Răspundere civilă delictuală

Deliberând asupra cauzei de faţă, instanţa constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 07.10.2019 sub nr. ….., reclamanta …. a chemat în judecată pe pârâtul C J B solicitând instanţei obligarea pârâtului la plata sumei de 4380 lei, reprezentând contravaloare despăgubiri achitate şi plata dobânzii legale, începând cu data introducerii cererii, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că la data de ... a avut loc un eveniment rutier în care a fost implicat autoturismul cu nr. de înmatriculare ...., pe ..., o creangă desprinzându-se dintr-un copac de pe marginea drumului, determinând avarierea autoturismului. La data producerii evenimentului, autoturismul era asigurat la societatea reclamantă, valoarea pagubei fiind stabilită în baza constatărilor organelor tehnice de specialitate ale reclamantei, fiind achitată despăgubirea în cuantum de 4380 lei. Reclamanta a precizat că sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale.

În drept, cererea a fost întemeiată pe disp. art. art. 1357, art. 1358, art. 2210 C.Civ., art. 7,art.  4, art. 16, art. 40 din OG nr.43/1997, art. 5 din OUG nr. 195/2002.

 În dovedirea cererii, reclamanta solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri şi a probei cu expertiza tehnică auto.

Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a precizat că se impune respingerea cererii, având în vedere că nu sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale. Astfel, nu s-a făcut dovada existenţei unui prejudiciu cert, sub aspectul existenţei şi al întinderii acestuia, nu s-a făcut dovada existenţei faptei ilicite, respectiv a stării necorespunzătoare a drumului, incidentul producându-se ca urmare a neadaptării vitezei la condiţiile de drum. Pentru aceleaşi argumente, nici condiţiile referitoare la legătura de cauzalitate nu sunt îndeplinite. Totodată, pârâtul a menţionat că vinovat de producerea accidentului se face conducătorul autoturismului care a şi fost sancţionat cu avertisment.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art.205 C.proc.civ, OUG nr.195/2002, OG nr.43/1997.

În probatoriu, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

La termenul din data de 14.01.2020, instanţa a încuviinţat pentru părţi, proba cu înscrisuri.

La termenul din data 25.02.2020, instanţa a încuviinţat proba cu expertiza auto.

Analizând actele şi lucrările dosarului cu ocazia rejudecării, instanţa reţine următoarele:

În fapt, la data de ..., în timp ce conducătorul auto .... circula cu auto cu nr. de înmatriculare ... pe ...dinspre ... către .... la km ... s-a desprins o creangă dintr-un copac, creangă ce a căzut pe partea stângă a maşinii.

Suma de 4380 lei necesară reparării autoturismului avariat a fost suportată de reclamantă (f.28-29) în calitate de asigurător de răspundere civilă, subrogându-se în drepturile asiguratului conform art. 2210 C.civ.

În drept, potrivit dispoziţiilor art. 1357 Cod civil, în vigoare la data producerii accidentului, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare, autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă.

De asemenea, potrivit art. 1376 Cod civil, oricine este obligat să repare independent de orice culpă, prejudiciul cauzat de lucrul aflat sub paza sa.

Astfel, pentru a fi angajată răspunderea civilă delictuală a unei persoane, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: să existe o faptă a persoanei (fapta); să se fi produs un prejudiciu (prejudiciul); prejudiciul trebuie să fie consecinţa faptei (legătura de cauzalitate); persoana trebuie să fie vinovată de săvârşirea faptei (vinovăţia).

În raport de condiţiile calităţii de paznic şi având în vedere dispoziţiile art. 22  din O.G.43/1997, potrivit căruia Administrarea drumurilor judeţene se asigură de către consiliile judeţene, iar a drumurilor de interes local, de către consiliile locale pe raza administrativ-teritorială a acestora. Fac excepţie sectoarele de drumuri judeţene, situate în intravilanul localităţilor urbane, inclusiv lucrările de artă, amenajările şi accesoriile aferente, care vor fi în administrarea consiliilor locale respective., pârâtului îi aparţine răspunderea pentru avarierea autoturismului ca urmare a neîndeplinirii ori îndeplinirii necorespunzătoare a obligaţiei de toaletare a copacilor aflate pe marginea drumului judeţean

