Contestatíe la executare

Sentinţă civilă 1944 din 04.08.2022


Document finalizat

Cod ECLIECLI:RO:JDBRLD:2022:001.001944

Dosar nr. 5460/189/2019

R O M Â N I A

JUDECATORIA BÂRLAD

JUDB

SENTINTA CIVILA Nr. 1944/2022

Sedinta publica de la 04 August 2022

INSTANTA

Deliberând asupra cererii de fata, constataurmatoarele:

La data de 14.08.2019 s-a inregistrat pe rolul Judecatoriei Bârlad, sub nr. X/189/2019, contestatia la notificarea de dare in plata formulata de contestatoarea X SRL in contradictoriu cu intimatele X X X siX X, prin care a solicitat instantei:

1. respingerea, ca inadmisibila, a solicitarii debitorilor cuprinsa in Notificarea inregistrata sub nr. 8872 din data de 05.08.2019, privind stingerea creantei detinuta de contestatoare asupra acestora;

2. admiterea prezentei contestatii si repunerea partilor in situatia anterioara, respectiv reluarea executarii silite incepute impotriva intimatilor in dosarul de executare nr. 193/2012 al Biroului Executorului Judecatoresc X X;

3. sa constate ca nu sunt indeplinite conditiile impreviziunii, in conformitate cu decizia Curtii Constitutionale a României nr. 623 din data de 25 octombrie 2016.

In motivarea in fapt contestatoarea a aratat ca, X X X, in calitate de imprumutat, X X X, in calitate de co-imprumutat si X X, in calitate de co-imprumutat, au incheiat cu X Bank Romania S.A. Contractul de credit nr. X din data de 29.08.2008 prin care banca a acordat un credit pentru nevoi personale, garantat astfel cum rezulta din Contractul de ipoteca autentificat sub nr. X/29.08.2008 de BNPA „X", cu ipoteca constituita de X X asupra imobilului situat in localitatea X, T75, X, comuna X, judetul Vaslui.

Intrucât debitorii nu si-au indeplinit obligatiile de plata asumate la contractarea imprumutului, banca a declarat exigibilitatea anticipata a tuturor sumelor rezultate din Contractul de credit si a procedat la cesionarea creantelor catre X X ZRT la data de 01.03.2012.

Ulterior, la data de 27.09.2018, creanta rezultând din Contractul de credit mentionat anterior a fost cesionata catre X SRL, conform contractului de cesiune de creanta nr. 51-201-666.

Devenind titularul unei creante certe, lichide si exigibile, X X ZRT a demarat procedura de executare silita in vederea recuperarii sumelor datorate de catre debitori, formându-se astfel dosarul de executare nr. 193/2012 al Biroului Executorului Judecatoresc X X, in prezent suspendat ca urmare a comunicarii de catre debitori a Notificarii de dare in plata.

La data de 05.08.2019, debitorii X X X si X X au comunicat notificarea de dare in plata inregistrata sub nr. 8872, in vederea stingerii obligatiilor de plata rezultate din contractul de credit anterior mentionat.

Contestatoarea a invocat inadmisibilitatea Notificarii in raport de disp. art. 4 din Legea nr. 7712016.

Astfel, referindu-se la indeplinirea conditiilor prevazute de art. 4 alin. (1) din lege, respectiv:

a) Creditorul si consumatorul fac parte din categoriile prevazute la an. 1 alin. (1), astfel cum acestea sunt definite de legislatia speciala;

b) Cuantumul sumei imprumutate, la momentul acordarii, nu depasea echivalentul in lei al 250.000 Euro, suma calculata la cursul de schimb publicat de catre Banca Nationala a României in ziua incheierii contractului de credit;

c) Creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achizitiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinatia de locuinta sau, indiferent pentru scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel putin un imobil având destinatia de locuinta;

d) Consumatorul sa nu fi fost condamnat printr-o hotarâre definitiva pentru infractiuni in legatura cu creditul pentru care se solicita aplicarea legii.

