şi 3 lit. c) Cod Penal  cu aplicarea art. 5 Cod penal.

ÎN DREPT, fapta inculpatului P N  , care în noaptea de 29/30.07.2019 a întreţinut raport sexual prin constrângere cu persoana vătămată minoră S M I în vârstă de 13 ani şi 10 luni, într-un imobil situat în com. Păunești, , jud. Vrancea, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de viol, prev. şi ped. de  art. 218 alin. 1 şi 3 lit. c) Cod Penal  cu aplicarea art. 5 Cod penal.(..)

Individualizarea  pedepselor

Inculpații nu au recunoscut comiterea faptelor  în încadrarea juridică reţinută de instanță şi  nu au antecedente penale.

Faţă de starea de fapt arătată instanţa va condamna inculpații  la o pedeapsă cu închisoarea,  în cuantum suficient în opinia instanţei pentru atingerea scopului şi îndeplinirea funcţiilor de constrângere, de reeducare şi de exemplaritate ale pedepsei.

În baza art. 396 alin. 1, 2 Cod Procedura Penală, art. 218 alin. 1 şi 3 lit. c) Cod Penal  cu aplicarea art. 5 Cod penal va condamna pe inculpatul  A I G , la o pedeapsă de:

- 5 (cinci) ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de viol, prev. şi ped. de  art. 218 alin. 1 şi 3 lit. c) Cod Penal  cu aplicarea art. 5 Cod penal (persoana vătămată minoră S M I  ).

În baza art. 65 alin. 1 şi 3  Cod Penal va aplica inculpatului A I G pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a fi tutore sau curator, dreptul de a comunica cu victima S M I din com. Movilița, jud. Vrancea sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceştia, dreptul de a se apropia la mai  puţin de 200 de metri de  locuinţa, locul de muncă, şcoala sau alte locuri unde victima SMI desfăşoară activităţi sociale,  drepturi prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), f), n) şi o)  Cod Penal, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 66 Cod Penal,  art. 67 alin.1 şi 2 Cod Penal şi art. 68 alin. 1 lit. c) Cod Penal va aplica inculpatului A I G pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a fi tutore sau curator, dreptul de a comunica cu victima S M I din com. Movilița, jud. Vrancea,  sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceasta, şi dreptul de a se apropia la mai puţin de 200 de metri de locuinţa, locul de muncă, şcoala sau alte locuri unde victima desfăşoară activităţi sociale,  drepturi prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a), b), f), n) şi o) Cod Penal  pe durata unui termen de 5 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 7 din Legea nr. 76 din 8 aprilie 2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare  va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul A I G  .

În baza art. 396 alin. 1, 2 Cod Procedura Penală, art. 218 alin. 1 şi 3 lit. c) Cod Penal  cu aplicarea art. 5 Cod penal va condamna pe inculpatul C C  ,  , la o pedeapsă de:

- 5 (cinci) ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de viol, prev. şi ped. de  art. 218 alin. 1 şi 3 lit. c) Cod Penal  cu aplicarea art. 5 Cod penal (persoana vătămată minoră S M I  ).

În baza art. 65 alin. 1 şi 3  Cod Penal va aplica inculpatului C C pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a fi tutore sau curator, dreptul de a comunica cu victima S M I sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceştia, dreptul de a se apropia la mai  puţin de 200 de metri de  locuinţa, locul de muncă, şcoala sau alte locuri unde victima S M I desfăşoară activităţi sociale,  drepturi prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), f), n) şi o)  Cod Penal, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 66 Cod Penal,  art. 67 alin.1 şi 2 Cod Penal şi art. 68 alin. 1 lit. c) Cod Penal va aplica inculpatului C C pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a fi tutore sau curator, dreptul de a comunica cu victima ,  sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceasta, şi dreptul de a se apropia la mai puţin de 200 de metri de locuinţa, locul de muncă, şcoala sau alte locuri unde victima desfăşoară activităţi sociale,  drepturi prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a), b), f), n) şi o) Cod Penal  pe durata unui termen de 5 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 7 din Legea nr. 76 din 8 aprilie 2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare  va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul C C  .

În baza art. 396 alin. 1, 2 Cod Procedura Penală, art. 218 alin. 1 şi 3 lit. c) Cod Penal  cu aplicarea art. 5 Cod penal va condamna pe inculpatul  P N  ,  , la o pedeapsă de:

- 5 (cinci) ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de viol, prev. şi ped. de  art. 218 alin. 1 şi 3 lit. c) Cod Penal  cu aplicarea art. 5 Cod penal (persoana vătămată m inoră S M I  ).

