Actul sexual cu un minor

Sentinţă penală 315 din 14.10.2021


Prin rechizitoriul nr. 523/P/2021 din data de 22.04.2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal şi înregistrat pe rolul acestei instanţe sub nr. de dosar ........./207/2021, a fost trimis în judecată inculpatul G............ R..........  F..........., fără antecedente penale, fără ocupaţie, studii 8 clase, fără obligaţii militare, aflat în arest la domiciliu, pentru săvârşirea infracţiunii de act sexual cu un minor în formă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 220 alin. 1 şi alin. 4 lit. e din C.p. cu aplicarea art. 35 alin. 1 din C.p.

În fapt, s-a reţinut că, în perioada decembrie 2020 – mijlocul lunii martie 2021, inculpatul G............ R..........  F..........., major fiind, a întreţinut la domiciliul său din mun. Caracal, jud. Olt, mai multe raporturi sexuale normale şi voite cu minora P............ E...........în vârstă de 14 ani.

În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: proces-verbal sesizare din oficiu (f. 39);declaraţie persoană vătămată: P............ E...........(f. 42 d.u.p.); raport de primă expertiză medico-legală de examinare a persoanei vătămate (f. d.u.p.);declaraţie martor: P.......... C........ I..........(f. 51 d.u.p.);declaraţie martor: P.............  T........... (f. 54 d.u.p.);declaraţie martor: M.......... R........... M.......(f. 57 d.u.p.); proces-verbal depistare (f. 61);declaraţii suspect/inculpat: G............ R..........  F........... (f. 67, 72, 77 d.u.p.);cazier judiciar inculpat (f. 82 d.u.p.).

În faza urmării penale, prin ordonanţa procurorului din 19.03.2021, s-a dispus reţinerea inculpatului G............ R..........  F........... pentru o perioadă de 24 ore, începând cu data de 19.03.2021, ora 15.00, până la data de 20.03.2021, ora 15.00.

Prin ordonanţa procurorului din 20.03.2021, s-a dispus faţă de inculpat luarea măsurii controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 20.03.2021, până la data de 18.05.2021.

Prin încheierea nr. 9/05.04.2021 a judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Caracal, pronunţată în dosarul nr. ........./207/2021, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 30 de zile, în urma soluţionării contestaţiei inculpatului, Tribunalul Olt admiţând contestaţia, desfiinţând această încheiere şi dispunând, prin încheierea nr. 29/08.04.2021, pronunţată în dosarul cu acelaşi număr înlocuirea măsurii preventive a controlului judiciar cu măsura arestului la domiciliu.

În procedura de cameră preliminară, cauza a fost înregistrată sub nr. ........./207/2021/a1, la 22.04.2021.

Conform rezoluţiei emise la data de 22.04.2021, de judecătorul de cameră preliminară căruia i-a fost repartizată aleatoriu cauza, în conformitate cu disp. art. 344 alin. 2 C.pr.pen, i-a fost comunicate inculpatului G............ R..........  F..........., copia certificată a rechizitoriului, obiectul procedurii în camera preliminară, dreptul de a-şi angaja apărător, termenul de 20 de zile în care, de la data comunicării, putea formula în scris cereri şi excepţii cu privire la legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.

Aceste aspecte au fost comunicate şi persoanei vătămate P............E............., reprezentantului legal al minorei, P............  I............, precum şi D.G.A.S.P.C. Olt .

Prin încheierea de Cameră Preliminară nr.109 din 26.05.2021, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Caracal,  în temeiul art. 346 alin. 1 C. pr. Pen, a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 523/P/2021 din data de 22.04.2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, în cauza privind pe inculpatul G............ R..........  F..........., necăsătorit, fără antecedente penale, fără ocupaţie, studii 8 clase, fără obligaţii militare, aflat în arest la domiciliu, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de act sexual cu un minor în formă continuată, faptă prev. şi ped. de art. 220 alin. 1 şi alin. 4 lit. e din C.p. cu aplicarea art. 35 alin. 1 din C.p..

Prin încheierea nr.29 din 23.04.2021, pronunţată în dosar nr. ........./207/2021/a2,  judecătorul de cameră preliminară, în baza art.348 Cod.pr.pen. coroborat cu art.207 alin.2 şi 4 Cod pr.pen., a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestului la domiciliu şi a menţinut, pentru o perioadă de 30 zile, măsura preventivă a arestului la domiciliu dispusă faţă de inculpatul G............ R..........  F............

Prin încheierea nr.24 din 29.04.2021, pronunţată în dosar nr. ........./207/2021/a3, judecătorul de cameră preliminară a respins cererea formulată de inculpatul G............ R..........  F..........., aflat în arest la domiciliu, de părăsire a domiciliului situat în mun. Caracal, str. Calea Bucureşti, bl. ......., ap. 6, jud. Olt (locuinţa mamei inculpatului), pentru a se deplasa la biserică în intervalul orar 23.00-01.00, în seara de 01/02.05.2021, pentru a participa la slujba religioasă ce va fi oficiată cu ocazia Sfintelor Paşti, ca neîntemeiată.

Prin încheierea nr.35 din 05.05.2021, pronunţată în dosar nr. ........./207/2021/a4,  judecătorul de cameră preliminară a respins ca neîntemeiată cererea formulată de inculpatul G............ R..........  F..........., aflat în arest la domiciliu la locuinţa situată în mun. Caracal, str. Calea Bucureşti, bl. ......., ap. 6, jud. Olt (locuinţa mamei inculpatului), de înlocuire a măsurii arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar.

Prin încheierea nr.34 din 13.05.2021, pronunţată în dosar nr. ........./207/2021/a5, judecătorul de cameră preliminară în baza art. 348 Cod.pr.pen. coroborat cu art.207 alin.6 rap. la art. 207 alin. 4 Cod pr.pen., a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestului la domiciliu şi a  menţinut, pentru o perioadă de 30 zile, măsura preventivă a arestului la domiciliu dispusă faţă de inculpatul G............ R..........  F..........., urmând ca măsura arestului la domiciliu să fie executată, în continuare, la imobilul din mun. Caracal, str. Calea Bucureşti, bl. ......., ap. 6, jud. Olt (la locuinţa mamei inculpatului).

Prin încheierea nr.48 pronunţată  de Tribunalul Olt la data de 20.05.2021, în baza la art. 425 indice 1 alin.7 pct. 2 lit. a C.proc.pen. rap. la art. 205 C.proc.pen., a fost admisă contestaţia formulată de contestatorul inculpat G............ R..........  F........... (fiul lui Iulian şi Valentina, născut la data de 02.12.2000, în mun. Caracal, jud. Olt, domiciliat în mun. Caracal, str. Aleea P......, nr. 7, jud. Olt, având CNP ........................, aflat în arest la domiciliu), împotriva încheierii nr.34 din data de 13.05.2021, pronunţată de  judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Caracal în dosarul nr........../207/2021/a5;

S-a desfiinţat, în parte, încheierea contestată, în ceea ce priveşte domiciliul stabilit pentru executarea măsurii preventive a arestului la domiciliu, dispusă faţă de contestatorul inculpat G............ R..........  F..........., care va fi la adresa din municipiul Caracal, strada Gheorghe Goja, nr......, judeţul Olt, locuinţa tatălui inculpatului, numitul G............. I.............

S-au menţine restul dispoziţiilor încheierii contestate.

Prin încheierea nr.41 din 24.05.2021, pronunţată în dosar nr. ........./207/2021/a6 judecătorul de cameră preliminară a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de inculpatul G............ R..........  F..........., aflat în arest la domiciliu, de înlocuire a măsurii arestului la domiciliu, cu o măsură mai uşoară, măsura arestului la domiciliu urmând să se execute în continuare la locuinţa situată în mun. Caracal, str. Calea Bucureşti, bl. ......., ap. 6, jud. Olt (locuinţa mamei inculpatului).

La data de 21.05.2021, Inspectoratul  de Poliţie Judeţean Olt – Compartimentul Supravegheri Judiciare, a formulat sesizare privind schimbarea locului de executare a măsurii arestului la domiciliu de la adresa situată în mun. Caracal, str. Gheorghe Doja, nr. ....., jud. Olt (domiciliul tatălui inculpatului, respectiv al numitului G............. I............), înregistrată la Judecătoria Caracal sub nr. dosar ........./207/2021/a7, învederând judecătorului de cameră preliminară că prin sentinţa civilă nr. 184/24.03.2021, pronunţată de Judecătoria Caracal în dosarul nr. 1250/207/2021, s-a admis cererea formulată de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal şi s-a dispus emiterea unui ordin de protecţie a victimei G............. I............, tatăl inculpatului G............ R..........  F..........., impunându-se în sarcina agresorului G............ R..........  F..........., pe o perioadă de 3 luni:

a)Evacuarea temporară a pârâtului G............ R..........  F........... din locuinţa situată în mun. Caracal, str. P......, nr. 7, jud. Olt, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;

b)Obligarea agresorului G............ R..........  F........... la păstrarea unei distanţe de 100 de m, faţă de victima G............. I............;

c)Interzicerea agresorului G............ R..........  F........... a oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod cu victima G............. I.............

Faţă de această împrejurare, Inspectoratul  de Poliţie Judeţean Olt – Compartimentul Supravegheri Judiciare a solicitat judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Caracal să dispună în consecinţă, ţinând cont de faptul că, prin executarea măsurii preventive a arestului la domiciliu de către inculpatul G............ R..........  F........... la adresa tatălui său G............. I............ din mun. Caracal, str. Gheorghe Doja, nr. ....., jud. Olt, aşa cum s-a dispus prin încheierea nr. 48/20.05.2021, pronunţată de Tribunalul Olt, s-ar încălca obligaţiile impuse inculpatului prin ordinul de protecţie.

