Actiune confesorie, instituire servitute de trecere

Sentinţă civilă 4844 din 19.11.2019


Data pubicare portal: 26.04.2021

Prin Sentinta civila nr.... din data de ... pronuntata de Judecatoria …. s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanţi F.N., CNP ...., cu domiciliul în ...., jud. .... şi  F.M., CNP ...., cu domiciliul în ....., ambii cu domiciliul procesual ales la Cab.Av. Lucia Furtună, situat în .... în contradictoriu cu pârâta UAT ...., cu sediul în ...., jud. .... ca neîntemeiată.

Constată ca definitiv onorariu de expert în sumă de 800 lei, privind expertiza în specialitatea topografie-geodozie-cadastru efectuată de către d-na expert .....

Pentru a se pronunţa astfel Judecătoria a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de .... pe rolul Judecătoriei .... sub nr. ...., reclamanţii F.N. şi F.M. în contradictoriu cu pârâta Primăria Oraşului .... reprezentată de primar au formulat acţiune confesorie de  superficie constând în constatarea dreptului de folosinţă asupra terenului aferent casei de locuit, în suprafaţă de 322 mp, solicitând obligarea pârâtei să asigure reclamanţilor servitute de trecere, respectiv cale de acces de la locuinţa acestora către B-dul ...., în suprafaţă de 178 mp precum şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, reclamanţii au arătat că sunt căsătoriţi şi prin contractul de închiriere nr..... încheiat cu pârâta Primăria oraşului .... au primit în folosinţă locuinţa situată în ...., B-dul ...., Vila nr. ...., compusă din 4 camere şi dependinţe.

Vila nr.... a fost construită de Primăria ...., pe terenul aparţinând aceleiaşi pârâte, deci construcţia era în proprietatea Primăriei .....

Prin Contractul de vânzare - cumpărare nr. ...., reclamanţii au cumpărat această construcţie, convenţia părţilor fiind încheiată în temeiul Decretului Lege nr. 61/1990 şi HG nr. 562/1991.

Conform contractului de vânzare - cumpărare reclamanţii au dobândit:

- vila nr. ...., compusă din 4 camere şi dependinţe, cu o suprafaţă utilă de 101 mp;

- dependinţa cu destinaţia de bază în suprafaţă de 52,68 mp ;

- se atribuie cumpărătorului, în folosinţă pe durata existenţei construcţiei, terenul aferent locuinţei, în suprafaţă de 31,25 mp

- preţul a fost plătit de cumpărător integral;

- conform art. 19 din Decretul - Lege nr. 61/1990, contractul de vânzare - cumpărare şi procesul - verbal de predare – primire au valoare de înscrisuri autentice şi constituie titluri executorii.

Soţii reclamanţi au folosit cu titlul de proprietari construcţia cumpărată şi cu titlul de folosinţă terenul aferent din care suprafaţa de 178 mp drept cale de acces la drumul public, respectiv B-dul .....

Reclamanţii au formulat prezenta cerere pentru următoarele motive:

- au încercat să-şi înscrie construcţia în CF. şi să efectueze documentaţia cadastrală, dar au fost refuzaţi pe motivul că nu este stabilit regimul juridic al terenului de sub construcţie şi aferent ei;

- reclamanta F.M. s-a adresat cu cerere pârâtei Primăria .... pentru  clarificarea situaţiei juridice a terenului aferent casei sale, dar prin procesul-verbal de constatare nr. ...., comisia s-a deplasat la faţa locului nu face decât să confirme că nici cel puţin terenul de sub construcţia ce o achiziţionase de la primărie nu s-ar regăsi "în titlu" şi aceiaşi comisie menţionează un alt teren ce nu face obiectul  litigiului (416 mp teren arabil) pe care reclamantul F.N. l-a moştenit de la tatăl său F.G.I. şi pentru care reclamantul are proprietate exclusivă prin actul de partaj voluntar autentificat sub nr. ...., teren situat în Tarla ... Parcela ..., în vecinătatea de vest a locuinţei sale. Aceiaşi comisie a întocmit o schiţă cu ocazia deplasării în teren, schiţă pe care o anexăm, dar nu cunoaştem cum s-au efectuat pretinsele măsurători;

- ulterior, prin adresa nr. ...., aceiaşi pârâtă Primăria ...., le pune în vedere să lase liberă o cale de acces de 135 mp ce ar fi "domeniu public", cale ce ar fi uzitată de familia .... şi familia .....

