Validare poprire

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sinaia la data de 06.10.2020, sub număr dosar 1698/310/2020 creditoarea UC, a solicitat în contradictoriu cu debitorul BV şi terţul poprit PF să se dispună validarea popririi înființate la data de 31.08.2020 prin dispoziția de poprire nr. 319/S/2019 de Societatea Civilă Profesională a Executorilor Judecătorești „Pavel și Mușat” și comunicată terțului poprit la data de 03.09.2020.

În motivarea acţiunii creditoarea a arătat că în fapt prin încheierea nr. 417 pronunțată de Judecătoria Sinaia în dosarul nr. 929/310/2019 la data de 14.05.2019, a fost încuviințată executarea silită a debitorului BV, în baza titlului executoriu reprezentat de Sentința civilă nr. 1124/21.03.2018 pronunțată de Tribunalul Prahova, definitivă prin Decizia nr. 279/11.02.2019 a Curții de Apel Ploiești, pentru o creanță în valoare de 131.500 lei, reprezentând plăți nelegale plus 31.027,68 lei cu titlu de dobânzi penalizatoare.

Se mai arată că la data de 31.08.2020, prin dispoziție de poprire înființată în dosarul nr. 358/S/2019, executorul judecătoresc a înființat poprirea asupra sumelor de bani, titlurilor de valoare sau a altor bunuri mobile incorporabile datorate debitorului ori deținute în numele său de terțul poprit sau pe care acesta din urmă i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente, până la încasarea sumei totale de 170.157,12 lei.

Dispoziția de poprire i-a fost comunicată terțului poprit la data de 03.09.2020, însă cu toate acestea, terțul poprit nu și-a îndeplinit obligațiile ce-i reveneau pentru efectuarea popririi.

În aceste condiții apreciază că se impune ca instanța de judecată să dispună validarea popririi înființate prin dispoziția de poprire nr. 319/S/2020 din data de 31.08.2020.

În drept, creditoarea a invocat dispozițiile art. 790 - art. 792 din C. proc. civ.

În dovedirea susţinerilor a solicitat probe cu: înscrisuri, fiind depuse un set de acte (f. 5-26).

Prin rezoluţia instanţei din data de 08.10.2020, s-a dispus comunicarea acţiunii şi a actelor anexă către debitor, cu mentiunea de a formula întâmpinare în termen legal de 25 de zile de la comunicare, conform art. 165 C.pr.civ. (f. 2 verso).

La data de 11.11.2021 terţul poprit PF a depus la dosar întâmpinare (f 34-38), prin care a solicitat:

1.Respingerea cererii de validare a popririi și desființarea acestei măsuri, deoarece aceasta a fost dispusă cu nerespectarea condițiilor legale, debitoarea și terțul poprit fiind aceeași persoană, condiția pentru legalitatea popririi constând în existența unei a treia persoane, nefiind îndeplinită.

2.Respingerea cererii de validare a popririi, deoarece terțul poprit nu datorează sume debitorului, și nici nu are cum să datoreze, având în vedere că pot fi cel mult transferuri intra-patrimoniale, condiția pentru legalitatea popririi constând în existența unor datorii între terțul poprit și debitor nefiind îndeplinită.

În motivarea întâmpinării tertul poprit a arătat următoarele:

I. PREZENTAREA SITUAȚIEI DE FAPT: în data de 03.09.2020 a fost comunicată către PF înființarea popririi asupra sumelor, bunurilor mobile corporale/incorporale, titluri de valoare, prezente și viitoare, datorate debitorului BV, în baza titlului executoriu constând în sentința civilă nr. 1124/21.03.2018, pronunțată de Tribunalul Prahova.

Apreciază că această măsură a este nelegală și nu poate fi pusă în aplicare și genera efecte juridice, astfel cum solicită, pârâta.