Prin încheierea nr.39 din 21.05.2021, pronunţată în dosar nr. ........./207/2021/a7 judecătorul de cameră preliminară în baza art. 221 alin. 1 Cod.pr.pen. rap. la art. 126 din Legea 254/2013, a admis sesizarea Inspectoratului de Poliţie Judeţean Olt – Compartimentul Supravegheri Judiciare, cu privire la  inculpatul G............ R..........  F..........., aflat în arest la domiciliu, dispunându-se schimbarea locului de executare a măsurii arestului la domiciliu de la adresa situată în mun. Caracal, str. Gheorghe Doja, nr. ....., jud. Olt (domiciliul tatălui inculpatului, respectiv al numitului G............. I............), la adresa situată în  mun. Caracal, str. Calea Bucureşti, bl. ......., ap. 6, jud. Olt (la locuinţa mamei inculpatului), unde se va executa în continuare măsura arestului la domiciliu, dispusă faţă de inculpat.

Prin încheierea nr.42 din 03.06.2021, pronunţată în dosar nr. ........./207/2021/a8 judecătorul de cameră preliminară în baza art. 348 Cod.pr.pen. coroborat cu art.207 alin.6 rap. la art. 207 alin. 4 Cod pr.pen., a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestului la domiciliu şi a menţinut, pentru o perioadă de 30 zile, măsura preventivă a arestului la domiciliu dispusă faţă de inculpatul G............ R..........  F..........., urmând ca măsura arestului la domiciliu să fie executată, în continuare, la imobilul din mun. Caracal, str. Calea Bucureşti, bl. ......., ap. 6, jud. Olt (la locuinţa mamei inculpatului).

Prin încheierea nr.44 din 05.06.2021, pronunţată în dosar nr. ........./207/2021/a9 judecătorul de cameră preliminară a  respins ca neîntemeiată sesizarea din oficiu având ca obiect înlocuirea măsurii arestului la domiciliu a inculpatului G........ R..... F......., cu măsura arestării preventive.

Împotriva acestei încheieri a formulat contestaţie, în termen legal, Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal care a solicitat, în esenţă, admiterea contestaţiei şi înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu măsura arestării preventive.

Prin încheierea nr.59/14.06.2021 pronunţată de Tribunalul Olt în dosar nr........../207/2021/a9, în baza art. 205 C.p.p. a fost respinsă contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal, împotriva încheierii nr.44  pronunţate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Caracal la data de 05.06.2021 privind pe inculpatul-intimat  G........ R..... F......., ca nefondată.

Prin încheierea nr.52 din 18.06.2021, pronunţată în dosar nr. ........./207/2021/a10, instanţa în baza art. 362 alin. (2) C. pr pen. rap. la art. 208 alin.(1) şi (2) C. pr. pen. cu referire la art.207 alin. (4) C.pr.pen., a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestului la domiciliu şi a menţinut, pentru o perioadă de 60 zile, măsura preventivă a arestului la domiciliu dispusă faţă de inculpatul G............ R..........  F..........., urmând ca măsura arestului la domiciliu să fie executată, în continuare, la imobilul din mun. Caracal, str. Calea Bucureşti, bl. ......., ap. 6, jud. Olt (la locuinţa mamei inculpatului).

Prin încheierea nr.53 din 20.06.2021, pronunţată în dosar nr. ........./207/2021/a11 instanţa a admis sesizarea Compartimentului de Supravegheri Judiciare din cadrul Biroului de Investigaţii Criminale – Inspectoratul de Poliţie Judeţean Olt.

În temeiul art. 242 alin.3 C.pr.pen, rap. la art.221 alin.9, alin. 11 şi alin. 12 C.pr.pen. şi art. 223 alin. 2 C.p.p, a dispus înlocuirea măsurii arestului la domiciliu dispusă faţă de inculpatul G............ R..........  F..........., cu măsura arestării preventive, pe o perioadă de 30 de zile de la punerea în executare a mandatului de arestare preventivă.

Instanţa a dispus emiterea mandatului de arestare preventivă pe numele inculpatului, la data rămânerii definitive a prezentei încheieri.

Prin încheierea din 24.06.2021, pronunţată în dosar nr. ........./207/2021/a12 instanţa, în baza art. 231 alin. 7 C.pr.pen., a confirmat arestarea preventivă a inculpatului G............ R..........  F........... şi executarea mandatului de arestare preventivă nr. 1/23.06.2021 emis în baza încheierii nr. 53 din data de 20.06.2021,  pronunţată în dosarul nr. ........./207/2021/a11, rămasă definitivă prin necontestare.

Împotriva acestei încheieri a formulat contestaţie, în termen legal, inculpatul G............ R..........  F............

Prin decizia penală nr.23/28.06.2021 pronunţată de Tribunalul Olt în dosar nr. ........./207/2021/12, în baza art. 206 C.p.p., a fost respinsă contestaţia formulată de contestatorul inculpat G............ R..........  F..........., ca nefondată.

Prin încheierea  nr. 62 din 13.07.2021, pronunţată în dosar nr. ........./207/2021/a13 instanţa, în baza art. 362 C.pr.pen. rap. la art. 208 alin. (2) şi (3) C. pr. pen. cu referire la art. 207 alin.(4) C.pr.pen., a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, luată față de inculpatul G............ R..........  F..........., confirmată prin încheierea nr. 54/24.06.2021 a Judecătoriei Caracal, pronunţată în dosarul nr. ........./207/2021/a12, menţinută prin decizia penală nr. 23/28 iunie 2021 a Tribunalului Olt -Secţia penală, în prezent aflat în C.R.A.P. Olt, arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 1/23.06.2021 emis de Judecătoria Caracal – trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 523/P/2021 din 22.04.2021 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal, pentru săvârșirea infracțiunii de act sexual cu un minor, în formă continuată, faptă prev. de art. 220 alin. 1 şi alin. 4 lit. e C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. 1 C.pen..

Instanţa a menținut măsura arestării preventive dispusă față de inculpatul G............ R..........  F..........., cu datele de identificare anterior menționate, până la o nouă verificare a acestei măsuri, dar nu mai târziu de 60 de zile, măsura urmând a fi verificată conform art. 208  alin. 4 C.pr.pen.

Împotriva încheierii pronunțată a formulat contestație inculpatul G............ R..........  F..........., iar prin decizia penală nr.31/19.07.2021 pronunţată de Tribunalul Olt în dosar nr. ........./207/2021/13, în  baza art. 4251 alin.7 pct. 1 lit. b C.p.p., rap la art. 206 C.p.p.a fost respinsă contestaţia  formulată de contestatorul inculpat G............ R..........  F..........., ca nefondată.

Prin încheierea  nr. 81 din 01.09.2021, pronunţată în dosar nr. ........./207/2021/a14 instanţa, în baza art. 362 C.pr.pen. rap. la art. 208 alin. (4) C. pr. pen. cu referire la art. 207 alin.(4) C.pr.pen., a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, luată față de inculpatul G............ R..........  F..........., şi a menţinut măsura arestării preventive dispusă față de inculpat până la o nouă verificare a acestei măsuri, dar nu mai târziu de 60 de zile, măsura urmând a fi verificată conform art. 208  alin. 4 C.pr.pen.

Primul termen de judecată s-a stabilit la data de 29.06.2021, pentru când s-a dispus citarea părţilor, desemnându-se un avocat din oficiu pentru persoana vătămată minoră P............E.............. Constatând nelegalitatea procedurii de citare cu victima minoră şi absenţa delegaţiei avocatului din oficiu pentru aceasta, instanţa a dispus amânarea judecării cauzei şi refacerea procedurii de citare cu persoana vătămată, precum şi emiterea adresei către Baroul Olt pentru depunerea la dosar a delegaţiei pentru reprezentarea intereselor minorei în cauză.

Pentru termenul din 06.07.2021, Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului a trimis la dosar sentinţa civilă nr. 158/24.05.2021, pronunţată în dosarul nr. ......./104/2021 de Tribunalul Olt – Secţia I Civilă, prin care s-a dispus încetarea măsurii de protecţie specială – plasament în regim de urgenţă la Centrul de primire în regim de urgenţă pentru copii din cadrul Complexului “Sf. Ştefan” Slatina şi reintegrarea copilului în familia tatălui P......... C......... I......., cu consecinţa reluării de către acesta a exercitării autorităţii părinteşti faţă de minoră. - f.47-53 din dosarul de fond.

În ședința publică din 06.07.2021, instanța, ulterior aducerii la cunoștința inculpatului a infracțiunii pentru care a fost cercetat și a citirii, pe scurt, de către instanță, a actului de sesizare a acesteia, în baza art. 374 C. pr. pen., a pus în vedere inculpatului drepturile și obligațiile acestuia, precum și dispozițiile art. 375 și art. 396 alin. (10) C.pr.pen.

Inculpatul, la același termen, a arătat că recunoaște în totalitate fapta reținută în sarcina sa prin rechizitoriu, pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale și a înscrisurilor noi ce vor fi încuviințate părților și solicită judecarea cauzei în procedura abreviată a recunoaşterii învinuirii, potrivit art. 375 alin. 1 C.pr.pen. La interpelarea instanței, inculpatul a precizat că își manifestă acordul pentru a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, fiind audiat la același termen, declarația acestuia de recunoaștere cu privire la fapta pentru care a fost trimis în judecată fiind consemnată şi ataşată la dosar. – fila 56 din dosar.

Instanţa a încuviinţat judecarea cauzei în procedura abreviată a recunoaşterii învinuirii, punând în vedere inculpatului ca la termenul următor să prezinte înscrisurile în circumstanţiere la care a făcut referire.

Procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal, la primul termen, înaintea începerii cercetării judecătoreşti, a precizat că înţelege să exercite acţiunea civilă pentru persoana vătămată minoră, cu o sumă pe care o va preciza ulterior, solicitând instanţei ca, în acest sens, să dispună întocmirea unui referat de evaluare psihologică a minorei de către D.G.A.S.P.C., pentru a se putea evalua consecinţele suferite de aceasta ca urmare a faptei penale.