- Mai mult, prin Certificatul de atestare fiscală emis la ...., pârâta menţionează: "... şi teren curte 500 mp în folosinţă cu o valoare de impozitare de 262 lei". Este singurul document emis de pârât în care aceasta menţionează că reclamanţii ar avea cu titlul de folosinţă 500 mp aferenţi construcţiei, dar reclamanţii au nevoie de un titlu cu îndeplinirea condiţiilor legale pentru atestarea acestui regim juridic al terenului.

 Este evident că din cei 500 mp, 322 mp sunt strict aferenţi casei de locuit, iar restul de 178 mp (lăţime 6,8 m x lungime 26 m) reprezintă cale de acces pentru reclamanţi pe terenul pârâtei, dar numai în folosul familiei ...., întrucât familia .... are locuinţa chiar cu deschidere la B-dul .....

Conform art. 693 C.civ., reclamanţii solicită ca dreptul de superficie să se constituie pe o durată de 99 ani, iar potrivit art. 695 alin. 1 C.civ., suprafaţa de teren de 322 mp aferentă construcţiei reclamanţilor este necesară pentru exploatarea construcţiei acestora.

Conform art. 617 C.civ., proprietarul fondului care este lipsit de acces la calea publică are dreptul să i se permită trecerea pe fondul vecinului său pentru exploatarea fondului propriu.

Reclamanţii precizează că dreptul de trecere pentru cei 178 mp nu stânjenesc exercitarea dreptului de proprietate de către pârâtă asupra fondului acesteia ce are acces la calea publică.

In susţinerea cererii reclamanţii au depus la dosar împuternicire avocaţială (f.6) şi  înscrisurile ( f.7-21, 29).

Cererea a fost legal timbrată, conform chitanţei (f.37).

Pârâta Primăria Oraşului .... a depus la dosar întâmpinare la data de .... prin care a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

În motivarea întâmpinării pârâta a arătat că reclamanţii deţin în oraşul ...., B-dul ...., nr. ..., un apartament dintr-o vila cu 4 apartamente, construită din fondurile statului  înainte de 1990, dobândit prin cumpărare de la primărie, conform contractului de vânzare-cumpărare nr. .....

La cumpărare aceştia au dobândit si dreptul de folosinţa pe durata existentei construcţiei asupra terenului aferent de 31,25 mp ce reprezintă cota indiviza de 1 % din suprafaţa de teren ocupata de întreaga vila.

Conform procesului verbal de constatare nr..... întocmit în urma măsurătorilor de către biroul cadastru, suprafaţa ocupata de apartament este de 83 mp (8,3 x 10 m) iar in prelungirea din spate aceştia mai deţin in proprietate 2 loturi in suprafaţa de 555 mp, teren arabil dobândit ca moştenire de la autorul .....

In aceasta vila, pe aceeaşi parte cu reclamanţii, pe partea de la strada deţine apartament nr... numita .... care are si acces direct din strada iar în faţa acestor două apartamente, in partea de Nord, exista o cale de acces comuna in suprafaţa de 178 mp teren ce aparţine domeniului public al oraşului ...., fiind înscris în inventarul bunurilor din domeniul public aprobat si însuşit de Consiliul local prin HCL nr. 21/30.03.2018, poziţia 92.

Acţiunea formulata de către reclamanţi confesorie de superficie constând în constatarea dreptului de folosinţa asupra terenului aferent casei de locuit in suprafaţa de 322 mp este neîntemeiata si nejustificata atâta timp cat reclamanţii deţin în folosinţa suprafaţa ocupata de apartament care este de 83 mp (8,3 x 10 m), iar suprafaţa de 322 mp solicitata, nu se regăseşte în teren si nu poate fi atribuita.

