8.Suspendare provizorie. Declinare de competență. Incidența Deciziei nr. 20 din 27.09.2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii în situația în care toți debitorii domiciliază în c

I. PROCEDURA

A. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu la data de 20.01.2022, sub nr. de dosar 584/1748/2022, contestatorul XXX în contradictoriu cu intimata FB S.A. (fostă PBR S.A.) a solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună suspendarea provizorie a executării silite demarate în dosarul de executare nr. 247/2015 aflat pe rolul B.E.J.A. XXX.

În motivare, în esenţă, în susţinerea cererii de suspendare provizorie a executării silite,  contestatorul a arătat că a înregistrat pe rolul Judecătoriei Cornetu o contestaţie la executare şi a consemnat cauţiunea în valoare de 14 955 lei calculată la valoarea debitului urmărit. În ceea ce priveşte motivele temeinice pentru suspendarea provizorie contestatorul a arătat că debitul a fost recuperat de către creditoare încă din anul 2015 de la debitoarea PLIM S.R.L. şi există riscul real şi iminent de a executa încă o data aceeaşi creanţă. În aceste condiţii, a învederat că este necesară suspendarea provizorie a executării silite pentru a preîntâmpina o pagubă ce nu ar mai putea fi reparată faţă de cuantumul ridicat al debitului, calitatea contestatorului de garant avalist, ce are în îngrijire o soţie.

În drept, contestatorul şi-a întemeiat cererea pe prevederile art. 719 alin. (7) C.proc.civ., precum și toate dispozițiile legale mai sus menționate.

În dovedirea celor susţinute, contestatorul a solicitat încuviinţarea şi administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

La termenul din data de 21.01.2022 instanţa a pus în discuţie şi a dispus disjungerea capetelor de cerere privind contestaţia la executare şi suspendarea executării silite şi formarea unui nou dosar având ca obiect contestaţie la executare şi suspendare executare silită.

La termenul de judecată din data de 21.01.2022, instanţa a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Cornetu și a rămas în pronunțare asupra acesteia.

Judecătoria Cornetu a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.

B. Excepția necompetenței teritoriale

La termenul din 08.02.2022 instanța a pus în discuție excepția necompetenței teritoriale și a rămas în pronunțare asupra acestei excepții. 

II. SOLUȚIA INSTANȚEI ASUPRA NECOMPETENȚEI

În fapt, prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr. de dosar 584/1748/2022, contestatorul XXX în contradictoriu cu intimata FB S.A. (fostă PB România S.A.) a solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună suspendarea provizorie a executării silite demarate în dosarul de executare nr. 247/2015 aflat pe rolul B.E.J.A. XX.

În drept, potrivit art. 248 alin. (1) C.proc.civ., instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei, motiv pentru care instanţa se va pronunţa cu precădere asupra excepţiei necompetenţei teritoriale. Conform art. 130 alin. (2) C.proc.civ., necompetenţa materială şi teritorială de ordine publică trebuie invocată de părţi ori de către judecător la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe şi pot pune concluzii.

Prezenta cauză are drept obiect suspendare provizorie a executării silite demarate în dosarul de executare nr. 247/2015 aflat pe rolul B.E.J.A. XXX.

Potrivit art. 719 alin. (7) C.proc.civ., dacă există urgenţă şi dacă s-a plătit cauţiunea în cazurile prevăzute la alin. (2) şi respectiv alin. (3), instanţa poate dispune, prin încheiere şi fără citarea părţilor suspendarea provizorie a executării până la soluţionarea cererii de suspendare.  Alin. 1 al aceluiași articol statuează că până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, instanța competentă poate suspenda executarea.

Prin Decizia nr. 27/06.12.2021. instanța supremă a admis recursul în interesul legii (RIL) formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel București, stabilind că: ”În interpretarea şi aplicarea unitară a dispozițiilor art. 131 alin. (1), art. 714 alin. (1) şi art. 719 alin. (7) din Codul de procedură civilă, instanţa învestită cu o cerere de suspendare provizorie a executării este obligată să îşi verifice competenţa potrivit dispoziţiilor generale, iar în cazul în care constată că nu este competentă să soluţioneze cauza pe fond, trebuie să pronunţe o soluţie de declinare a competenţei în favoarea instanţei de executare.”