La acelaşi termen, instanţa a dispus emiterea unei adrese către D.G.A.S.P.C. privind întocmirea unui referat de evaluare psihologică cu privire la minora P............E............., în vederea stabilirii eventualului prejudiciu material şi moral suferit, la solicitarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal, D.G.A.S.P.C. Olt răspunzând prin adresa nr. 42411/SMCC/26.07.2021 – fila 67, în sensul că s-a dispus reintegrarea minorei în familia ei naturală, reprezentantul legal al minorei fiind tatăl său, P......... C......... I........ 

La termenul din 04.08.2021, instanţa a încuviinţat cererea de amânare formulată de apărătorul persoanei vătămate minore, luând act şi de absenţa avocatului inculpatului la acel termen.

În vederea evitării tergiversării cauzei, a dispus revenirea la adresa către DGASPC Olt, sub rezerva punerii acesteia în discuţie la termenul următor. Răspunsul acestei instituţii a fost comunicat cu adresa nr.49633/31.08.2021 – filele 91-92 din dosar.

În ședința publică din 01.09.2021, au fost luate: un supliment de declaraţie a inculpatului pe latură civilă, declaraţia pe latură civilă a reprezentantului legal al minorei, tatăl său, P......... C......... I......., precum şi declaraţia persoanei vătămate minore P............E............., pe latură civilă, depoziţiile acestora fiind consemnate şi ataşate la dosarul cauzei – filele 93-95.

Totodată, instanţa a constatat că D.G.A.S.P.C. Olt a învederat prin adresă că nu se poate efectua o evaluare psihologică a minorei de către psihologii respectivei instituții. În raport cu aspectul învederat prin adresa D.G.A.S.P.C., Reprezentantul Ministerului Public a precizat că exercită acțiunea civilă în numele persoanei vătămate minore, solicitând  suma de 25000 lei, cu titlu de daune morale, urmând ca daunele să fie dovedite prin înscrisurile și probele  administrate până în prezent.

La acelaşi termen, a luat act de precizările apărătorului inculpatului în sensul că a făcut demersuri către Primăria Municipiului Caracal pentru depunerea la dosar a înscrisurilor în circumstanțiere, însă nu a primit un răspuns și, față de împrejurarea că inculpatul s-a opus la acordarea unui nou termen de judecată pentru depunerea înscrisurilor în circumstanțiere, dorind să se înceapă dezbaterile la acest termen de judecată, și că apărătorul inculpatului a renunţat la proba cu înscrisuri în circumstanțiere, a închis cercetarea judecătorească și a deschis dezbaterile pe fondul cauzei.

Instanţa având nevoie de timp pentru a delibera, a stabilit termen pentru deliberare, redactare şi pronunţare la data de 15.09.2021, când, mai având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la 14.10.2021.

 Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

În fapt, în perioada decembrie 2020 – mijlocul lunii martie 2021, inculpatul G............ R..........  F..........., major fiind, a întreţinut la domiciliul său din mun. Caracal, jud. Olt, mai multe raporturi sexuale normale şi voite cu minora P............ E...........în vârstă de 14 ani.

Astfel, încă din cursul anului 2020, minora P............E............., născută la data de 04.11.2006, și inculpatul G............ R..........  F..........., aveau o relație de prietenie, vizitându-se reciproc.

Despre relația de prietenie a celor doi aveau cunoștință tatăl minorei, martorul P.......... C........ I..........(declaraţie -  filele 51-52 d.u.p.), care a relatat că cei doi aveau o relație de aproximativ 9 luni, mătușa minorei, martora P.............  T..........., care a relatat faptul că ştia de existența relației de aproximativ 2-3 luni (declaraţie - filele 54-55 d.u.p.), și vărul minorei, martorul M.......... R....... M............ (declaraţie - fila 57 d.u.p.), care a relatat că persoana vătămată și inculpatul aveau o relaţie de concubinaj de aproximativ 3 luni de zile, vizitându-se reciproc şi rămânând împreună şi pe timpul nopţii, aceste persoane fiind audiate în faza urmăririi penale.

Totodată, din susţinerile coroborate ale persoanei vătămate și inculpatului, de existenţa relaţiei ştia şi fratele minorei, numitul D........... T........, acesta nefiind audiat în faza urmăririi penale.

Din luna decembrie a anului 2020, până în luna martie a anului 2020, minora și inculpatul au întreținut în mod repetat raporturi sexuale normale și consimțite de minora în vârstă de 14 ani, inculpatul cunoscând atât vârsta minorei, cât și faptul că o astfel de conduită este interzisă de legea penală, astfel cum rezultă din declarațiile coroborate ale celor doi.

Tatăl minorei, martorul P......... C......... I......., cunoștea, de asemenea, faptul că minora și inculpatul întrețineau relații sexuale, astfel cum rezultă din declaraţia acestuia din dosarul de urmărire penală.

Deși, în faza urmăririi penale, inculpatul a afirmat inițial că știa că minora avea vârsta de 15 ani şi câteva luni, respectiv aproape 16 ani (declaraţii- filele 67 verso şi 78 verso - d.u.p.), susținerile sale în acest sens sunt infirmate de declarația minorei care a precizat în mod expres în declarația sa din faza urmăririi penale – fila nr. 43 d.u.p. - că inculpatul îi cunoștea vârsta de 14 ani. De asemenea, instanţa reţine că ulterior, în faza judecăţii, inculpatul a recunoscut fapta reținută în sarcina sa, astfel cum a fost descrisă în rechizitoriu, la termenul din 06.07.2021.

În data de 18/19.03.2021, minora P............E............., împreună cu inculpatul G............ R..........  F..........., cu tatăl minorei, martorul P......... C......... I......., cu mătușa minorei, martora P.............  T..........., cu vărul minorei, martorul M.......... R....... M............, precum și cu fratele minorei, D........... T........, se aflau în locuința tatălui minorei situată în mun. Caracal, str. T......... Nr. 2, consumând băuturi alcoolice.

Între minora P............ E...........și inculpatul G............ R..........  F........... s-a iscat o discuție tensionată, pe fondul geloziei inculpatului, legată de anumite mesaje din telefonul victimei minore, astfel cum a precizat martorul M.......... R....... M............ în declaraţia din faza urmăririi penale.

Pe fondul consumului de alcool de către victima minoră și a discuției tensionate cu inculpatul, în dimineața zilei de 19.03.2021, în jurul orei 03.00, minora P............ E...........a apelat S.N.U.A.U. 112, sesizând organele de poliție cu privire la faptul că inculpatul G............ R..........  F..........., concubinul acesteia, o ține sechestrată în locuința tatălui său, situată în mun. Caracal, str. T........, nr. 2 și refuză să părăsească această locuință. Minora s-a prezentat organelor de poliție la telefon ca fiind numita D....... M......... C..........., mama sa.

Din fișa de intervenție la eveniment – fila 40 d.u.p., rezultă că organele de poliție s-au prezentat la adresa indicată de minoră unde au purtat discuții cu tatăl minorei, respectiv cu martorul P......... C......... I......., din care a rezultat că minora a vrut să facă o glumă, fără a fi real că ar fi fost lipsită de libertate de inculpat.

Ulterior apelării S.N.U.A.U. 112, inculpatul și minora au părăsit locuința tatălui minorei și au mers la locuința inculpatului, pentru a dormi acolo. La locuința inculpatului s-au prezentat organele de poliție pentru a clarifica situația, aceştia nefiind găsiţi la locuinţa minorei din Caracal, str. T........, nr. 2.

Atât minora, cât și inculpatul G............ R..........  F..........., precum și tatăl minorei, martorul P......... C......... I.......,  au fost sancționați contravențional în urma apelului fals, astfel cum rezultă din fişa de intervenţie la eveniment – fila 40 d.u.p..

Date fiind declarațiile persoanei vătămate și ale inculpatului G............ R..........  F........... în faţa organelor de poliţie referitoare la faptul că aceștia aveau o relație de concubinaj și întreținuseră raporturi sexuale normale în mod voit şi repetat în ultimele trei luni, organele de cercetare penală au întocmit procesul verbal de sesizare din oficiu de la fila 39 d.u.p., la data de 19.03.2021, pentru infracțiunea de act sexual cu un minor.

Din examinarea fizică a minorei P............E............., efectuată de medicul legist din cadrul S.J.M.L. Olt, respectiv din fişa de constatări preliminare şi raportul de primă expertiză medico-legală nr. 761/A1/124 din 19.03.2021 – filele 48-49 d.u.p., rezultă faptul că minora prezenta, la data de 19.03.2021, o deflorare veche, a cărei dată de producere nu se mai putea aprecia. De asemenea, minora nu prezenta leziuni traumatice în sfera genitală, pe cap, trunchi sau membre, nu necesita zile de îngrijire medicală, prezentând o dezvoltare somatică corespunzătoare vârstei sale cronologice (14 ani).

Faţă de minoră, pe parcursul urmăririi penale s-a luat măsura instituționalizării acesteia în C.S. “Sf. Ştefan” Slatina, astfel cum rezultă din înscrisurile de la filele 58-60 d.u.p.

În faza judecăţii în primă instanţă, Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului a trimis la dosar sentinţa civilă nr. 158/24.05.2021, pronunţată în dosarul nr. ......./104/2021 de Tribunalul Olt – Secţia I Civilă, prin care s-a dispus încetarea măsurii de protecţie specială – plasament în regim de urgenţă la Centrul de primire în regim de urgenţă pentru copii din cadrul Complexului “Sf. Ştefan” Slatina şi reintegrarea copilului în familia tatălui P......... C......... I......., cu consecinţa reluării de către tată a exercitării autorităţii părinteşti faţă de minoră. - f.47-53 din dosarul de fond.