Contestatoarea a solicitat instantei de judecata sa constate ca imobilul avut in vedere nu indeplineste cerinta prevazuta de art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea 77/2016. acesta fiind, astfel cum rezulta si din extrasul de funciara atasat un teren liber de constructii. De altfel, debitorii-intimati nu au facut in niciun mod dovada indeplinirii conditiilor expuse anterior, si având in vedere dispozitiile art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea 114/1996 care definesc locuinta drept constructia alcatuita din una sau mai multe camere de locuit, cu dependinte, dotari si utilitati necesare, care satisface cerintele de locuit ale unei persoane sau familii, contestatoarea a solicitat instantei de judecata sa constate ca notificarea de dare in plata comunicata este inadmisibila sub aspectul respectarii conditiilor prevazute de art. 4 (1) Cod civil.

Pe fondul cauzei, contestatoarea a invocatinexistenta impreviziunii.

Referindu-se la considerentele Deciziei nr. 623 pronuntata de catre Curtea Constitutionala a României la data de 25.10.2016 si publicata in Monitorul Oficial la data de 18.01.2017, este obligatorie verificarea existentei impreviziunii ca si cauza a nerespectarii obligatiilor contractuale de plata asumate de catre debitori la data incheierii Contractului de credit, instanta de judecata având obligatia de a analiza cu maxima rigoare existenta imprevizunii.

Contestatoarea a subliniat faptul ca stingerea datoriilor rezultate din contractul de credit, poate avea loc numai in situatia in care debitorul dovedeste buna sa credinta in derularea raporturilor contractuale atât cu banca, cât si cu succesoarele acesteia in drepturi, X SRL, precum si aparitia unui risc supraadaugat, care nu a putut fi prevazut in mod rezonabil la data incheierii contractului de credit.

Astfel, in considerarea principiului de drept pacta sunt servanda, partile sunt obligate sa execute intocmai si cu buna-credinta contractul incheiat in conditiile legii aplicabile, singura modalitate prin care efectele contractului astfel incheiat putând fi modificate constând tot in acordul partilor, ca expresie a autonomiei lor de vointa.

Potrivit art. 970 VCC „Conventiile trebuie executate cu buna credinta. Ele obliga nu numai la ceea ce este expres intr-insele, dar la toate urmarile, ce echitatea, obiceiul sau legea da obligatiei dupa natura sa”.

Contestatoarea a sustinut faptul ca trebuie sa ne aflam in incidenta unei situatii la care se ajunge la un moment ulterior incheierii contractului de credit, iar mecanismul prevazut de Legea nr. 77/2016 ar avea drept scop echilibrarea riscurilor, adica transferul riscurilor de la debitor la creditor, in lipsa identificarii unui asemenea dezechilibru, contractul de credit urmând sa se deruleze potrivit dreptului comun, fara nicio incidenta a Legii nr. 77/2016 si fara sa existe nicio ratiune pentru a permite consumatorului sa inceteze contractul de credit.

Impreviziunea priveste contractele cu executare succesiva si se raporteaza la prejudiciul suferit de una dintre partile contractante in cursul executarii acestuia, ca urmare a dezechilibrului valoric intre prestatii, determinat, de regula, de cresterea rapida si neincetata a preturilor si deprecierea banilor. In considerarea teoriei impreviziunii, se impune revizuirea efectelor juridice determinate de eventuala rupere a echilibrului contractual determinata de schimbarea imprejurarilor avute in vedere de parti la incheierea contractului, scopul fiind cel al restabilirii echilibrului valoric al prestatiilor partilor.

Asadar, pentru ca instanta de judecata sa aprecieze asupra unei eventuale incidente a impreviziunii, aceasta trebuie sa ia in considerare urmatoarele aspecte:

A. daca obligatia asumata si-a pierdut identitatea, respectiv daca imprejurarile in care trebuie executata in prezent o fac radical diferita fata de ceea ce s-a asumat prin contract;

B. daca modificarea imprejurarilor nu a fost integrata in riscul contractual.

Referindu-se la oricare dintre cele doua conditii mentionate anterior, contestatoarea a solicitat instantei de judecata sa constate ca intimatii din prezenta cauza nu au facut nicio mentiune in cuprinsul Notificarii de dare in plata care sa sustina in orice mod intervenirea impreviziunii.