II. DEZVOLTAREA ARGUMENTELOR DE DREPT

Terțul poprit apreciază că se impune, respingerea cererii de validare a popririi și desființarea acestei măsuri, deoarece aceasta a fost dispusă cu nerespectarea condițiilor legale, debitoarea și terțul poprit fiind aceeași persoană, condiția pentru legalitatea popririi constând în existența unei a treia persoane nefiind îndeplinită.

Potrivit dispozițiilor art. 781 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Sunt supuse urmăririi silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporate urmăribile datorate debitorului ori deținute în numele rău de o a treia persoană sau pe care aceasta din urmă i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente. [...]”

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 2 lit. i) din OUG nr. 44/2008: ,,i) persoană fizică autorizată - întreprinderea economică, fără personalitate juridică, organizată de o persoană fizică ce folosește, în principal, forța sa de muncă"

Totodată, conform dispozițiilor art. 4 lit. a) din OUG nr. 44/2008:„Persoanele fizice [...] pot desfășura activitățile economice după cum urmează:

a) individual și independent, ca o persoană fizică autorizată ”

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 20 alin. (1) din OUG nr. 44/2008:

„(1) Titularul PFA răspunde pentru obligațiile asumate în exploatarea întreprinderii economice cu bunurile din patrimoniul de afectațiune. Dacă acestea nu sunt suficiente pentru satisfacerea creanțelor, pot fi urmărite și celelalte bunuri ale debitorului. Dispozițiile art. 31, 32 și ale art. 2.324 alin. (3) din Codul civil sunt aplicabile."

Așadar, una din condițiile esențiale ale popririi decelată din articolul citat este existența a trei persoane: creditorul, debitorul și terțul poprit. în situația dată, debitorul și terțul poprit sunt aceeași persoană, lucru argumentat în cele ce urmează.

Regimul juridic al persoanei fizice autorizate este instituit de OUG nr. 44/2008, iar din dispozițiile citate mai sus înțelegem că aceasta nu are personalitate juridică, și există ca formă de exercitare a unei activități economice de către o persoană fizică. în consecință, persoana fizică autorizată nu este decât aceeași persoană fizică, care este însă autorizată să desfășoare, individual și independent, orice formă de activitate economică permisă de lege.

Intenția legiuitorului nu a fost de a crea un al treilea tip de persoană-entitate, în afară de persoana fizică și persoana juridică, ci doar să creeze un cadru legal și fiscal pe care o simplă persoană fizică să poată desfășura activități economice tară a-și mai constitui o societate comercială (persoană juridică distinctă)

Faptul că persoana fizică și persoana fizică autorizată sunt una și aceeași persoană rezultă implicit din dispoziția art. 20, alin. (1), teza a II-a, care statuează că persoana fizică autorizată răspunde pentru obligațiile sale cu patrimoniul de afectațiune (doar cel destinat desfășurării activității, fără a avea deci un patrimoniu propriu), dacă acesta a fost constituit, și, în completare, cu întreg patrimoniul său.

Mai mult, denumirea de persoană fizică autorizată nu semnifică crearea unei persoane fizice sau juridice distincte, cu personalitate juridică distinctă și patrimoniu distinct de al persoanei fizice, în acest sens, patrimoniul de afectațiune prevăzut de art. 20 alin. (1) teza I din OUG nr. 44/2008 este doar o divizare patrimonială la nivelul persoanei fizice, prin constituirea unui patrimoniu de afectațiune care reprezintă o masă patrimonială afectată scopului exercitării economice, iar nu un patrimoniu distinct.

2. Tertul poprit consideră că se impune respingerea cererii de validare a popririi, deoarece terțul poprit nu datorează sume debitorului, și nici nu are cum să datoreze acestuia, având în vedere că astfel de sume pot fi cel mult transferuri intra-patrimoniale, condiția pentru legalitatea popririi constând în existența unor datorii între terțul poprit și debitor nefiind îndeplinită.