Situaţia de fapt mai sus expusă rezultă cu certitudine din coroborarea probelor administrate în cauză. Astfel, declaraţia inculpatului de recunoaştere a faptei dată în faţa instanţei (f.56 din dosarul de fond), se coroborează cu mijloacele de probă aflate la dosarul de urmărire penală, respectiv cu: procesul verbal de sesizare din oficiu (f. 39 d.u.p.);declaraţia persoanei vătămate P............ E...........(f. 42); raportul de primă expertiză medico-legală de examinare a persoanei vătămate (f. 48 d.u.p.); declaraţia martorului P.......... C........ I..........(f. 51 d.u.p.); declaraţia martorului P.............  T........... (f. 54 d.u.p.); declaraţia martorului M.......... R........... M.......(f. 57 d.u.p.); procesul verbal depistare (f. 61 d.u.p.); declaraţiile de suspect/inculpat ale numitului G............ R..........  F........... (f. 67, 72, 77 d.u.p.); cazier judiciar inculpat (f. 82 d.u.p.).

Pe latură civilă, inculpatul a precizat în declaraţia de la fila 45 din dosarul de fond că este de acord să achite prejudiciul cauzat victimei minore în cuantum de 25000 lei, pretins de Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal în numele părții civile. A mai menționat că ar fi de acord să achite orice sumă de bani numai ca să se întoarcă în libertate și la familie, însă nu consideră că i-a produs suferințe victimei minore prin actele sexuale întreținute cu aceasta.

Tot pe latură civilă, minora a declarat că nu i s-a produs nicio suferință prin infracțiune, nu a suferit nicio consecință  fizică, nu a avut dureri sau alte modificări fizice care să îi producă vreo suferință, moral nu consideră că i s-a produs nicio suferință și este afectată doar de faptul că inculpatul este arestat, iar ea nu cere acești bani. (declarație – fila 94)

Reprezentantul legal al minorei, tatăl său P.......... C........ I..........a declarat că nu consideră că i s-a produs nicio suferință fiicei sale, iar cât inculpatul a stat în casă la el, două luni, s-a comportat bine cu fiica sa și deși știa că cei doi întrețin relații sexuale, nu a considerat o problemă acest aspect, dacă ei s-au plăcut. (declarație – fila 93).

În drept, fapta inculpatului G............ R..........  F..........., care, având vârsta de 19/20 de ani în intervalul de referinţă al comiterii faptei şi care, în perioada decembrie 2020 – mijlocul lunii martie 2021, a întreţinut la domiciliul său din mun. Caracal, jud. Olt, mai multe raporturi sexuale normale şi voite cu minora P............ E...........în vârstă de 14 ani, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de act sexual cu un minor în formă continuată, faptă prev. de art. 220 alin. 1 şi alin. 4 lit. e din C.p., cu aplicarea art. 35 alin. 1 din C.p.

Conform art. 220 alin. 1 și alin. 4 lit. e din C.pen., raportul sexual, actul sexual oral sau anal, precum şi orice alte acte de penetrare vaginală sau anală comise cu un minor cu vârsta între 14 şi 16 ani se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi atunci când făptuitorul a împlinit vârsta de 18 ani.

Totodată, conform art. 35 alin. 1 C.pen., infracţiunea este continuată când o persoană săvârşeşte la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv, acţiuni sau inacţiuni care prezintă, fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni, aceasta pedepsindu-se, conform art. 36 alin. 1 C.pen., cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită, al cărei maxim se poate majora cu cel mult 3 ani în cazul pedepsei închisorii, respectiv cu cel mult o treime în cazul pedepsei amenzii.

În cazul infracţiunii de act sexual cu un minor, obiectul juridic special îl constituie relaţiile sociale referitoare la apărarea libertăţii şi inviolabilităţii sexuale a persoanei în perioada minorităţii. Obiectul material este corpul minorului asupra căruia se realizează activitatea infracţională.

În ce privește subiectul activ al infracțiunii, în cazul variantei agravate reținute în cauză, subiectul activ trebuie să fi împlinit vârsta de 18 ani. Față de împrejurarea că în perioada decembrie 2020-mijlocul lunii martie 2021, inculpatul, născut la data de 02.12.2000, avea vârsta de 19 ani, în data de 01.12.2020, respectiv 20 de ani ulterior acestei date, această condiție este îndeplinită în cauză.

Cu privire la subiectul pasiv al infracțiunii, în cazul variantei reținute în cauză, victima minoră trebuie să aibă vârsta cuprinsă între 14 și 16 ani. Dat fiind că raporturile sexuale întreținute în mod repetat au avut loc în intervalul de timp decembrie 2020-mijlocul lunii martie 2021, instanța reține că victima minoră împlinise vârsta de 14 ani anterior acestei perioade, aceasta fiind născută la data de 04.11.2006.

În ceea ce priveşte latura obiectivă a acestei infracţiuni, elementul material repetat al infracțiunii în intervalul de referință decembrie 2020-mijlocul lunii martie 2021 a constat în întreținerea de raporturi sexuale normale între inculpat și victima minoră în această perioadă, cu consimțământul minorei.

Urmarea imediată a infracțiunii săvârșite de inculpat a constat în încălcarea libertăţii şi inviolabilităţii sexuale a minorei P............E............., care, deși și-a dat consimțământul cu privire la întreținerea de raporturi sexuale cu inculpatul, dată fiind vârsta sa relativ fragedă, de numai 14 ani, este prezumată de legiuitor ca având un consimțământ viciat, întreținerea de raporturi sexuale la această vârstă fiind interzisă, întrucât este generatoare nu numai de consecințe fizice, dar mai ales de consecințe psihologice potențial iremediabile sau greu de remediat.

Legătura de cauzalitate între acţiunile inculpatului, respectiv între întreținerea raporturilor sexuale cu victima minoră şi urmarea imediată constând în încălcarea libertăţii şi inviolabilităţii sexuale a victimei minore, rezultă ex re, chiar dacă din examinarea fizică a minorei P............ E...........efectuată de medicul legist din cadrul S.J.M.L. Olt, respectiv din raportul de primă expertiză medico-legală nr. 761/A1/124 din 19.03.2021, rezultă faptul că minora prezenta, la data de 19.03.2021, o deflorare veche, a cărei dată de producere nu se mai putea aprecia, această împrejurare neinfluenţând urmarea infracţiunii care este inerentă comiterii acestei fapte în dauna unei persoane minore.

De asemenea, minora nu prezenta leziuni traumatice în sfera genitală, pe cap, trunchi sau membre, prezentând o dezvoltare somatică corespunzătoare vârstei sale cronologice (14 ani).

Toate aceste aspecte relevate din examinarea medico-legală a minorei nu sunt de natură să contrazică urmarea încălcării libertății sexuale și a inviolabilității, concretizată, mai degrabă, în consecințe psihologice greu sau imposibil de remediat ulterior, câtă vreme de natura acestei infracțiuni este existența consimțământului presupus viciat al victimei la comiterea faptei care nu poate aprecia, prin prisma vârstei sale fragede şi a imaturităţii inerente acesteia, consecinţele reale la care este expusă prin astfel de acţiuni.

În ceea ce priveşte latura subiectivă, inculpatul a acţionat cu vinovăţie, în modalitatea intenţiei directe, prevăzută de art. 16 alin. 3 lit. a C.pen., întrucât acesta a prevăzut şi urmărit rezultatul faptei sale, aspect ce se desprinde din aceea că inculpatul cunoștea atât vârsta minorei, cât și faptul că întreținerea de raporturi sexuale cu minora era interzisă de legea penală și cu toate acestea nu a avut rezerve în comiterea infracțiunii.

Faţă de considerentele de fapt şi de drept mai sus arătate, instanţa constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta de act sexual cu un minor în formă continuată, prev. de art. 220 alin. 1 și alin. 4 lit. e C.pen. cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. săvârșită în dauna persoanei vătămate minore P............E............., pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, există, a fost săvârșită de inculpat şi constituie infracţiune în sensul art. 15 Cod penal, impunându-se aplicarea unei sancţiuni penale în privinţa acestuia.

La individualizarea pedepsei, instanţa reţine că fapta comisă de inculpat, raportat la prev. art. 220 alin. 1 și alin. 4 lit. e C.pen. se pedepseşte de lege cu pedeapsa închisorii de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

În raport cu concursul între cauzele de atenuare și agravare a pedepsei, observând că sunt incidente în cauză atât dispozițiile art. 396 alin. 10 C.pr.pen. referitoare la judecarea cauzei în procedura abreviată de recunoaștere a învinuirii, cauză de reducere a pedepsei, cât și prev. art. 35 alin. 1 C.pen. cu referire la art. 36 alin. 1 C.pen., referitoare la forma continuată a infracțiunii de act sexual cu un minor, cauză de agravare a pedepsei, instanța reține că, potrivit art. 79 alin. 3 C.pen., când în cazul aceleiaşi infracţiuni sunt incidente una sau mai multe cauze de reducere a pedepsei şi una sau mai multe cauze de majorare a pedepsei, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracţiunea săvârşită se reduc conform alin. (1), după care limitele de pedeapsă rezultate se majorează conform alin. (2).

Astfel, având în vedere recunoaşterea faptei de către inculpat şi aplicarea procedurii simplificate a recunoaşterii învinuirii prevăzute de art. 375 C.pr.pen., instanţa urmează dea eficienţă mai întâi prevederilor art. 396 alin. (10) C.pr. pen. (care stipulează că atunci când judecata s-a desfăşurat în condiţiile art. 375 alin. (1), (11) şi (2), când cererea inculpatului ca judecata să aibă loc în aceste condiţii a fost respinsă sau când cercetarea judecătorească a avut loc în condiţiile art. 377 alin. (5) ori art. 395 alin. (2), iar instanţa reţine aceeaşi situaţie de fapt ca cea recunoscută de către inculpat, în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime) şi să reducă limitele pedepsei închisorii prevăzute de lege cu 1/3, urmând să individualizeze pedeapsa aplicabilă inculpatului, între limitele de 2 ani (limita minimă),  respectiv 6 ani și 8 luni (limita maximă).