Nici capătul de cerere nr. 2 de chemare in judecata, prin care se solicita obligarea paratei să asigure reclamanţilor servitute de trecere, respectiv cale de acces de la locuinţa acestora către B-dul .... in suprafaţa de 178 mp, nu este întemeiat deoarece terenul respectiv aparţine domeniului public, este efectiv folosit de reclamanţi aşa cum recunosc în cerere si este destinat accesului comun de la strada la cele doua apartamente si la loturile din spate, deoarece vecina acestora, ...., deţine si ea in partea de apus a terenului domeniu public suprafaţa de teren de 450 mp- arabil, moştenire de la autorul H.F.I. si la care nu are acces decât pe acest teren de 178 mp-domeniu public.

Susţinerile reclamanţilor ca nu au putut întocmi carte funciara, nu corespund realităţii, deoarece majoritatea clădirilor tip vila din zona, deţin in folosinţa terenul aferent si proprietarii si-au întocmit cărti funciare pentru clădiri si teren in folosinţa iar unii proprietari au cumpărat terenurile respective de la Consiliul local.

Fata de cele arătate, ţinând cont de faptul ca reclamanţii deţin în folosinţa terenul ocupat de clădire pe durata existentei acesteia iar terenul solicitat de 178 mp ca servitute de trecere -cale de acces, aparţine domeniului public si serveşte ca acces comun pentru cele doua familii, pârâta a solicitat respingerea acţiunii reclamanţilor, ca neîntemeiata.

În susţinerea întâmpinării pârâta a depus la dosar înscrisuri (f. 46-51).

Prin încheierea pronunţată în şedinţa publică din .... instanţa în temeiul art. 411 alin.1 pct.2 C.p.civ. a dispus suspendarea cauzei.

La data de .... reclamanţii au solicitat repunerea pe rol cauzei.

Instanţa la termenul din data de .... a admis cererea de repunere pe rol,şi a încuviinţat în temeiul art.255 C.pr.civ. rap. la art. 258 C.pr.civ. probele propuse ca fiind pertinente, concludente şi utile cauzei.

La termenul din data de .... a procedat la audierea martorului S.T. (f.67).

La data de ...., a fost depus raportul de expertiză în specialitatea topografie-geodozie-cadastru efectuat de către d-na expert  .... (f. 80-83).

La data de ...., instanţa a dispus lămurirea raportului de expertiză sub aspectul suprafeţei de 322 mp.

La data de ....., d-na expert a depus completare la raportul de expertiză (f. 92-93).

Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma materialului probator administrat în cauză, instanţa constată următoarele:

Instanţa urmează să respingă cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanţi, ca neîntemeiată, pentru următoarele considerente.

Instanţa reţine că reclamanţii prin contractul de vânzare-cumpărare nr. .... au dobândit o locuinţă compusă din 4 camere şi dependinţe cu o suprafaţă utilă de 101 mp, precum şi cota de 1 % din suprafaţa de folosinţă compună a imobilului. Totodată, s-a atribuit cumpărătorului în folosinţă pe durata existenţei construcţiei terenului aferent locuinţei în suprafaţă de 31,25 mp.

Potrivit raportului de expertiză în specialitatea topografie-geodozie-cadastru efectuat de către d-na expert  .... (f. 80-83) suprafaţa de teren aflată sub locuinţa P+1 aparţinând reclamanţilor este de 80 mp.

Prin cererea de chemare în judecată reclamanţii au solicitat ca pe calea acţiunii confesorii de superficie, să se constate dreptul de folosinţă asupra terenului aferent casei de locuit, în suprafaţă de 80 mp şi stabilirea unei servituţii de trecere pe suprafaţa de teren de 170 mp.

Conform art.693 C.civ. „(1) Superficia este dreptul de a avea sau de a edifica o construcţie pe terenul altuia, deasupra ori în subsolul acelui teren, asupra căruia superficiarul dobândeşte un drept de folosinţă. (2) Dreptul de superficie se dobândeşte în temeiul unui act juridic, precum şi prin uzucapiune sau prin alt mod prevăzut de lege. Dispoziţiile în materie de carte funciară rămân aplicabile”.

Acţiunea confesorie este acea acţiune în justiţie prin care reclamantul care a pierdut stăpânirea materială a bunului ce face obiectul dreptului său, respectiv terenul pe care se află construcţia, pretinde pârâtului care a intrat în stăpânirea bunului să îi recunoască dreptul pe care îl are asupra terenului şi să îi restituie stăpânirea sa materială.