Variatia circumstantelor ce afecteaza executarea face parte din riscul contractual care, in lipsa unor dispozitii contrare, este suportat de debitorul obligatiei de executat. Privitor la impreviziune, evenimentul aleatoriu nu determina o imposibilitate de executare a obligatiilor uneia dintre parti, ci dezechilibreaza in mod grav raporturile contractuale, fiind vorba despre un risc supraadaugat, care nu a putut face obiectul in concreto al unei previzionari de catre niciuna dintre parti, risc care trece dincolo de puterea de prevedere a cocontractantilor si care tine de intervenirea unor elemente ce nu puteau fi avute in vedere la momentul a quo.

Drept urmare, in speta de fata nu ne aflam in prezenta unui risc supraadaugat al contractului de credit, care nu a putut fi prevazut de partile contractante la data incheierii contractului de credit.

In considerarea tuturor argumentelor de fapt si de drept mentionate, contestatoarea a solicitat instantei de judecata:

1. Respingerea, ca inadmisibila, a solicitarii debitorilor cuprinsa in Notificarea inregistrata sub nr. 8872 din data de 05.08.2019, privind stingerea creantei detinuta de contestatoare asupra acestora;

2. Admiterea contestatiei si repunerea partilor in situatia anterioara, respectiv reluarea executarii silite incepute impotriva intimatilor in dosarul de executare nr. 193/2012 al Biroului Executorului Judecatoresc X X;

3. Sa constatate ca nu sunt indeplinite conditiile impreviziunii, in conformitate cu decizia Curtii Constitutionale a României nr. 623 din data de 25 octombrie 2016..

In drept, actiunea a fost intemeiata pe dispozitiileart. 7 (alin. 1) din Legea nr, 77/2016, precum si celelalte dispozitii legale mentionate.

Contestatoarea a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri, precum si orice alta proba a carei relevanta ar rezulta din dezbateri.

In temeiul art. 150 Cod proc. civ., au fost atasate cererii de chemare in judecata copii de peurmatoarele inscrisuri: Notificarea de dare in plata nr. 8872105.08.2019; Contract de credit nr. X din data de 29.08.2008; Contract de ipoteca autentificat sub nr. 2048/29.08.2008 de BNPA”lrimia”; Contract de cesiune de creante din data de 01 .03.2012; Contract de cesiune de creante din data de 27.09.2018; Proces verbal nr. 19312012 emis in dosar de executare nr. 193/2012 privind constatarea suspendarii de drept a executarii silite potrivit Legii 77/2016; Extras de carte funciara nr. 56483/29.11.2018 (f. 10-56).

La data de 16.09.2019 intimatele X X X si X X au depus la dosar intâmpinare (f. 63) prin care au solicitat instantei respingerea contestatiei formulate si admiterea notificarii formulate in baza dispozitiilor Legii nr. 77/2016, având ca obiect darea in plata, justificat de urmatoarele motive:

In fapt, intimatele au formulat notificare, conform dispozitiilor legale, prin care au informat contestatoarea cu privire la intentia lor de a da in plata imobilul teren, situat in localitatea X, judetul Vaslui, inscris in Cartea funciara numarul 700003 a localitatii X, judetul Vaslui, numar cadastral 700003, in suprafata de 20.506 mp, prin transmiterea dreptului de proprietate asupra acestuia, in favoarea contestatoarei, in vederea stingerii datoriei ce izvoraste din „Contractul de credit pentru nevoi personale garantat cu ipoteca pentru persoane fizice” numarul C 2204/10000/12602 din data de 29 august 2008.