În ce privește incidența art. 36 alin. 1 C.pen., care stipulează că infracţiunea continuată se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită, al cărei maxim se poate majora cu cel mult 3 ani în cazul pedepsei închisorii, respectiv cu cel mult o treime în cazul pedepsei amenzii, prin raportare la prevederile art. 35 alin. 1 C.pen., care stipulează că infracţiunea este continuată când o persoană săvârşeşte la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv, acţiuni sau inacţiuni care prezintă, fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni, luând în seamă că infracțiunea comisă de inculpat a îmbrăcat formă continuată, întreținerea raporturilor sexuale cu minora desfășurându-se în perioada decembrie 2020-mijlocul lunii martie 2021, instanța, prin raportare la împrejurările comiterii faptei, respectiv la faptul că relația între inculpat era cunoscută inclusiv de membrii de familie ai minorei și acceptată de aceștia, inclusiv reprezentantul legal al minorei, tatăl său, neopunându-se relațiilor între cei doi, deși cunoștea că aceștia întrețin raporturi sexuale, apreciază că nu se impune sporirea limitei maxime a pedepsei aplicabile.

Astfel, instanța, între limitele de 2 ani, respectiv 6 ani și 8 luni închisoare, va avea în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art. 74 din Cod penal şi anume: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;  natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii;  motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit; natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal; nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială, în vederea stabilirii pedepsei pentru inculpat.

Instanţa reţine că infracțiunea de act sexual cu un minor, în formă continuată, în genere, prezintă un grad ridicat de pericol social, întrucât, prin încălcarea libertății sexuale a victimei minore și lezarea inviolabilității sexuale a acesteia se produc mai ales consecințe în plan psihologic pentru victima minoră, greu sau iremediabil de reparat.

În concret, însă, în cazul dedus judecăţii, inculpatul și victima minoră aveau o relație de prietenie de aproximativ 9 luni, ce era acceptată inclusiv de membrii familiei minorei, tatăl minorei cunoscând inclusiv faptul că cei doi întrețineau raporturi sexuale, că se vizitau reciproc, fără a se opune, minora rămânând împreună cu inculpatul peste noapte uneori, aspecte ce se observă din declarațiile coroborate ale tuturor martorilor date pe parcursul urmăririi penale, dar și din cele date pe latură civilă de către victima minoră și tatăl său P.......... C........ I..........(reprezentantul legal al minorei), în faza judecății, pe care instanța, deși le-a administrat pe latură civilă, nu le poate ignora.

Tot din aceste declaraţii se desprinde ideea că niciuna dintre persoanele adulte din preajma minorei nu a considerat că ar putea exista consecinţe grave ca urmare a încălcării inviolabilităţii sexuale a minorei, aceştia apreciind mai degrabă ca fiind normală o relaţie de concubinaj între cei doi, în ciuda vârstei fragede a minorei şi încurajând, astfel, conduita ilicită a inculpatului.

Date fiind împrejurările comiterii faptei, instanţa reţine că, în concret, fapta inculpatului prezintă un grad mediu spre scăzut de pericol social, luând în considerare toate aceste împrejurări.

În ce privește comportamentul inculpatului adoptat pe parcursul procedurii penale, instanţa reţine că, deși inculpatul a solicitat judecarea cauzei în procedura abreviată a recunoașterii învinuirii, ce i-a fost încuviințată prin încheierea de ședință din data de 06.07.2021, colaborând cu organele judiciare și recunoscând comiterea faptei reținute în sarcina sa (declarație inculpat din faza judecății – fila. 56 din dosarul de fond), după luarea măsurii controlului judiciar de către procuror prin ordonanţa din data de 20.03.2021, în faza urmăririi penale, inculpatul G............ R..........  F........... a încălcat, la data de 03.04.2021, obligațiile impuse de organul judiciar în sarcina sa, întâlnindu-se cu persoana vătămată minoră P............ E...........în imobilul ce aparținuse tatălui său, în mun. Caracal, Aleea P.............., nr. 7 jud. Olt, unde au fost depistaţi dormind pe jos de către martorul C....... A........... (declarații ale victimei minore, inculpatului și martorului – filele 63-65 d.u.p.), ceea ce a determinat înlocuirea măsurii controlului judiciar cu măsura preventivă a arestului la domiciliu.

Astfel, prin încheierea nr. 9/05.04.2021 a judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Caracal, pronunţată în dosarul nr. ........./207/2021, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 30 de zile, în urma soluţionării contestaţiei inculpatului, Tribunalul Olt admiţând contestaţia, desfiinţând această încheiere şi dispunând, prin încheierea nr. 29/08.04.2021, pronunţată în dosarul cu acelaşi număr, înlocuirea măsurii preventive a controlului judiciar cu măsura arestului la domiciliu.

În timpul executării măsurii arestului la domiciliu, respectiv la datele de 04.06.2021 şi 19.06.2021, inculpatul G............ R..........  F........... a încălcat obligaţiile impuse prin încheierea nr. 29/08.04.2021, pronunţată de Tribunalul Olt în dosar ........./207/2021 şi menţinute prin încheierile pronunţate ulterior prin care a fost verificată legalitatea şi temeinicia măsurii arestului la domiciliu (13.05.2021, 03.06.2021, 18.06.2021), anume de a nu părăsi domiciliul fără încuviinţarea organului judiciar şi de a nu lua legătura direct sau indirect, pe nici o cale cu victima minoră P............E............., în prezenţa căreia a fost depistat la data de 19.06.2021 şi cu care a păstrat legătura pe reţelele de socializare, măsura arestului la domiciliu fiind înlocuită cu măsura arestării preventive prin încheierea nr.53 din 20.06.2021, pronunţată în dosar nr. ........./207/2021/a11 a Judecătoriei Caracal.

Prin încheierea din 24.06.2021, pronunţată în dosar nr. ........./207/2021/a12, instanţa, în baza art. 231 alin. 7 C.pr.pen., a confirmat arestarea preventivă a inculpatului G............ R..........  F........... şi executarea mandatului de arestare preventivă nr. 1/23.06.2021, emis în baza încheierii nr. 53 din data de 20.06.2021,  pronunţată în dosarul nr. ........./207/2021/a11, rămasă definitivă prin necontestare. Prin decizia penală nr.23/28.06.2021 pronunţată de Tribunalul Olt în dosar nr. ........./207/2021/a12, în baza art. 206 C.p.p., a fost respinsă contestaţia formulată de contestatorul inculpat G............ R..........  F..........., ca nefondată.

În acest sens, instanța reține că și pe parcursul procedurii judiciare, de câte ori inculpatul a încălcat măsurile preventive, acesta a fost depistat în contact cu victima minoră.

Totuşi, deși inculpatul a încălcat de mai multe ori măsurile preventive pe parcursul procesului penal, instanța reține că a suferit deja consecințele acestor acțiuni neconforme legii penale, care au constat în înăsprirea măsurilor preventive dispuse față de el, în mod gradual, până la momentul actual, comportamentul său necorespunzător adoptat pe parcursul procedurii penale putându-se explica și prin aceea că inculpatul are, la momentul actual, vârsta de 20 de ani, dând dovadă în continuare de o oarecare imaturitate ce ar putea fi corectată prin conştientizarea de către acesta a consecințelor la care se expune dacă va continua să adopte o atitudine contrară legii penale.

Instanţa reţine că măsurile preventive înăsprite gradual pe parcursul procesului penal, cât şi durata totală a arestului la domiciliul şi cea a arestării preventive i-au oferit inculpatului un prilej suficient pentru a reflecta asupra comportamentului său şi a conştientiza consecinţele la care se expune pe viitor dacă va mai comite astfel de fapte, precum cea de care se face vinovat.

De asemenea, instanţa reţine că în ce priveşte asumarea comiterii faptei reţinute în sarcina sa, pe parcursul procesului penal inculpatul a avut o atitudine sinceră, de recunoaştere a faptei comise şi de colaborare cu organele judiciare, respectiv cu organele de urmărire penală şi instanţa de judecată, solicitând să fie judecat în procedura abreviată a recunoaşterii învinuirii şi manifestându-şi acordul pentru a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii, precum şi disponibilitatea de a achita pretenţiile părţii civile ce va fi stabilit în sarcina sa de către instanţă, astfel cum rezultă din declaraţia de la fila 95 din dosar, deși nu consideră că i-ar fi produs vreo suferință persoanei vătămate, cum de altfel, nici minora, nici tatăl său nu consideră că victimei i s-ar fi produs vreo suferinţă (declaraţii – filele 93-94 din dosarul de fond).

Inculpatul este necăsătorit, nu are o ocupaţie şi are studii 8 clase.

În ce priveşte comportamentul inculpatului avut anterior comiterii faptei, instanţa reţine că inculpatul se află la primul conflict cu legea penală în România, figurând cu antecedente penale în cazierul judiciar depus la dosar ca urmare a unor fapte comise în Marea Britanie.

Analizând aceste aspecte, la individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, instanţa va avea în vedere cu precădere atitudinea sinceră a inculpatului avută pe parcursul procedurilor judiciare, recunoaşterea faptei reţinute în sarcina sa şi regretele afirmate de acesta, vârsta inculpatului de numai 20 de ani, față de care se justifică la momentul actual aplicarea unei pedepse într-un cuantum ce îl poate sprijini pe acesta să înțeleagă consecințele acțiunilor sale contrare legii penale, cu asigurarea reintegrării sale în societate prin determinarea acestuia să se conformeze de bunăvoie la normele penale, împrejurările comiterii faptei, astfel cum au fost descrise mai sus, în special notorietatea relației celor doi în rândul membrilor familiei minorei care au acceptat relaţia celor doi, ce vine să diminueze amploarea gravității comportamentului contrar normelor penale al inculpatului, posibilitatea inculpatului de a îşi îndrepta comportamentul, în raport cu vârsta sa, faptul că privarea de libertate  a acestuia pe parcursul procedurii judiciare i-a oferit un prilej propice şi suficient de îndelungat pentru a reflecta asupra consecințelor la care se expune dacă va mai comite astfel de fapte antisociale, precum și toate argumentele de mai sus.