Conform dispozițiilor art. 790 alin, (1) din Codul de procedură civilă:

„(1) Dacă terțul poprit nu își îndeplinește obligațiile ce îi revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă, a liberat-o debitorului poprit, creditorul urmăritor, debitorul sau executorul judecătoresc, în termen de cel mult o lună de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi”

În plus, potrivit dispozițiilor art. 2324 alin. (3) din Noul Cod Civil:

„(3) Creditorii ale căror creanțe s-au născut în legătură cu o anumită diviziune a patrimoniului, autorizată de lege, trebuie să urmărească mai întâi bunurile care fac obiectul acelei mase patrimoniale. Dacă acestea nu sunt suficiente pentru satisfacerea creanțelor, pot fi urmărite și celelalte bunuri ale debitorului. "

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 32 din Noul Cod Civil:

„(1) în caz de diviziune sau afectatiune, transferul drepturilor și obligațiilor dintr-o masă patrimonială în alta, în cadrul aceluiași patrimoniu, se face cu respectarea condițiilor prevăzute de lege și fără a prejudicia drepturile creditorilor asupra fiecărei mase patrimoniale.

(2) In toate cazurile prevăzute la alin. (I), transferul drepturilor și obligațiilor dintr-o masă patrimonială în alta nu constituie o înstrăinare. ’’

O a doua condiție pentru legalitatea popririi, care trebuie verificată în mod natural și la validarea popririi constă în existența unui raport între terțul poprit și debitor, în baza căruia cel dintâi datorează celui de-al doilea sau deține pentru acesta ori urmează ca, în viitor să-i datoreze sume de bani, titluri de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile.

Un astfel de raport de creanță în baza căruia cei doi să își datoreze sau să dețină unul pentru altul nu există în speță, după cum nu există nici raporturi de muncă specifice relației dintre angajat și angajator, deoarece nicio legătură juridică de acest fel nu poate exista în această formă.

Acest lucru este imposibil din punct de vedere juridic, drept consecință a faptului că persoana fizică și persoana fizică autorizată sunt aceeași entitate, cea din urmă reprezentând doar forma de exercitare a oricăror activități economice permise de lege, fără personalitate juridică. Orice sume transmise dintr-o diviziune patrimonială în alta au doar titlul de transferuri intrapatrimoniale, care nu reprezintă în niciun caz o înstrăinare, conform art. 33 alin. (2), așadar nu se datorează nimic pentru acestea.

Chiar și așa, în cauză se urmărește executarea silită asupra persoanei fizice, așadar bunurile aparținând diviziunii patrimoniale ale persoanei fizice autorizate ar trebui urmărite cele din urmă, având în vedere ordinea stabilită de către art. 2324 alin. (3). Reductio ad absurdum, în ipoteza în care persoana fizică autorizată și persoana fizică ar reprezenta două entități distincte, mijlocul popririi nu poate fi utilizat pentru a eluda prevederile alineatului citat, fiind necesară urmărirea bunurilor debitorului persoană fizică și apoi a bunurilor persoanei fizice autorizate.

În dovedirea susţinerilor terţul poprit a solicitat probe cu: înscrisuri, precum și orice alte probe a căror necesitate ar rezulta din dezbateri.

La data de 19.11.2021 creditoarea UC, a depus la dosar răspuns la întâmpinare (f 44), prin care a solicitat admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată.

Creditoarea a arătat că prin cererea de chemare în judecată ce face obiectul prezentei cauze, a solicitat instanței de judecată să dispună validarea popririi înființate la data de 31.08.2020 prin dispoziția de poprire nr. 319/S/2019 de Societatea Civilă Profesională a Executorilor Judecătorești „Pavel și Mușat ” și comunicată terțului poprit la data de 03.09.2020.