În baza art. 65 alin. 1 şi 3  Cod Penal va aplica inculpatului P N pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a fi tutore sau curator, dreptul de a comunica cu victima S M I din sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceştia, dreptul de a se apropia la mai  puţin de 200 de metri de  locuinţa, locul de muncă, şcoala sau alte locuri unde victima desfăşoară activităţi sociale,  drepturi prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), f), n) şi o)  Cod Penal, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 66 Cod Penal,  art. 67 alin.1 şi 2 Cod Penal şi art. 68 alin. 1 lit. c) Cod Penal va aplica inculpatului P N pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a fi tutore sau curator, dreptul de a comunica cu victima  ,  sau cu membri de familie ai acesteia, ori de a se apropia de aceasta, şi dreptul de a se apropia la mai puţin de 200 de metri de locuinţa, locul de muncă, şcoala sau alte locuri unde victima desfăşoară activităţi sociale,  drepturi prevăzute de art. 66 alin.1 lit. a), b), f), n) şi o) Cod Penal  pe durata unui termen de 5 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 7 din Legea nr. 76 din 8 aprilie 2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare  va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul PN.

Soluţionarea acţiunii civile

Persoana vătămată minoră S M I -a constituit parte civilă în cauză la termenul din 14.01.2020 cu în cauză cu suma totală de 30.000 lei reprezentând daune morale, solicitând suma de 10.000 lei daune morale de la fiecare inculpat (f. 18 Vol. I dosar instanţă).

Cu titlu de consideraţii preliminare, instanţa reţine că potrivit art. 1357 Cod civil cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă. Art. 1372 alin. 1 Cod civil - Răspunderea pentru fapta minorului sau a celui pus sub interdicţie - Cel care în temeiul legii, al unui contract ori al unei hotărâri judecătoreşti este obligat să supravegheze un minor sau o persoană pusă sub interdicţie răspunde de prejudiciul cauzat altuia de către aceste din urme persoane. Art. 1381 Cod civil - Repararea prejudiciului în cazul răspunderii delictuale -Orice prejudiciu dă dreptul la reparaţie. Dreptul la reparaţie se naşte din ziua cauzării prejudiciului, chiar dacă acest drept nu poate fi valorificat imediat. Dreptului la reparaţie îi sunt aplicabile, de la data naşterii sale, toate dispoziţiile legale privind executarea, transmisiunea, transformarea şi stingerea obligaţiilor. Art. 1382 Cod civil- Răspunderea solidară - Cei care răspund pentru o faptă prejudiciabilă sunt ţinuţi solidar la reparaţie faţă de cel prejudiciat. În același sens statuează și dispoziţiile art. 1370 Cod civil: Dacă prejudiciul a fost cauzat prin acțiunea simultană sau succesivă a mai multor persoane, fără să se poată stabili că a fost cauzat sau, după caz, că nu poată fi cauzat prin fapta vreuneia dintre ele, toate aceste persoane vor răspunde solidar față de victimă.

În ceea ce priveşte prejudiciul, acesta este calificat ca o condiţie sine qua non, definindu-se ca fiind efectul negativ suferit de o anumita persoana, ca urmare a faptei ilicite săvârșite de o alta persoana. Prejudiciul reprezintă rezultatele dăunătoare, de natura patrimoniala sau nepatrimoniala, efecte ale încălcării drepturilor subiective şi intereselor legitime ale unei persoane.  Prejudiciul este cel mai important element al răspunderii civile delictuale, condiție necesara şi esențială a acesteia, deoarece atât timp cât o persoana nu a fost prejudiciata, ea nu are dreptul de a pretinde nicio reparație, pentru ca nu poate face dovada unui interes.

Prejudiciul patrimonial este acel prejudiciu al cărui conținut poate fi evaluat în bani. În ceea ce privește condițiile reparării prejudiciului, se retine ca prejudiciul da dreptul păgubitului de a cere obligarea autorului faptei ilicite la reparare, daca sunt îndeplinite, cumulativ, doua condiţii, respectiv prejudiciul să fie cert şi prejudiciul să nu fi fost reparat încă.

Referitor la caracterul cert al prejudiciului, se retine ca prejudiciul este cert atunci când este sigur, atât sub aspectul existenţei cât şi al întinderii sale. Este considerat cert, prejudiciul actual, precum si prejudiciul viitor, adică acel prejudiciu care apare după soluționarea acțiunii în despăgubire, în măsura în care sunt sigure, atât apariţia acestui prejudiciu, cât si posibilitatea de a fi determinat.

O altă condiţie se referă la împrejurarea ca prejudiciul să nu fi fost reparat încă. Repararea prejudiciului se poate realiza prin convenţia parților sau prin intentarea unei acţiuni în justiție pentru plata despăgubirilor.