Faţă de aspectele reţinute mai sus, având în vedere gravitatea concretă medie spre scăzută a infracţiunii săvârşite, reflectată în împrejurările concrete ale comiterii acesteia, iar nu gravitatea privită în abstract a unei astfel de fapte, dată fiind afirmarea de către victimă a absenței unor suferințe, punct de vedere susținut de reprezentantul legal al acesteia, martorul P.......... C........ I..........în declaraţiile sale, luând în calcul şi necesitatea responsabilizării inculpatului şi a îndreptării acestuia, în vederea atingerii scopului educativ şi preventiv al pedepsei, instanţa îi va aplica inculpatului G............ R..........  F........... pedeapsa cu închisoarea în raport de limitele de pedeapsă reduse conform art. 396 alin.10 Cod procedură penală, ţinând seama şi de circumstanţele personale ale acestuia, pentru a reflecta toate criteriile ce caracterizează individualizarea judiciară a pedepselor, dându-se relevanţă şi principiului proporţionalităţii între gravitatea faptei comise şi profilul socio-moral şi de personalitate al inculpatului.

Punând în balanţă aspectele expuse, instanţa apreciază că aplicarea unei pedepse cu închisoarea, orientată spre minimul limitelor de pedeapsă prevăzute de lege va fi în măsură să conducă la reeducarea şi sancţionarea inculpatului, acesta aflându-se la prima abatere de natură penală în România, realizându-se astfel scopul preventiv şi punitiv al pedepsei.

Ca atare, în baza art. 220 alin. 1 și alin. 4 lit. e C.pen.  cu aplic. art. 35 alin. 1 C.pen. și art. 396 alin. 10 rap. la art. 375 alin. 1 din C. pr. pen., îl va condamna pe inculpatul G........ R..... F......., pentru săvârşirea infracţiunii de act sexual cu un minor în formă continuată, în dauna persoanei vătămate P............E............., la o pedeapsă de 2 ani și 4 luni închisoare (faptă comisă în formă continuată în intervalul decembrie 2020-mijlocul lunii martie 2021).

În ceea priveşte modalitatea de executare a pedepsei, apreciind că scopul pedepsei, inclusiv reeducarea inculpatului se pot realiza chiar fără executarea pedepsei, având în vederea circumstanţele reale şi personale ale inculpatului, posibilitatea efectivă de reintegrare socială a acestuia, conduita avută de aceasta anterior faptei, împrejurările de comitere a infracţiunii, faptul că acesta are posibilitatea să se reintegreze în societate, acesta reflectând suficient pe durata măsurilor preventive, până la momentul actual, asupra consecinţelor la care se poate expune pe viitor prin adoptarea unei conduite antisociale, precum şi toate argumentele de mai sus, în baza art. 91 din C. pen., instanţa va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani, termen stabilit în condiţiile art. 92 din C. pen. şi care va curge de la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe.

În baza art. 93 alin.1 din Codul penal, va dispune ca inculpatul G........ R..... F......., pe durata termenului de supraveghere, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Olt, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenta.

În baza art. 93 alin. 2 din Codul penal, va impune inculpatului G........ R..... F....... ca, pe durata termenului de supraveghere, să execute următoarea obligaţie: să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Olt.

În baza art. 93 alin. 3 din Codul penal, va dispune ca, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul G........ R..... F....... să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 80 de zile în cadrul Primăriei Caracal sau Liceului Teoretic “Mihai Viteazul” din Caracal, jud. Olt, pentru a-l responsabiliza pe acesta cu privire la obţinerea de venituri pe cale legală.

În temeiul art. 91 alin. 4 raportat la art. 96 din Codul penal, va atenţiona pe inculpat asupra conduitei sale viitoare şi asupra aspectului că, în cazul comiterii de noi infracţiuni sau a nerespectării măsurile de supraveghere ori a neexecutării obligaţiilor ce îi revin pe durata termenului de supraveghere, se expune revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere şi dispunerii executării pedepsei în regim de detenţie.

În temeiul dispoziţiilor art. 93 alin. 5 din Codul de procedură penală, va atrage atenţia inculpatului asupra obligaţiei de a îndeplini integral obligaţiile civile stabilite prin hotărâre cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea termenului de supraveghere.

Potrivit art. 7 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, instanţa va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul G............ R..........  F..........., după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

În temeiul dispoziţiilor art. 1 alin. 1, alin. 2 lit. j, art. 2 alin. 1 din Legea Nr. 118/ 2019 privind Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, precum şi pentru completarea Legii nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, instanţa va dispune înscrierea inculpatului G............ R..........  F........... în Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor.

În temeiul art. 67 alin. 2 C.pen. rap. la art. 66 alin. 1 lit. a) şi b) şi alin. 3 C.pen., observând că reţinerea în sarcina inculpatului a săvârşirii infracţiunii de act sexual cu un minor prev. de art. 220 alin. 1 și alin. 4 lit. e C.pen. şi condamnarea sa pentru această infracţiune presupune în mod obligatoriu aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi, instanţa va aplica pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, precum şi a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de 3 ani calculată de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri de condamnare, conform art. 68 alin. 1 lit. b C.pen., dată fiind nedemnitatea inculpatului pentru a fi ales şi a ocupa astfel de funcţii, generată de comiterea faptei reţinute în sarcina sa.

În baza disp. art. 65 alin. 1 Cod penal cu referire la art. 67 alin. 2 C.pen. rap. la art. 66 alin. 1 lit. a) şi b) şi alin. 3 C.pen., va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, precum şi a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat,  pedeapsa accesorie fiind obligatoriu a fi aplicată în cazul aplicării pedepsei complementare, însă executarea acesteia va fi suspendată pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, executarea sa fiind condiţionată de revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.

În ceea ce privește măsurile preventive aplicate inculpatului în cauză, măsura preventivă a arestului la domiciliu a fost dispusă faţă de inculpat prin încheierea nr. 29/08.04.2021, pronunţată de Tribunalul Olt, în dosarul nr. ........./207/2021, prin care s-a desfiinţat încheierea nr. 9/05.04.2021 a judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Caracal, pronunţată în dosarul nr. ........./207/2021, prin care se dispusese înlocuirea măsurii controlului judiciar cu măsura arestării preventive.

Ulterior, prin încheieri succesive, măsura arestului la domiciliu a fost verificată în termenele legale şi menţinută, ultima încheiere de verificare a acesteia fiind încheierea nr.52 din 18.06.2021, pronunţată în dosar nr. ........./207/2021/a10, prin care instanţa, în baza art. 362 alin. (2) C. pr pen. rap. la art. 208 alin.(1) şi (2) C. pr. pen. cu referire la art.207 alin. (4) C.pr.pen., a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestului la domiciliu şi a menţinut, pentru o perioadă de 60 zile, măsura preventivă a arestului la domiciliu dispusă faţă de inculpatul G............ R..........  F..........., urmând ca aceasta să fie executată, în continuare, la imobilul din mun. Caracal, str. Calea Bucureşti, bl. ......., ap. 6, jud. Olt (la locuinţa mamei inculpatului).

La data de 19.06.2021, inculpatul a părăsit locuinţa la care s-a dispus executarea măsurii preventive a arestului la domiciliu, în mod nejustificat, fiind localizat şi preluat de organele de poliţie la data de 21.06.2021, astfel cum rezultă din încheierea din 24.06.2021, pronunţată în dosar nr. ........./207/2021/a12, prin care instanţa, în baza art. 231 alin. 7 C.pr.pen., a confirmat arestarea preventivă a inculpatului G............ R..........  F........... şi executarea mandatului de arestare preventivă nr. 1/23.06.2021, emis în baza încheierii nr. 53 din data de 20.06.2021,  pronunţată în dosarul nr. ........./207/2021/a11, rămasă definitivă prin necontestare.

Inculpatul a declarat că, în perioada 19.06.2021-21.09.2021, s-a aflat în localitatea Rusăneşti, jud. Olt, în declaraţia din dosarul asociat în care s-a confirmat înlocuirea măsurii arestului la domiciliu cu măsura arestării preventive.

Astfel, prin încheierea nr. 53 din 20.06.2021, pronunţată în dosar nr. ........./207/2021/a11, instanţa a admis sesizarea Compartimentului de Supravegheri Judiciare din cadrul Biroului de Investigaţii Criminale – Inspectoratul de Poliţie Judeţean Olt şi în temeiul art. 242 alin.3 C.pr.pen, rap. la art.221 alin.9, alin. 11 şi alin. 12 C.pr.pen. şi art. 223 alin. 2 C.p.p, a dispus înlocuirea măsurii arestului la domiciliu dispusă faţă de inculpatul G............ R..........  F..........., cu măsura arestării preventive, pe o perioadă de 30 de zile de la punerea în executare a mandatului de arestare preventivă.

Instanţa a dispus emiterea mandatului de arestare preventivă nr. 1/23.06.2021, la rămânerea definitivă a acestei încheieri, pe numele inculpatului.

Prin încheierea nr. 54 din 24.06.2021, pronunţată în dosar nr. ........./207/2021/a12, instanţa, în baza art. 231 alin. 7 C.pr.pen., a confirmat arestarea preventivă a inculpatului G............ R..........  F........... şi executarea mandatului de arestare preventivă nr. 1/23.06.2021, emis în baza încheierii nr. 53 din data de 20.06.2021,  pronunţată în dosarul nr. ........./207/2021/a11, rămasă definitivă prin necontestare.

Împotriva acestei încheieri a formulat contestaţie, în termenul legal, inculpatul G............ R..........  F............ Prin decizia penală nr.23/28.06.2021 pronunţată de Tribunalul Olt în dosar nr. ........./207/2021/a12, în baza art. 206 C.p.p., a fost respinsă contestaţia formulată de contestatorul inculpat G............ R..........  F..........., ca nefondată.