A menționat în cuprinsul cererii că prin încheierea nr. 417 pronunțată de Judecătoria Sinaia în dosarul nr. 929/310/2019 la data de 14.05.2019, la cererea noastră, a creditoarei, a fost încuviințată executarea silită a debitorului Botoacă Vasile-Dorian, în baza titlului executoriu reprezentat de Sentința civilă nr. 1124/21.03.2018 pronunțată de Tribunalul Prahova, definitivă prin Decizia nr. 279/11.02.2019 a Curții de Apel Ploiești, pentru o creanță în valoare de 131.500 lei, reprezentând plăți nelegale plus 31.027,68 lei cu titlu de dobânzi penalizatoare.

De asemenea a arătat că la data de 31.08.2020, prin dispoziție de poprire înființată în dosarul nr. 358/S/2019, executorul judecătoresc a înființat poprirea asupra sumelor de bani, titlurilor de valoare sau a altor bunuri mobile incorporabile datorate debitorului ori deținute în numele său de terțul poprit sau pe care acesta din urmă i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente, până la încasarea sumei totale de 170.157,12 lei, iar dispoziția de poprire i-a fost comunicată terțului poprit la data de 03.09.2020, însă cu toate acestea, terțul poprit nu și-a îndeplinit obligațiile ce-i reveneau pentru efectuarea popririi.

Pârâta a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii, pe de o parte întrucât măsura popririi a fost dispusă cu nerespectarea dispozițiilor legale, debitoarea și terțul poprit fiind aceeași persoană, condiția pentru legalitatea popririi constând în existența unei a treia persoane nefiind îndeplinită, iar pe de altă parte deoarece terțul poprit nu datorează sume de bani debitorului și nici nu are cum să datoreze, având în vedere că pot fi cel mult transferuri intrapatrimoniale, condiția pentru legalitatea popririi constând în existența unei datorii între terțul poprit și debitor nefiind îndeplinită.

Cu privire la apărările pârâtei face următoarele precizări:

Potrivit art. 3 alin. (2) din Codul civil „Sunt considerați profesioniști toți cei care exploatează o întreprindere PFA-ul este considerat din punct de vedere legal PROFESIONIST, astfel putând să aplice prevederile legale privind insolvența potrivit Legii nr. 85/2006.

PFA-ul poate intra direct în procedura simplificată de insolvență care presupune cu necesitate intrarea in faliment.

În situația în care patrimoniul de afectațiune este constituit, toți creditorii vor încerca prin executare silită să-și acopere sumele pe care le au de recuperat din acest patrimoniu.

Așadar, chiar dacă ar considera că terțul poprit este în fapt aceeași persoană cu debitorul, care desfășoară și activitate în calitate de PFA, acesta obține astfel venituri din această activitate.

Iar aceste venituri nu pot fi executate pe calea executării silite în lipsa validării popririi, tocmai pentru că în evidențele fiscale acestea sunt înregistrate ca venituri ale PFA-ului, iar debitorul nu figurează cu venituri.

Cu privire la a doua apărare se arată că legea permite validarea popririi și pentru sume viitoare care vor fi datorate în baza unor relații juridice prezente certe.

Ori, se poate constata legătura indisolubilă între debitorul BV și PF, în raport de dispozițiile art. 20 alin. 1 din OUG. nr. 44/2008, precum și neîndeplinirea corespunzătoare a obligațiilor ce-i revin terțului poprit în efectuarea popririi.

La data de 27.11.2020 debitorul BV a formulat întâmpinare (f 46-48), solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:

1.Respingerea cererii de validare a popririi și desființarea acestei măsuri, deoarece aceasta a fost dispusă cu nerespectarea condițiilor legale, debitoarea și terțul poprit fiind aceeași persoană, condiția pentru legalitatea popririi constând în existența unei a treia persoane nefiind îndeplinită.

2.Respingerea cererii de validare a popririi, deoarece terțul poprit nu datorează suine debitorului, și nici nu are cum să datoreze, având în vedere că pot fi cel mult transferuri intra patrimoniale, condiția pentru legalitatea popririi constând în existența unor datorii între terțul poprit și debitor nefiind îndeplinită.