Intimatele au aratat faptul ca sunt indeplinite conditiile legale de admisibilitate, prevazute de dispozitiile art. 4, alin. 1 din Legea 77/2016, privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite, in sensul ca acestea sunt consumatori, in intelesul legislatiei ce reglementeaza acest domeniu, iar in aceasta calitate au procedat la achizitionarea imobilului numai in scopuri personale, adica imobilul având doar destinatie de locuit (nu, in mod neaparat, sa locuiasca in acesta, in mod efectiv), fiind exclusa varianta promovarii de activitati comerciale. Este de observat faptul ca, cuantumul sumei imprumutate prin intermediul contractului de credit de catre intimate depaseste plafonul legal de 250.000 euro. Totodata, intimatele, in calitatea de consumatori, nu au fost condamnate, prin intermediul vreunei hotarâri judecatoresti definitive, pentru infractiuni consacrate de legislatia in vigoare, in legatura cu modul de obtinere, derulare si stingere a creditului bancar.

Intimatele au solicitat instantei de judecata sa analizeze cu precadere un incident procesual, in sensul ca, la data redactarii prezentei intâmpinari, inteleg sa ridice exceptia de pre maturitate a actiunii civile formulata de catre reclamanta, motivat de faptul ca, la data depunerii cererii de chemare in judecata nu au fost parcurse toate etapele prevazute de dispozitia legala.

Fata de situatia de fapt si de drept indicate mai sus, intimatele au solicitat instantei respingerea cererii formulate de catre contestatoare.

In drept si-a intemeiat intâmpinarea pe dispozitiile Codului de procedura civila si Legea nr. 77/2016.

La data de 21.10.2019, contestatoarea X SRL a depus la dosar raspuns la intâmpinare (f. 65-68) prin care a solicitat instantei de judecata ca prin hotarârea ce o va pronunta sa dispuna in sensul respingerii apararilor formulate de intimate prin intâmpinarea depusa la dosarul cauzei si admiterii contestatiei cu consecinta repunerii partilor in situatia anterioara.

Contestatoarea a aratat ca, referindu-se la sustinerile intimatelor ce privesc indeplinirea de catre Notificarea comunicata la data de 05.08.2019 a conditiilor prevazute de Legea 77/2016 solicita instantei de judecata sa aiba in vedere urmatoarele:

In conformitate cu prevederile art. 3 din Legea nr. 77/2016, „Prin derogare de la dispozitiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil republicata, cu modificarile ulterioare, consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorâte din contractele de credit cu tot cu accesorii..., prin darea in plata a imobilului ipotecat in favoarea creditorului....”.

In acest sens, legea enumera de asemenea, in art. 4 alin. (1), conditiile ce trebuie indeplinite cumulativ pentru stingerea creantei izvorâte dintr-un contract de credit: „a) Creditorul si consumatorul fac parte din categoriile prevazute la art. 1alin. (1), astfel cum acestea sunt definite de legislatia speciala; b) Cuantumul sumei imprumutate, la momentul acordarii, nu depasea echivalentul in lei al 250.000 Euro, suma calculata la cursul de schimb publicat de catre Banca Nationala a României in ziua incheierii contractului de credit; c) Creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achizitiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinatia de locuinta sau, indiferent pentru scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel putin un imobil având destinatia de locuinta; d) Consumatorul sa nu fi fost condamnat printr-o hotarâre definitiva pentru infractiuni in legatura cu creditul pentru care se solicita aplicarea legii. ”

Pe de alta parte, potrivit Deciziei nr. 623 pronuntata de catre Curtea Constitutionala a României la data de 25.10.2016 si publicata in Monitorul Oficial la data de 18.01.2017, s-a stabilit ca „prevederile din art 11 teza intâi raportate la art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 si art. 8 din Legea nr. 77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite, sunt constitutionale in masura in care instanta judecatoreasca verifica conditiile referitoare la existenta impreviziunii.”. Asadar, este obligatorie verificarea existentei impreviziunii ca si cauza a nerespectarii obligatiilor contractuale de plata asumate de catre debitor la data incheierii Contractului de credit, instanta de judecata având obligatia de a analiza cu maxima rigoare existenta imprevizunii.