Măsura arestării preventive a fost verificată ulterior sub aspectul legalităţii şi temeiniciei, ultima încheiere de menţinere a măsurii arestării preventive faţă de inculpat fiind  încheierea  nr. 81 din 01.09.2021, pronunţată în dosar nr. ........./207/2021/a14, menţinută de Tribunalul Olt prin  decizia nr. 44/06.09.2021, pronunţată în dosarul cu acelaşi număr.

În ce priveşte aplicarea prev. art. 399 alin. 1 C.pr.pen., referitoare la obligaţia instanţei de a dispune asupra măsurilor preventive luate în cauză, în hotărârea de condamnare, instanţa reţine, în raport cu măsura arestării preventive, că prevederile art. 241 alin. 11 lit. a C.pr.pen. stipulează că arestarea preventivă încetează de drept la pronunţarea în primă instanţă a unei hotărâri de condamnare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Ţinând cont de faptul că în prezenta cauză urmează să se pronunţe o soluție de condamnare a inculpatului în primă instanță, modalitatea de individualizare a pedepsei constând în suspendarea sub supraveghere a pedepsei închisorii ce urmează a fi dispuse faţă de inculpat, în temeiul art. 404 alin. 4 lit. b) C.pr.pen. rap. la art. 399 alin. 1 C.pr.pen. cu referire la art. art. 241 alin. 11 lit. a C.pr.pen. şi art. 399 alin. 3 lit. b) C.pr.pen., instanţa va constata încetată de drept măsura arestării preventive dispuse faţă de inculpatul G............ R..........  F........... prin încheierea nr. 53 din 20.06.2021, pronunţată în dosar nr. ........./207/2021/a11, de Judecătoria Caracal, confirmată prin încheierea nr. 54 din 24.06.2021, pronunţată în dosar nr. ........./207/2021/a12, de Judecătoria Caracal, rămasă definitivă prin decizia penală nr.23/28.06.2021 pronunţată de Tribunalul Olt în dosarul nr. ........./207/2021/a12, menţinută ulterior prin încheierea nr. 81 din 01.09.2021, pronunţată în dosar nr. ........./207/2021/a14, rămasă definitivă prin  decizia nr. 44/06.09.2021, pronunţată Tribunalul Olt, în dosarul cu acelaşi număr şi va dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului G............ R..........  F........... de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 1/23.06.2021, emis în baza încheierii nr. 53/20.06.2021 a Judecătoriei Caracal. În baza art.399 alin.(4) din Codul de procedură penală, dispoziţia instanţei privind încetarea de drept a măsurii arestării preventive urmează a fi executorie de la pronunţare.

În baza art. 404 alin.(4) lit. a) din Codul de procedură penală cu referire la art. 399 alin. 9 C.pr.pen. şi art.72 alin.(1) din Codul penal, instanța va deduce din pedeapsa de 2 ani și 4 luni închisoare aplicată inculpatului G........ R..... F......., durata reţinerii de o zi dispusă faţă de inculpatul G............ R..........  F..........., începând cu data de 19.03.2021, ora 15.00, până la data de 20.03.2021, ora 15.00, durata arestului la domiciliu din data de 08.04.2021, până  la data de 19.06.2021, când inculpatul a părăsit în mod nejustificat locuinţa în care executa măsura preventivă, precum şi durata arestului la domiciliu şi a arestării preventive, din data de 21.06.2021, când a fost prins de organele de poliţie, la data prezentei hotărâri, 14.10.2021, fără a se deduce din durata pedepsei aplicate ziua de 20.06.2021, când inculpatul s-a aflat în libertate în mod efectiv, ca urmare a părăsirii locuinţei unde executa măsura arestului la domiciliu, fără motive temeinice.

În baza art.399 alin.(4) din Codul de procedură penală, dispoziţia instanţei privind încetarea de drept a măsurii arestării preventive va fi executorie.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, instanţa reţine următoarele:

Conform art. 19 alin. 3 C.pr.pen., când persoana vătămată este lipsită de capacitate de exercițiu sau are capacitate de exercițiu restrânsă, acțiunea civilă se exercită în numele acesteia de procuror, în condițiile art. 20 alin. (1) și (2). Reprezentantul legal al persoanei vătămate lipsite de capacitate de exercițiu are dreptul de a exercita acțiunea civilă în numele acesteia. Potrivit art. 20 alin. 1 şi 2 C.pr.pen., constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătorești. Organele judiciare au obligația de a aduce la cunoștința persoanei vătămate acest drept. Constituirea ca parte civilă se face în scris sau oral, cu indicarea naturii și a întinderii pretențiilor, a motivelor și a probelor pe care acestea se întemeiază.

În şedinţa din 06.07.2021, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal a precizat că se constituie parte civilă în numele minorei P............E............., urmând să indice suma pretinsă în numele acesteia ulterior, în urma unei evaluări psihologice a minorei ce s-a solicitat a fi efectuată de D.G.A.S.P.C. Olt. Instanţa a consemnat aceste aspecte în încheierea de şedinţă de la termenul respectiv.

În şedinţa din 01.09.2021, instanţa a constatat că D.G.A.S.P.C. Olt a învederat prin adresă că nu se poate efectua o evaluare psihologică a minorei de către psihologii respectivei instituții (adresa nr. 49633/31.08.2021 – filele 91-92 din dosarul de fond). În raport cu aspectul învederat prin adresa D.G.A.S.P.C. Olt, Reprezentantul Ministerului Public a precizat că exercită acțiunea civilă în numele persoanei vătămate minore, constituite astfel parte civilă, solicitând suma de 25000 lei, cu titlu de daune morale, urmând ca daunele să fie dovedite prin înscrisurile și probele administrate până în prezent.

Faţă de aceste împrejurări, luând în calcul faptul că minora, în declaraţia de la fila 94 din dosarul de fond a precizat că nu cere să îi fie daţi aceşti bani, instanţa reţine că aceasta nu poate renunţa la acţiunea civilă exercitată de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal, nefiind persoana vătămată minoră titulara acţiunii în constituire de parte civilă.

Nici reprezentantul legal al acesteia, tatăl său, P......... C......... I......., nu este titularul acestei acţiuni, pentru a putea renunţa la aceasta, observând şi faptul că acesta a susţinut în dezbaterile pe fond că nu solicită daune morale pentru fiica sa, la termenul din 01.09.2021. Cu toate acestea, instanţa va ţine cont de aceste susţineri ale minorei şi reprezentantului său legal la aprecierea prejudiciului efectiv produs minorei cu titlu de daune morale, în prezenta cauză.

Faţă de acţiunea civilă exercitată de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal în cauză, instanţa apreciază că devin aplicabile în prezenta cauză dispoziţiile art.1357 Cod civil, potrivit cărora cel ce cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare.

Având în vedere aceste prevederi legale, instanţa apreciază că pentru angajarea răspunderii civile delictuale a inculpatului este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiţii: existenţa unui prejudiciu, existenţa unei fapte ilicite, existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, existenţa vinovăţiei celui care a cauzat prejudiciul, constând în intenţia, neglijenţa sau imprudenţa cu care a acţionat. 

În ceea ce priveşte existenţa faptei ilicite, instanţa reţine că aceasta a constat în săvârşirea infracţiunii de act sexual cu un minor în formă continuată de către inculpatul G............ R..........  F..........., în dauna persoanei vătămate minore în vârstă de 14 ani, P............E............., prin întreţinerea de raporturi sexuale normale cu aceasta în intervalul decembrie 2020-mijlocul lunii martie 2021, infracţiunea fiind una generatoare de consecinţe cu precădere psihice asupra minorei, al căror potenţial dăunător nu poate fi estimat nici măcar de către minoră sau de reprezentantul său legal, tatăl său P......... C......... I......., câtă vreme consimţământul minorei la întreţinerea raporturilor sexuale cu inculpatul se prezumă de către legiuitor a fi viciat ca urmare a vârstei fragede a acesteia, astfel de acte materiale fiind incriminate tocmai ca urmare a consecinţelor psihologice pe care le produc asupra minorilor şi capacităţii lor ulterioare de a funcţiona în mod viabil pe viitor, în urma încălcării libertăţii lor sexuale şi inviolabilităţii acestora.

În ceea ce priveşte vinovăţia inculpatului, instanţa reţine că acesta a avut o atitudine de conştientizare a faptelor sale şi a consecinţelor acestora, acţionând cu intenţie directă de săvârşire a faptei, cunoscând vârsta minorei şi interzicerea de către lege a comportamentului său în acest sens.

Cu privire la existenţa prejudiciului cert şi nereparat, instanţa reţine că s-au pretins de către procuror, în numele minorei, daune morale în cuantum de 25000 lei.

Instanţa reţine, de asemenea, că acestea au fost solicitate în considerarea faptului că ar reprezenta satisfacţii echitabile destinate a compensa material suferinţele morale ale persoanei vătămate minore, ca urmare a infracţiunii de act sexual cu un minor în formă continuată, infracţiune îndreptată împotriva libertăţii sexuale şi inviolabilităţii sexuale a victimei minore.

Prin urmare, suferinţa părţii civile se concretizează într-un prejudiciu nepatrimonial care trebuie acoperit de către inculpat. Referitor la cuantumul daunelor morale solicitate, acestea nu sunt supuse unor criterii legale prestabilite, ci determinarea lor în concret este lăsată la libera apreciere a instanţei. În speţa de faţă nu există elemente de natură a contrazice această prezumţie.

Opinia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la modul şi aprecierea daunelor morale este în sensul că „la stabilirea cuantumului despăgubirilor echivalente unui prejudiciu moral se au în vedere o serie de criterii: consecinţele negative suferite de cei în cauză pe plan fizic şi psihic, importanţa valorilor morale lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori şi intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării, măsura în care i-a fost afectată situaţia familială, profesională şi socială, având în vedere că, prin aceste despăgubiri cu rol compensatoriu, se urmăreşte o reparaţie justă şi echitabilă a prejudiciului moral suferit şi, nu îmbogăţirea fără just temei”.