În motivarea întâmpinării debitorul a arătat următoarele:

I.PREZENTAREA SITUAȚIEI DE FAPT: în data de 03.09.2020 a fost comunicată către PF înființarea popririi asupra sumelor, bunurilor mobile corporale/incorporale, titluri de valoare, prezente și viitoare, datorate debitorului BV, în baza titlului executoriu constând în sentința civilă nr. 1124/21.03.2018, pronunțată de Tribunalul Prahova.

Această măsură o consideră nelegală astfel că nu s-a dat curs solicitării de poprire.

În data de 11.11.2020, această măsură a fost comunicată și „debitorului” din construcția imaginată de reclamant, BV.

II. DEZVOLTAREA ARGUMENTELOR DE DREPT, solicită:

1.Respingerea cererii de validare a popririi și desființarea acestei măsuri, deoarece aceasta a fost dispusă cu nerespectarea condițiilor legale, debitoarea și terțul poprit fiind aceeași persoană, condiția pentru legalitatea popririi constând în existența unei a treia persoane neilind îndeplinită.

Potrivit dispozițiilor art. 781 alin. (1) din Codul de procedură civilă: ,.(1) Sunt supuse urmăririi silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporate urmăribile datorate debitorului ori deținute in numele rău de o a treia persoană sau pe care aceasta din urmă i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente. [....

În continuare, potrivit dispozițiilor art. 2 lit. i) din OUG nr. 44/2008: ,,i) persoană fizică autorizată - întreprinderea economică, fără personalitate juridică, organizată de o persoană fizică ce folosește, în principal, forța sa de muncă”

Totodată, conform dispozițiilor art. 4 lit. a) din OUG nr. 44/2008:

„Persoanele fizice [...) pot desfășura activitățile economice după cum urmează: a) individual și independent, ca o persoană fizică autorizată "

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 20 alin. (1) din OUG nr. 44/2008: „(1) Titularul PFA răspunde pentru obligațiile asumate în exploatarea întreprinderii economice cu bunurile din patrimoniul de afectațiune. Dacă acestea nu sunt suficiente pentru satisfacerea creanțelor, pol fi urmărite și celelalte bunuri ale debitorului. Dispozițiile art. 31, 32 și ale art. 2.324 alin. (3) din Codul civil sunt aplicabile.”

După cum a precizat și în întâmpinarea trimisă deja ca răspuns la comunicarea cererii de validare de poprire trimisă persoanei fizice autorizate (care în speță este aceeași persoană cu cea care formulează prezenta întâmpinare), una din condițiile esențiale ale popririi decelată din articolul citat este existența a 3 persoane: creditorul, debitorul și terțul poprit. în situația dată, debitorul și terțul poprit sunt aceeași persoană, lucru argumentat în cele ce urmează.

Se mai arată că regimul juridic al persoanei fizice autorizate este instituit de OUG nr. 44/2008, iar din dispozițiile citate mai sus înțelegem că aceasta nu are personalitate juridică, și există ca formă de exercitare a unei activități economice de către o persoană fizică. în consecință, persoana fizică autorizată nu este decât aceeași persoană fizică, care este însă autorizată să desfășoare, individual și independent, orice formă de activitate economică permisă de lege.

Intenția legiuitorului nu a fost de a crea un al treilea tip de persoană-entitate, în afară de persoana fizică și persoana juridică, ci doar să creeze un cadru legal și fiscal pe care o simplă persoană fizică să poată desfășura activități economice fără a-și mai constitui o societate comercială (persoană juridică distinctă)

Reluând cele spuse în întâmpinarea deja trimisă, faptul că persoana fizică și persoana fizică autorizată sunt una și aceeași persoană rezultă implicit din dispoziția art. 20, alin. (1), teza a 11-a, care statuează că persoana fizică autorizată răspunde pentru obligațiile sale cu patrimoniul de afectațiune (doar cel destinat desfășurării activității, Iară a avea deci un patrimoniu propriu), dacă acesta a fost constituit, și, în completare, cu întreg patrimoniul său.