Contestatoarea a sustinut ca, in considerarea notiunii de impreviziune, in considerentele solutiei sale, Curtea Constitutionala a retinut in cuprinsul Deciziei nr. 623/2016 ca sub imperiul Codului Civil din 1864 atât doctrina, cât si practica, au recunoscut posibilitatea aplicarii teoriei impreviziunii in situatia in care „un eveniment exceptional si exterior vointei partilor, ce nu putea fi prevazut in mod rezonabil de acestea la data incheierii contractului, ar face excesiv de oneroasa executarea obligatiilor debitorului”.

In continuare, Curtea a exemplificat atare situatii prin referire la modalitatea in care aceasta institutie a fost aplicata in sistemul de drept românesc in prima jumatate a secolului XX, dupa Primul Razboi Mondial, când societatea s-a confruntat cu o importanta criza economica, precum si ulterior schimbarii regimului comunist in contextul schimbarilor importante determinate de transformarea regimului politic si a liberalizarii preturilor, retinând ca impreviziunea intervine când in executarea contractului a survenit „un eveniment exceptional si exterior ce nu putea fi nevazut in mod rezonabil la data incheierii contractului in privinta amplorii si efectelor sale”, ceea ce face excesiv de oneroasa executarea obligatiilor prevazute de acesta.

Drept urmare, doar asemenea circumstante ar justifica asadar interventia instantei in raportul juridic contractual prin „readaptarea sa la noile realitati sociale, economice sau juridice”, adaptarea putând merge pâna la stingerea totala a drepturilor si obligatiilor partilor.

Contestatoarea a aratat ca in prezenta speta insa, nu se poate concluziona, iar instanta nu poate aprecia ca fiind indeplinite toate conditiile impuse de Legea nr. 77/2016 pentru darea in plata ce face obiectul prezentei contestatii, intimatele neintelegând sa arate in niciun fel imprejurarile, apreciate cel putin in viziunea acestora, ca având o natura exceptionala astfel incât sa justifice ingerinta externa in raportul juridic dintre parti, in scopul reechilibrarii contractului caci, pentru a opera impreviziunea, este necesar ca debitorul sa nu isi fi asumat riscul schimbarii imprejurarilor si nici sa nu se poata considera in mod rezonabil ca si-ar fi asumat acest risc.

Pe de alta parte, pentru ca instanta de judecata sa aprecieze in sensul existentei unei impreviziuni in cauza de fata, nu este suficienta constatarea de catre instanta a aparitiei unei schimbari a imprejurarilor de la data incheierii contractului, ci este necesar a fi indeplinite, cumulativ, mai multe conditii, respectiv:

1 . Elementul care este de natura a provoca un caracter excesiv al obligatiei debitoarelor intimate sa nu fi existat la data incheierii contractului, ci sa se fi ivit dupa aceasta data;

2. Schimbarea imprejurarilor, respectiv intinderea acesteia, sa nu fi fost avuta in vedere si nici sa nu fi fost posibil a fi avuta in vedere de catre intimate, in mod rezonabil, la data incheierii contractului;

3. Intimatele sa nu isi fi asumat, expres sau prin natura contractului, suportarea riscului producerii evenimentului perturbator si nici sa nu se poata in mod rezonabil considera ca si-ar fi asumat acest risc;

4. Intimatele sa fi incercat intr-un termen rezonabil si cu buna-credinta negocierea echilibrarii in mod echitabil a contractului.

Contestatoarea a apreciat ca numai in masura in care, in baza probelor administrate, intimatele ar putea demonstra indeplinirea cumulativa a tuturor conditiilor mentionate anterior ar putea instanta de judecata sa concluzioneze in sensul aparitiei impreviziunii in prezenta speta, fiind in sarcina instantei sa distinga acea situatie in care obligatia pârâtilor a devenit „mai oneroasa” sau „excesiv de oneroasa”.

Având in vedere cele mai sus-mentionate contestatoarea a solicitat instantei de judecata sa respinga apararile intimatelor formulate in cuprinsul intâmpinarii si sa admita contestatia astfel cum a fost formulata.