În cazul acţiunii confesorie poziţia de reclamant este deţinută de cel care afirmă că este titularul unui drept de superficie, iar poziţia procesuală de pârât este deţinută fie de proprietar, fie de o altă persoană care contestă existenţa dreptului real principal în favoarea reclamantului (potrivit art.696 C.civ.).

Prin urmare, prin acţiunea confesorie nu se constituie un dezmembrământ al dreptului de proprietate, ci se apără acest drept împotriva celui care-l contestă.

În ceea ce priveşte acţiunea în constatare („să se constate dreptul de folosinţă asupra terenului aferent casei”), reclamantul solicită constatarea existenţei unui drept al său, în cazul în care dreptul său de folosinţă/de proprietate îi este efectiv contestat.

În prezenta cauză, instanţa reţine pe de o parte, că reclamanţii nu au pierdut stăpânirea materială a terenului aferent casei de locuit, astfel cum a fost dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare, iar pe de altă parte că, dreptul de folosinţă nu este contestat de către pârâtă, aspecte ce rezultă din  procesul-verbal de constatare încheiat la data de ..... întocmit de către Primăria oraşului ...., precum şi din întâmpinarea formulată.

Totodată, din cele expuse, prin exercitarea acţiunii confesorii reclamanţii nu pot dobândi în folosinţă o suprafaţă de teren mai mare, ci doar redobândirea dreptului de folosinţă astfel cum a fost constituit.

În ceea ce priveşte suprafaţa de 170 mp pe care reclamanţii au solicitat constituirea unui servituţii de trecere, instanţa apreciază că important este regimul juridic al acestei suprafeţei de teren.

Conform art.861 C.civ. „Bunurile proprietate publică sunt inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile”.

De asemenea, dispoziţiile art.11 din Legea nr.213/1998 privind proprietate publică şi regimul juridic ale acesteia, dispun că bunurile care formează obiect al proprietăţii publice sunt inalienabile, imprescriptibile şi insesizabile.

Astfel, asupra bunurile ce formează obiect al dreptului de proprietate publică nu se pot constitui desmembrăminte ale dreptului de proprietate (uzufruct, uz, abitaţie, servitute sau superficie).

Potrivit inventarului bunurilor din domeniul public aprobat şi însuşit de Consiliul local prin HCL nr. 21/30.03.2018 (f.47-51) şi raportului de expertiză efectuat în cauză, suprafaţa de teren 170 mp teren aparţine domeniului public al oraşului ...., fiind înscris la poziţia 92.

În aceste condiţii, având în vedere şi art.861 C.civ. raportat la art.11 din Legea nr.213/1998, pe terenul în suprafaţă de 170 mp, nu se poate constitui servitute de trecere în favoarea reclamanţilor.

Un alt aspect, conform art.616 C.civ. „ proprietarul al cărui loc este înfundat, care nu are nicio ieşire la calea publică poate reclama o trecere pe locul vecinului său pentru exploatarea fondului, cu îndatorirea de a-l despăgubi în proporţie  cu pagubele ce s-ar putea ocaziona”.

Aşadar, potrivit textului citat, în situaţia în care unul dintre două fonduri învecinate (limitrofe) în mod obiectiv nu are ieşire la calea publică datorită aşezării în spaţiu, proprietarul fondului „înfundat” va putea cere proprietarului fondului învecinat cu ieşire la calea publică să-i recunoască, în condiţiile cuprinse în text, posibilitatea de  avea o asemenea ieşire, adică un drept de servitute de trecere, spre a asigura astfel, normala utilizare a fondului său.

Prin „loc înfundat” se înţelege acel imobil care nu are vreo altă posibilitate de ieşire la calea publică.

Mai mult, lipsa accesului la calea publică să nu fie imputabilă proprietarului care pretinde trecerea.

Or, instanţa reţine din declaraţia martorului S. T.,  că reclamanţii sunt cei care au edificat un gard, prevăzut cu poartă de acces, pe care aceştia o folosesc pentru a ieşi în stradă.

Având în vedere argumentele de drept şi de fapt expuse, instanţa urmează să respingă cererea de chemare în judecată formulată de către reclamanţi, ca neîntemeiată.

Va constata ca definitiv onorariu de expert în sumă de 800 lei, privind expertiza în specialitatea topografie-geodozie-cadastru efectuată de către d-na expert .....