Mai mult, denumirea de persoană fizică autorizată nu semnifică crearea unei persoane fizice sau juridice distincte, cu personalitate juridică distinctă și patrimoniu distinct de al persoanei fizice. în acest sens, patrimoniul de afectațiune prevăzut de art. 20 alin. (1) teza I din OUG nr. 44/2008 este doar o divizare patrimonială la nivelul persoanei fizice, prin constituirea unui patrimoniu de afectați tine care reprezintă o masă patrimonială afectată scopului exercitării economice, iar nu un patrimoniu distinct.

2.Respingerea cererii de validare a popririi, deoarece terțul poprit nu datorează suine debitorului, și nici nu arc cum să datoreze acestuia, având în vedere că astfel de sume pot fi cel mult transferuri intrapatrimoniale, condiția pentru legalitatea popririi constând în existența unor datorii între terțul poprit și debitor nefiind îndeplinită.

Conform dispozițiilor art. 790 alin, (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Dacă terțul poprit nu își îndeplinește obligațiile ce îi revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă, a liberat-o debitorului poprit, creditorul urmăritor, debitorul sau executorul judecătoresc, în termen de cel mult o lună de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi”

În plus, potrivit dispozițiilor art. 2324 alin. (3) din Noul Cod Civil: „(3) Creditorii ale căror creanțe s-au născut în legătură cu o anumită diviziune a patrimoniului, autorizată de lege, trebuie să urmărească mai întâi bunurile care fac obiectul acelei mase patrimoniale. Dacă acestea nu sunt suficiente pentru satisfacerea creanțelor, pot fi urmărite și celelalte bunuri ale debitorului. ”

De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 32 din Noul Cod Civil: „(I) în caz de diviziune sau afectațiune, transferul drepturilor și obligațiilor dintr-o masă patrimonială în alta, în cadrul aceluiași patrimoniu, se face cu respectarea condițiilor prevăzute de lege și fără a prejudicia drepturile creditorilor asupra fiecărei mase patrimoniale.

(2) In toate cazurile prevăzute la alin. (1), transferul drepturilor și obligațiilor dintr-o masă patrimoniala in alta nu constituie o înstrăinare. "

O a doua condiție pentru legalitatea popririi, care trebuie verificată în mod natural șl la validarea popririi constă în existența unui raport între terțul poprit și debitor, în baza căruia cel dintâi datorează celui de-al doilea sau deține pentru acesta ori urmează ca, în viitor să-i datoreze sume de bani, titluri de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile.

Un astfel de raport de creanță în baza căruia cei doi să își datoreze sau să dețină unul pentru altul nu există în speță, după cum nu există nici raporturi de muncă specifice relației dintre angajat și angajator, deoarece nicio legătură juridică de acest fel nu poate exista în această formă.

Reiterând cele menționate anterior în întâmpinarea deja depusă la dosar, acest lucru este imposibil din punct de vedere juridic, drept consecință a faptului că persoana fizică și persoana fizică autorizată sunt aceeași entitate, cea din urmă reprezentând doar forma de exercitare a oricăror activități economice permise de lege, fără personalitate juridică. Orice sume transmise dintr-o diviziune patrimonială în alta au doar titlul de transferuri intrapatrimoniale, care nu reprezintă în niciun caz o înstrăinare, conform art. 33 alin. (2), așadar nu se datorează nimic pentru acestea.

Chiar și așa, în cauză se urmărește executarea silită asupra persoanei fizice, așadar bunurile aparținând diviziunii patrimoniale ale persoanei fizice autorizate ar trebui urmărite cele din urmă, având în vedere ordinea stabilită de către art. 2324 alin. (3). Reducția ad absurdum, în ipoteza în care persoana fizică autorizată și persoana fizică ar reprezenta două entități distincte, mijlocul popririi nu poate fi utilizat pentru a eluda prevederile alineatului citat, fiind necesară urmărirea bunurilor debitorului persoană fizică și apoi a bunurilor persoanei fizice autorizate.