Analizând probele administrate in cauza, instanta retine urmatoarele:

In fapt, X X X, in calitate de imprumutat, X X X, in calitate de co-imprumutat si X X, in calitate de co-imprumutat, au incheiat cu X Bank Romania S.A. Contractul de credit nr. X din data de 29.08.2008 prin care banca a acordat un credit pentru nevoi personale, garantat astfel cum rezulta din Contractul de ipoteca autentificat sub nr. X/29.08.2008 de BNPA „X", cu ipoteca constituita de X X asupra imobilului situat in localitatea X, T75, X, comuna X, judetul Vaslui.

Intrucât debitorii nu si-au indeplinit obligatiile de plata asumate la contractarea imprumutului, banca a declarat exigibilitatea anticipata a tuturor sumelor rezultate din Contractul de credit si a procedat la cesionarea creantelor catre X X ZRT la data de 01.03.2012.

Ulterior, la data de 27.09.2018, creanta rezultând din Contractul de credit mentionat anterior a fost cesionata catre X SRL, conform contractului de cesiune de creanta nr. 51-201-666.

Devenind titularul unei creante certe, lichide si exigibile, X X ZRT a demarat procedura de executare silita in vederea recuperarii sumelor datorate de catre debitori, formându-se astfel dosarul de executare nr. 193/2012 al Biroului Executorului Judecatoresc X X, in prezent suspendat ca urmare a comunicarii de catre debitori a Notificarii de dare in plata.

La data de 05.08.2019, debitorii X X X si X X au comunicat notificarea de dare in plata inregistrata sub nr. 8872, in vederea stingerii obligatiilor de plata rezultate din contractul de credit anterior mentionat.

In drept, in cauza sunt aplicabile dispozitiile legii nr.77/2016 – privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite.

Potrivit art. 11 din aceasta lege, in vederea echilibrarii riscurilor izvorând din contractul de credit, precum si din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplica atât contractelor de credit aflate in derulare la momentul intrarii sale in vigoare, cât si contractelor incheiate dupa aceasta data.

Conform art. 1 din legea nr. 77/2016:

(1) Prezenta lege se aplica raporturilor juridice dintre consumatori si institutiile de credit, institutiile financiare nebancare sau cesionarii creantelor detinute asupra consumatorilor.

(2) Consumatori sunt persoanele definite de Ordonanta Guvernului nr. 21/1992 privind protectia consumatorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesionisti si consumatori, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Potrivit art. 2 pct. 2 din OG nr. 21/1992 si art. 2 alin. 1 din legea nr. 193/2000, consumator esteorice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociatii, care actioneaza in scopuri din afara activitatii sale comerciale, industriale sau de productie, artizanale ori liberale;

Art. 4 din legea nr. 77/2016 prevede conditiile de fond pentru admisibilitatea unei cereri de dare in plata, astfel:

Pentru stingerea creantei izvorând dintr-un contract de credit si a accesoriilor sale prin dare in plata trebuie indeplinite, in mod cumulativ, urmatoarele conditii:

a) creditorul si consumatorul fac parte din categoriile prevazute la art. 1 alin. (1), astfel cum acestea sunt definite de legislatia speciala;

b) cuantumul sumei imprumutate, la momentul acordarii, nu depasea echivalentul in lei al 250.000 euro, suma calculata la cursul de schimb publicat de catre Banca Nationala a României in ziua incheierii contractului de credit;

c) creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achizitiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinatie de locuinta sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel putin un imobil având destinatia de locuinta;

d) consumatorul sa nu fi fost condamnat printr-o hotarâre definitiva pentru infractiuni in legatura cu creditul pentru care se solicita aplicarea prezentei legi.

e) este indeplinita conditia privind impreviziunea.

Analizând cu prioritate exceptia prematuritatii formularii contestatiei, motivat de faptul ca la data depunerii cererii de chemare in judecata nu au fost parcurse toate etapele prevazute de legea speciala, instanta retine urmatoarele :

Potrivit art. 7 alin. 1din Legea nr. 77/2016privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite „In termen de 10 zile de la data comunicarii notificarii emise in conformitate cu dispozitiile art. 5, creditorul poate contesta indeplinirea conditiilor de admisibilitate a procedurii reglementate de prezenta lege.”