În acest sens sunt şi dispoziţiile art.5 alin.1 şi 2 din O.U.G. nr.195/2002, se instituie în sarcina administratorului drumului public obligaţia de a semnaliza corespunzător „Administratorul drumului public, antreprenorul sau executantul lucrărilor, conform competenţelor ce îi revin, cu avizul poliţiei rutiere, este obligat să instaleze indicatoare ori alte dispozitive speciale, să aplice marcaje pe drumurile publice, conform standardelor în vigoare, şi să le menţină în stare corespunzătoare. (2) Administratorul drumului public sau, după caz, antreprenorul ori executantul lucrărilor este obligat să semnalizeze corespunzător, cât mai repede posibil, orice obstacol aflat pe partea carosabilă, care stânjeneşte sau pune în pericol siguranţa circulaţiei, şi să ia toate măsurile de înlăturare a acestuia.”, la alin.6 al textului de lege fiind prevăzută şi consecinţa neîndeplinirii acestei obligaţii în caz de producere a unui eveniment rutier: „În cazul producerii unui eveniment rutier ca urmare a stării tehnice necorespunzătoare a drumului public, a nesemnalizării sau a semnalizării necorespunzătoare a acestuia, precum şi a obstacolelor ori lucrărilor care se execută pe acesta, administratorul drumului public, antreprenorul sau executantul lucrărilor răspunde, după caz, administrativ, contravenţional, civil sau penal, în condiţiile legii.”

Dispoziţiile cuprinse la alin. 6 al textului de lege instituie răspunderea şi a administratorul drumului public pentru avarierea autoturismului ca urmare a neîndeplinirii ori îndeplinirii necorespunzătoare a obligaţiei de asigurare a stării tehnice corespunzătoare a drumului public, astfel că în cauză pârâtul, este ţinut să răspundă pentru prejudiciul cauzat prin avarierea autoturismului proprietatea asiguratului CASCO al reclamantei, acesta putându-se îndrepta împotriva pârâtei cu acţiune în răspundere civilă delictuală.

În raport de întregul material probator administrat în cauză, respectiv din coroborarea declaraţiei conducătorului autoturismului implicat în evenimentul rutier cu planşele foto depuse de către reclamantă, cu procesul-verbal de constatare seria .... şi cu raportul de expertiză efectuat în cauză care a concluzionat că avariile prezentate de autoutilitara cu nr. de înmatriculare ... nu a făcut dovada îndeplinirii în persoana pârâtului, a condiţiilor necesare atragerii răspunderii civile delictuale a acesteia prin răspunderea pentru starea necorespunzătoare a drumului public.

 Astfel, condiţiile răspunderii civile delictuale trebuie întrunite cumulativ, iar în prezenta cauză nu s-a demonstrat existenţa unei faptei ilicite a pârâtei.

Potrivit concluziilor raportului de expertiză întocmit în cauză (f.82), cu privire la care nu s-au formulat obiecţiuni: „avariile prezenta la autoutilitara Ford Transit cu nr. de înmatriculare ... nu s-au produs în modul susţinut de conducătorul auto IM în declaraţia de daune CASCO, respectiv că o creangă a căzut pe uşa faţă stânga a autoutilitarei” De asemenea, domnul expert a mai precizat faptul că „avariile precizate în procesul verbal de constatare din data de .... s-au produs în alte împrejurări, ele nu sunt complementare mecanismului de producere descris de conducătorul auto” Totodată, domnul expert a menţionat faptul că autoutilitara prezintă zona înfundată substanţial la aripa stângă faţă a cabinei, care nu pare a fi produsă de o creangă cu ramuri flexibile şi elastice, ci de un corp cu muchii contondente tare, dur, greu, duritatea lemnului crengii de copac fiind inferioară durităţii superficiale a lacului vopselei elementelor de tablă ale cabinei utilitarei”.

Astfel, raportat la probatoriul administrat în cauză, instanţa constată că nu s-a dovedit, de către reclamantă, întrunirea condiţiilor răspunderii civile delictuale, în persoana pârâtului.

Pe cale de consecinţă, instanţa va respinge cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

 ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Minută

HOT.

05.02.2021

Respinge cererea formulată de reclamanta SC.O.în contradictoriu cu pârâtul C J B, ca neîntemeiată.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Judecătoria Brăila.

Pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 05.02.2021

Domenii speta

Spete similare