In plus, faptul că această cerere a fost trimisă în exact aceeași formă, de două ori, la date diferite către aceeași persoană în două calități nu face decât să întărească argumentele enunțate mai sus și să evidențieze greșeala conceptuală care există în această modalitate de executare.

În dovedirea susţinerilor debitorul a solicitat probe cu: înscrisuri, precum și orice alte probe a căror necesitate ar rezulta din dezbateri.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanța constată următoarele:

Creditoarea UC a solicitat executarea silită împotriva debitorului BV în baza titlului executoriu reprezentat de Sentința civilă nr. 1124/21.03.2018 pronunțată de Tribunalul Prahova, definitivă prin Decizia nr. 279/11.02.2019 a Curții de Apel Ploiești, pentru o creanță în valoare de 131.500 lei, reprezentând plăți nelegale plus 31.027,68 lei cu titlu de dobânzi penalizatoare.

 Cererea de executare silită formulată de creditoare constituie obiectul dosarului execuţional nr. 358/S/2019 S.C.P.E.J. „PAVEL şi MUŞAT” din Ploieşti.

 La data de 31.08.2020, prin dispoziția de poprire înființată în dosarul sus-menţionat, executorul judecătoresc Pavel Bebi a înființat poprirea asupra sumelor de bani, titlurilor de valoare sau a altor bunuri mobile incorporabile datorate debitorului BV ori deținute în numele său de terțul poprit PF sau pe care acesta din urmă i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente, până la încasarea sumei totale de 170.157,12 lei (f 6).

Dispoziția de poprire i-a fost comunicată terțului poprit la data de 03.09.2020 (f 7).

Potrivit art. 787 Cod pr. civilă :

(1) În termen de 5 zile de la comunicarea popririi, iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor, de la scadenţa acestora, terţul poprit este obligat:

1. să consemneze suma de bani, dacă creanţa poprită este exigibilă, sau, după caz, să indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite şi să trimită dovada executorului judecătoresc, în cazul popririi înfiinţate pentru realizarea altor creanţe decât cele arătate la pct. 2;

2. să plătească direct creditorului suma reţinută şi cuvenită acestuia, în cazul sumelor datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau de alocaţie pentru copii, precum şi în cazul sumelor datorate cu titlu de despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii. La cererea creditorului, suma îi va fi trimisă la domiciliul indicat sau, dacă este cazul, la reşedinţa indicată, cheltuielile de trimitere fiind în sarcina debitorului.

Întrucât terţul poprit nu a dat curs în termenul de 5 zile de la comunicarea popririi (care s-a împlinit, conform art. 181 alin. 1 pct. 2 Cod pr. civilă, la data de 09.09.2020), creditoarea a formulat în termenul legal prevăzut de art. 790 alin. 1 Cod pr. civilă, prezenta cerere de validare a popririi la data de 06.10.2020, prin care a solicitat să se dispună validarea popririi înființate la data de 31.08.2020 prin dispoziția de poprire nr. 319/S/2019 de Societatea Civilă Profesională a Executorilor Judecătorești „Pavel și Mușat” și comunicată terțului poprit la data de 03.09.2020.

Dispoziţiile art. 790 alin. 1 Cod pr. civilă prevăd că : dacă terţul poprit nu îşi îndeplineşte obligaţiile ce îi revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă, a liberat-o debitorului poprit, creditorul urmăritor, debitorul sau executorul judecătoresc, în termen de cel mult o lună de la data când terţul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanţa de executare, în vederea validării popririi.

Din cuprinsul acestor prevederi, coroborate cu disp. art. 781 Cod pr. civilă referitoare la obiectul popririi, instanţa observă că una din condiţiile esenţiale ale validării unei popririi înfiinţate constă în existenţa unui raport între terţul poprit şi debitor, în baza căruia cel dintâi datorează celui de-al doilea sau deţine pentru acesta ori urmează ca, în viitor, să-i datoreze sume de bani, titluri de valoarea sau alte bunuri incorporabile urmăribile.