Deci, potrivit legii, contestatie trebuie depusa in termen de 15 zile de la primirea notificarii si nu este conditionata de parcurgerea altor etape, cum sustin intimatele. De aceea instanta va respinge exceptia prematuritatii contestatiei.

Pe fondul cauzei, instanta constata ca in prezenta cauza nu sunt indeplinite conditiile de admisibilitate prevazute de art. 4 alin. 1 lit. c din legea nr. 77/2016 - a darii in plata.

In cauza nu este indeplinita conditia prevazuta la art. 4 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 77/2016, instanta constata ca aceasta nu este indeplinita, vis-a-vis de Contractul de credit nr. X/1000/12602 din data de 29.08.2008 a fost acordat pentru nevoi personale, potrivit art. 1 din contract. Conditia de fond prevazuta de lege este clara, si anume, debitorul nu se poate prevala de legea darii in plata decât in cazul in care a incheiat un contract de credit având ca obiect acordarea unui imprumut cu scopul de a achizitiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinatie de locuinta sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel putin un imobil având destinatia de locuinta.

Imobilul cu care a fost garantat creditul este un teren in suprafata de 20906 mp real masurat, din care 9871 mp teren arabil si 10635 mp teren pasune, teren situat in sat Trastiana, comuna X, jud. Vaslui. Imobilul are deci destinatia de teren agricol, se afla in extravilanul localitatii, deci nu este destinat construirii unei locuinte.

Stergerea datoriei nu se poate face decât daca debitorul transmite proprietatea asupra bunului imobil cu destinatia de locuinta achizitionat prin creditul acordat sau afectat garantiei si nu a altui imobil strain de contract.

Legea darii in plata prevede doua categorii de contracte de credit pentru care se aplica, si anume:

1. Contractul de credit se incheie pentru a achizitiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinatie de locuinta;

2. Contractul de credit, indiferent pentru scopul pentru care se semneaza, este garantat cu cel putin un imobil având destinatia de locuinta.

Or, se observa ca in cazul de fata, creditul contractat de intimati nu face parte din cele mentionate expres si limitativ de lege.

Instanta observa ca in practica judecatoreasca s-a stabilit deja ca „având in vedere neindeplinirea conditiei privind existenta unui contract de credit garantat cu cel putin un imobil având destinatia de locuinta, instanta considera ca nu se mai impune analizarea restului conditiilor cumulative prevazute de art. 4 alin. (1) din lege [...] pe cale de consecinta, va constata ca notificarea comunicata reclamantei nu indeplineste conditiile de admisibilitate prevazute de legea nr. 77/2016 si va dispune repunerea partilor in situatia anterioara comunicarii notificarii de dare in plata a debitorului” (sentinta civila nr. 8776/16.11.2017 a Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti).

Fata de considerentele mai sus-mentionate instanta considera ca in prezenta cauza nu mai trebuie verificata existenta impreviziunii, dat fiind ca nu este indeplinita una dintre conditiile prevazute de art. 4 din Legea nr. 77/2016. Drept urmare va admite contestatia formulata de contestatoarea X in contradictoriu cu intimatii X X X si X X, va constata ca notificareadin data de 05.08.2019 formulata de intimati prin avocat prin care au solicitat contestatoarei sa opereze in contabilitatea proprie stingerea datoriilor izvorâte din contractul de credit nr. X/1000/12602 din data de 29.08.2008, incheiat intre X BANK România SA si X X X, in calitate de imprumutat, X X X, in calitate de co-imprumutat si X X in calitate de co-imprumutat, credit garantat cu ipoteca constituita de X X cu imobilul situat in loc. X, T75, P 1299/4, 1267/10, 1267/10/1, comuna X, jud. Vaslui,nu indeplineste conditiile de admisibilitate prevazute de Legea 77/2016.

Va anula notificarea din data de 05.08.2019 si va dispune repunerea partilor in situatia anterioara comunicarii acesteia catre contestatoare.

Va lua act ca cheltuielile de judecata vor fi solicitate pe cale separata.

7