Dreptul comun în stabilirea competenței teritoriale în ceea ce privește soluționarea cererilor având ca obiect suspendare provizorie a executării silite este stabilit de dispozițiile art. 714 alin. (1) C.proc.civ., conform cărora contestația se introduce la instanța de executare, cererile de suspendare provizorie fiind incidente în legătură cu contestația la executare. Totodată, art . 651 din același act normativ definește instanța de executare astfel: ,,(1) Instanța de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau, după caz sediul debitorului  nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor. Relevante în acest sens sunt și dispozițiile alin. (2) ale art. 651 C.proc.civ. conform cărora schimbarea domiciliului sau sediului debitorului ori, după caz, al creditorului după începerea executării silite nu atrage schimbarea competenței instanței de executare.

Instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe, potrivit  art. 651 alin. (3) C.proc.civ. Așadar, instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Instanța reține, din Decizia nr. 20 din 27.09.2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 și art. 112 din Codul de procedură civilă, instanța de executare competentă teritorial să soluționeze contestația la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviințat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Acestea aspecte sunt juste, însă, în contra opiniei Judecătoriei Cornetu, prezenta instanță opinează că Decizia nr. 20/2021 a ICCJ a privit STRICT situația în care s-a obținut încuviințarea silită pentru unul dintre debitori de către instanța în circumscripția căreia domiciliază acesta, cu toate că alte persoane (codebitori sau garanți) locuiesc în circumscripția unei alte instanțe. Înalta Curte a statuat, astfel, că instanța care a încuviințat executarea silită va deveni instanță de executare.

Obiectul Recursului în Interesul Legii emană cu claritate din pct. 85 al hotărârii ” Nu în ultimul rând, un argument suplimentar îl reprezintă faptul că se elimină riscul de a se ajunge în situaţia în care, cu privire la acelaşi raport juridic, să fie pronunţate soluţii contrare de către instanţe diferite. Astfel, dacă unul dintre debitori formulează contestaţie la executare înregistrată pe rolul instanţei care a încuviinţat executarea silită, iar codebitorul din titlul executoriu înregistrează contestaţia pe rolul unei alte instanţe, în considerarea faptului că la data sesizării organului de executare avea domiciliul sau, după caz, sediul în circumscripţia acestei din urmă judecătorii, se poate ajunge la ipoteza în care cele două instanţe să pronunţe hotărâri diferite referitor la acelaşi aspect: o instanţă poate să reţină, de exemplu, că este întrunit caracterul cert al creanţei, în timp ce o altă instanţă să considere că aceeaşi creanţă nu întruneşte acest caracter, ceea ce nu este de dorit.”

Astfel, Înalta Curte nu a statuat că ÎN TOATE SITUAȚIILE în care încuviințarea a fost obținută de o anumită instanță, aceasta va deveni instanța de executare, căci există o probabilitate (considerabilă) ca încuviințarea să fie obținută de o instanță necompetentă teritorial, lucru care s-ar putea contesta în toate situațiile în cadrul contestației la executare.

Astfel, chiar instanța necompetentă teritorial ar fi în postura de a constata că executarea a fost încuviințată de o instanță necompetentă, aspect ce nu se poate admite.

Cu alte cuvinte, instanța de încuviințare va deveni instanța de executare, conform Deciziei RIL nr. 20/2021 doar în ipoteza în care sunt mai mulți debitori cu domiciliile în circumscripția unor diferite instanțe.

ÎNSĂ în ipoteza de față, potrivit înscrisurilor existente la dosarul cauzei, toți debitorii (persoane fizice și juridice) au sau au avut domiciliul/sediul în jud. Ilfov, în circumscripția Judecătoriei Cornetu (în com. XXX).

Astfel instanța va admite excepţia necompetenţei teritoriale şi îşi va declina competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu, în drept să judece cauza de faţă.

Constată ivit conflictul negativ de competență și înaintează cauza Curții de Apel București pentru pronunțarea regulatorului de competență. 

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite excepţia necompetenţei teritoriale.

Declină competenţa de soluţionare a cauzei privind pe contestatorul XXX în contradictoriu cu intimata FB S.A. (FOSTĂ PBR S.A.), CUI 7025592, cu sediul în sector 1, Bucureşti, șos. Nicolae Titulescu, nr. 29-31 în favoarea Judecătoriei Cornetu.

Constată ivit conflictul negativ de competență și înaintează cauza Curții de Apel București pentru pronunțarea regulatorului de competență. 

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 08.02.2022.

Domenii speta

Spete similare