 Pe de altă parte, potrivit art. 2 lit. i şi art. 4 lit. a din OUG nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale : persoana fizică autorizată este acea persoană fizică autorizată să desfăşoare, individual şi independent, orice formă de activitate economică permisă de lege, folosind în principal forţa sa de muncă.

În temeiul art. 20 alin. 1 din acelaşi act normativ, titularul PF răspunde pentru obligaţiile asumate în exploatarea întreprinderii economice cu bunurile din patrimoniul de afectaţiune. Dacă acestea nu sunt suficiente pentru satisfacerea creanţelor, pot fi urmărite şi celelalte bunuri ale debitorului. Dispoziţiile art. 31, 32 şi ale art. 2.324 alin. (3) din Codul civil sunt aplicabile.

Având în vedere înscrisurile existente la dosar emise de catre executorul judecătoresc (f 5,6,12-13), instanţa constată că în speţa de faţă, debitorul BV este persoana fizică autorizată chemată în judecată şi în calitate de terţ poprit. Prin urmare, luând în considerare şi specificul acestei forme de desfăşurare a activităţii economice de către o persoană fizică, se constată o întrepătrundere a patrimoniului debitorului persoană fizică cu cel al terţului poprit PF.

 Conform art. 17 din OUG nr. 44/2008 :

(1) PFA poate desfăşura activităţile pentru care este autorizată, singură sau împreună cu cel mult 3 persoane, angajate de aceasta, în calitate de angajator, cu contract individual de muncă, încheiat şi înregistrat în condiţiile legii.

(2) O persoană titulară a PFA poate cumula calitatea de persoană fizică autorizată cu cea de salariat al unei terţe persoane care funcţionează atât în acelaşi domeniu, cât şi într-un alt domeniu de activitate economică decât cel pentru care PFA este autorizată.

(3) PFA nu va fi considerată un angajat al unor terţe persoane cu care colaborează potrivit art. 16, chiar dacă colaborarea este exclusivă.

Aşa fiind, P.F.A. poate angaja, în calitate de angajator, terţe persoane cu contract individual de muncă, încheiat în condiţiile legii, dar aceasta nu este şi situaţia din cauza dedusă judecăţii, în care debitorul şi terţul poprit sunt, în realitate, una şi aceeaşi persoană.

Prin urmare, nefiind vorba de persoane diferite, nu poate fi vorba nici de un raport juridic de creanţă între debitorul BV şi P.F. Chiar dacă s-ar dovedi că ar fi vorba de două persoane diferite, ar fi necesară dovada unui raport de creanţă între acestea.

Ori, un astfel de raport de creanţă în baza căruia cele două persoane să-şi datoreze sau să deţină una pentru alta sume de bani nu a fost dovedit, debitorul BV nefiind angajatul P.F., astfel cum reiese din adeverinţa nr. 2638/P370/SCCMMRM/15.02.2021  emisă de INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ PRAHOVA şi înscrisurile anexate(f 65-68).

Debitorul BV nu încasează venituri de la P.F., ci sumele încasate intră într-un singur patrimoniu, cel al persoanei fizice.

 În temeiul acestor considerente de fapt şi de drept reţinute, instanţa va respinge ca neîntemeiată cererea de validare a popririi formulată de creditoarea UC în contradictoriu cu debitorul BV şi cu terţul poprit P.F.

În temeiul art. 790 alin. 4 din Cod pr. civilă se va dispune desfiinţarea popririi înfiinţată la data de 31.08.2020 de S.C.P.E.J. „PAVEL şi MUŞAT” din Ploieşti în dosarul de executare nr. 358/S/2019 şi comunicată terţului poprit BV – Persoană Fizică Autorizată la data de 03.09.2020.

Se va lua act că terţul poprit si debitorul au solicitat cheltuieli de judecată pe cale separată.

Domenii speta

Spete similare