În cadrul unei astfel de acţiuni, repararea prejudiciului se face în funcţie de principiul reparării integrale a prejudiciului şi principiul reparării în natura a prejudiciului. Principiul reparării integrale a prejudiciului presupune restabilirea situației anterioare săvârșirii faptei ilicite, ca un principiu fundamental al răspunderii civile delictuale. La repararea integrală a unui prejudiciu, urmează a fi avute în vedere următoarele aspecte, respectiv este supusă reparării atât paguba efectiva - damnum emergens -, cât şi beneficiul nerealizat - lucrum cessans; se repară atât prejudiciul previzibil cât si prejudiciul imprevizibil; în stabilirea întinderii despăgubirilor nu are relevanţă starea materiala a victimei sau a autorului faptei ilicite; prejudiciul trebuie să fie reparat în întregime, indiferent de forma sau gradul de vinovăţie.

Referitor la prejudiciul  moral produs persoanei vătămate, instanţa urmează să acorde victimei despăgubiri într-un cuantum ce va fi apreciat drept o satisfacţie echitabilă. La stabilirea cuantumului daunelor morale trebuie să se ţină cont de intensitatea suferinţelor fizice şi psihice, de eventualele sechele sau invalidități rezultate în urma faptei ilicite, de sexul, vârsta şi ocupaţia persoanei vătămate, de condiţiile generale economico-sociale, pentru ca acestea să fie într-un cuantum rezonabil şi să nu reprezinte o sursa de îmbogățire fără justă cauză pentru partea civilă.

Astfel,  instanţa reţine că  persoana vătămată  minoră a fost examinată medico-legal şi s-a constatat că nu prezintă leziuni traumatice corporale externe sau în sfera genito-anală şi nu necesită zile de îngrijiri medicale pentru vindecare din punct de vedere medico-legal (f. 25-26 dosar u.p.).

Se mai reţine în acest sens faptul că din raportul de expertiză psihologică judiciară nr. 32/23.10.2020  , având ca obiective stabilirea faptului dacă minora  putea  să dea  un consimţământ valabil  la actul  sexual şi pentru a  se  determina  existenţa unor posibile consecinţe ale  actelor sexuale, rezultă că nu s-au perceput traume medii sau majore în ce priveşte integrarea socială a acesteia, relaționarea cu sexul opus, dorinţa de a avea o familie, fapt datorat perceperii incorecte şi diminuate a consecinţelor, atât a faptelor cât şi a repercusiunilor acestora, din cauza dezvoltării psiho-cognitive (retardului mental), tulburărilor de comportament şi mediului social din care provine  (f. 164-166 dosar instanţă).

Faţă de aceste aspecte, de vârsta fragedă a victimei S M I de 13 ani şi 10 luni la data săvârşirii  faptelor din 29/30.07.2019  şi de gravitatea sporită a acestor fapte comise împotriva libertăţii şi integrităţii sexuale a victimei minore, instanţa consideră că suma solicitată de 30.000 lei este suficientă pentru a acoperi  daunele morale constând în suferinţa fizică şi psihică la care a fost suspusă  persoana vătămată minoră constituită parte civilă. 

Instanţa va reţine întrunirea în speţă a condiţiilor generale ale răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 1381 şi urm. din Codul Civil, respectiv existenţa prejudiciului suferit de partea civilă, a faptelor ilicite săvârşite de inculpaţi, a  legăturii de cauzalitate între această faptă şi prejudiciu, precum şi a vinovăţiei inculpaţilor în săvârşirea faptei, vinovăţie care îmbracă forma intenţiei.

Astfel, în temeiul prevederilor art. 19 Cod de procedură penală, art. 25 Cod de procedură penală, art. 397 Cod de procedură penală rap. la art. 1349 alin. 1, 2 Cod civil, art. 1357 Cod civil, art. 1381 Cod civil şi art. 1391 Cod civil va admite acţiunea civilă şi va obliga în solidar inculpaţii la plata sumei de  30.000 lei cu titlu de daune morale către persoana vătămată minoră , . 

Instanța  are în vedere pentru repararea pagubei produse prin infracţiune obligativitatea  luării măsurilor asiguratorii conform dispoziţiilor art. 249 alin. 1 şi 7 Cod procedură penală  asupra  bunurilor inculpatului atunci când persoana vătămată este minoră,  lipsită de capacitate de exerciţiu sau capacitate de exerciţiu restrânsă precum şi Decizia nr. 19/2017 luată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs  în interesul legii prin care s-a precizat că  nu este necesar  să se indice sau să se individualizeze bunurile asupra cărora  se  înfiinţează măsura asiguratorie, urmând ca la  luarea efectivă a măsurii conform  Codului de procedura penală să se identifice dacă sunt bunuri şi ce valoare şi să se pună sechestru.

În aceste condiţii, în temeiul art. 397 Cod Procedură Penală şi art. 404 alin. 4 lit. c) Cod Procedură Penală rap. la art. 249 alin 1-5, 7 Cod Procedură Penală,  art. 254 Cod Procedură Penală va dispune luarea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra bunurilor inculpaţilor  până la concurenţa sumei de 30.000 lei.

Aducerea la îndeplinire a măsurii asiguratorii se va face potrivit art. 251 şi următoarele Cod Procedură Penală.

Domenii speta

Spete similare