De altfel, în acelaşi sens s-a pronunţat şi instanţa supremă într-o serie de decizii de speţă. Spre deosebire de despăgubirile pentru daune materiale, care se stabilesc pe bază de probe, despăgubirile pentru daune morale se stabilesc pe baza evaluării instanţei de judecată.

În privinţa daunelor morale, instanţa apreciază că nu se poate stabili un preţ al suferinţei, ca urmare a acţiunilor ilicite ale inculpatului, însă va ţine cont de consecinţele dăunătoare asupra psihicului minorei ca urmare a întreţinerii de raporturi sexuale normale de la vârsta de 14 ani, pe o durată de aproape patru luni, când minora nu avea încă o capacitate de apreciere critică asupra consimţământului său cu privire la astfel de acţiuni.

Astfel, inviolabilitatea sexuală a minorilor reprezentând un atribut important, afectarea acesteia poate genera urmări în plan psihic greu sau imposibil de remediat.

Din examinarea fizică a minorei P............ E...........efectuată de medicul legist din cadrul S.J.M.L. Olt, respectiv din raportul de primă expertiză medico-legală nr. 761/A1/124 din 19.03.2021, rezultă faptul că minora prezenta, la data de 19.03.2021, o deflorare veche, a cărei dată de producere nu se mai putea aprecia, această împrejurare neinfluenţând urmarea infracţiunii care este inerentă comiterii acestei fapte în dauna unei persoane minore. Minora nu prezenta leziuni traumatice în sfera genitală, pe cap, trunchi sau membre, prezentând o dezvoltare somatică corespunzătoare vârstei sale cronologice (14 ani).

Aşadar, instanţa se va rezuma doar la consecinţele pe plan psihic, neexistând transformări somatice ca urmare a acţiunilor penale ale inculpatului.

Fiind vorba de lezarea unei valori fără conţinut economic şi de protejarea unui drept care intră, ca element al vieţii private, în sfera art. 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, dar şi de o valoare apărată de Constituţie şi de legile naţionale, existenţa prejudiciului este circumscrisă condiţiei aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă corespunzătoare a prejudiciului real şi efectiv produs victimei, pentru a se evita îmbogăţirea fără justă cauză a părţii civile.

Având în vedere acest argument, instanţa ia în considerare că eventualele suferinţe psihice provocate persoanei vătămate minore depind atât de factori obiectivi, cât şi subiectivi.

Din punct de vedere subiectiv, trebuie apreciat impactul fizic şi emoţional concret asupra persoanei care invocă prejudiciul, consecinţele negative suferite de aceasta în plan fizic şi psihic, precum şi importanţa integrităţii fizice şi psihice, ca valoare relevantă.

În acest sens, instanţa înţelege să dea relevanţă şi declaraţiei minorei cu privire la faptul că nu i s-a produs nicio suferință prin infracțiune, nu a suferit nicio consecință fizică, nu a avut dureri sau alte modificări fizice care să îi producă vreo suferință, moral nu consideră că i s-a produs nicio suferință și este afectată doar de faptul că inculpatul este arestat, iar ea nu cere acești bani. (declarație – fila 94)

De asemenea, instanţa ia în considerare că reprezentantul legal al minorei, tatăl său P.......... C........ I..........a declarat că nu consideră că i s-a produs nicio suferință fiicei sale, iar cât inculpatul a stat în casă la el, două luni, s-a comportat bine cu fiica sa și deși știa că cei doi întrețin relații sexuale, nu a considerat o problemă acest aspect, dacă ei s-au plăcut. (declarație – fila 93). Totodată, în faza dezbaterilor, reprezentantul legal al minorei a precizat că nu solicită daune morale pentru fiica sa.

Astfel, deşi s-ar putea considera, la o simplă observare a acestor declaraţii, că în plan psihic, minora nu ar fi suferit nicio consecinţă, în realitate se observă şi schimbarea percepţiei acesteia asupra unor astfel de acţiuni incriminate de legea penală, minorei apărându-i ca fiind firească întreţinerea de raporturi sexuale de la această vârstă, existând în mod cert un impact emoţional asupra sa, cu atât mai mult cu cât tatăl său şi ceilalţi membri ai familiei sale nu s-au opus unei relaţii de concubinaj cu inculpatul, încurajându-i astfel, în esenţă, comportamentul minorei în acest sens şi alimentându-i credinţa că astfel de comportamente sunt normale. Ori incriminarea de către legiuitor în mod aspru a unor astfel de infracţiuni a vizat tocmai protejarea minorilor de consecinţele dăunătoare ale unor astfel de conduite, pornind de la prezumţia că simpla manifestare a consimţământului unui minor la o astfel de vârstă nu este suficientă pentru a scoate din sfera penalului astfel de fapte, câtă vreme, ca urmare a unui grad de imaturitate a victimei, aceasta nu are capacitatea de apreciere critică asupra consecinţelor la care se expune pentru a exprima un consimţământ valabil.

Aşadar, din perspectivă obiectivă, infracţiunea săvârşită de inculpat este de natură să o afecteze pe minoră în viitor, cel puţin în privinţa concepţiei sale despre astfel de acţiuni ilicite şi despre inviolabilitatea sa sexuală, acesta fiind motivul pentru care este incriminată atât de aspru conduita penală a unui inculpat în acest sens, în Codul penal, în detrimentul exprimării consimţământului de către victima minoră, căreia statul, prin autorităţile sale, faţă de vulnerabilitatea sa determinată de vârsta fragedă, este obligat să îi asigure protecţie atât prin tragerea la răspundere penală, cât şi prin tragerea la răspundere civilă a inculpatului vinovat de comiterea infracţiunii de act sexual cu un minor.

Cu toate acestea, văzând opoziţia persoanei vătămate minore, precum şi a tatălui său la acoperirea de către inculpat a prejudiciului moral, aceştia neconsiderând că minora ar fi suferit vreun prejudiciu, observând, de asemenea, că inculpatul nu consideră că i-a produs vreo suferinţă minorei prin acţiunile sale ilicite, văzând şi cele ce rezultă din examinarea fizică a minorei P............ E...........efectuată de medicul legist din cadrul S.J.M.L. Olt, respectiv din raportul de primă expertiză medico-legală nr. 761/A1/124 din 19.03.2021, precum şi în absenţa oricăror altor probe certe care să valideze cuantumul prejudiciului de 25000 lei pretins de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal în numele minorei, instanţa reţine că aceste consecinţe ale infracţiunii au un nivel scăzut de intensitate.

Instanţa mai reţine că prejudiciul moral produs prin fapta ilicită a inculpatului asupra persoanei vătămate minore este născut, cert şi actual, fiind determinabil prin aprecierea instanţei asupra cuantumului acestuia, după luarea în considerare a consecinţelor negative concrete suferite de persoana vătămată, a importanţei valorii lezate şi a intensităţii cu care au fost percepute consecinţele vătămării de către aceasta, astfel cum au fost analizate mai sus.

Astfel, cu privire la cuantumul prejudiciului, instanţa reţine că prejudiciul estimat de procuror în cuantum de 25000 lei este excesiv, luând în calcul şi faptul că, potrivit Deciziei CSJ nr. 5437/2003, prejudiciul moral nu se probează, ci se constată, iar întinderea daunelor morale se face prin apreciere, de către instanţa de judecată.

De asemenea, instanţa reţine că daunele morale pretinse de către procuror în numele persoanei vătămate minore, în cadrul constituirii de parte civilă, nu trebuie să facă obiectul unei îmbogăţiri fără justă cauză, ci trebuie să reflecte efectiv prejudiciul produs.

Deşi instanţa reţine că, prin fapta sa, inculpatul a lezat un atribut uman deosebit de important al persoanei vătămate minore, respectiv libertatea sexuală şi inviolabilitatea acesteia, această faptă a generat însă urmări de o gravitate scăzută în plan fizic şi psihic, al căror impact emoţional a fost de un nivel scăzut de intensitate.

Totodată, la stabilirea cuantumului daunelor morale, instanţa reţine că nu are nicio importanţă starea materială a inculpatului sau a părţii civile, precum şi că prejudiciul trebuie să fie cert, neputându-se estima în mod real impactul pe care îl va avea în viitor asupra psihicului minorei fapta inculpatului, la momentul actual, în contextul în care şi aceasta, şi tatăl său, afirmă inexistenţa unor suferinţe.

Luând în considerare aceste aspecte, instanţa consideră că suma de 25000 lei pretinsă de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal cu titlu de daune morale pentru persoana vătămată minoră/parte civilă P............ E...........poate fi considerată excesivă, putându-se  aprecia că această sumă poate conduce la o îmbogăţire fără justă cauză a persoanei vătămate minore.

În aprecierea tuturor acestor argumente, pentru a evita îmbogăţirea fără justă cauză a persoanei vătămate minore/parte civilă P............E............., instanţa consideră că suma de 500 lei este suficientă pentru consecinţele pe plan moral suferite de această persoană ca urmare a infracţiunii de act sexual cu un minor în formă continuată săvârşită de inculpatul G............ R..........  F............

Legătura de cauzalitate directă între fapta ilicită şi lezarea inviolabilităţii sexuale a persoanei vătămate minore – parte civilă şi prejudiciul constând în daunele morale pretinse de procuror pentru aceasta se reflectă pe baza tuturor considerentelor reţinute mai sus.

Având în vedere toate aceste aspecte, instanţa va admite în parte pretenţiile civile ale procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal, care a exercitat acţiunea civilă în numele persoanei vătămate minore – parte civilă P............ E...........în procesul penal şi îl va obliga pe inculpatul G............ R..........  F........... la plata către aceasta a sumei de 500 lei, cu titlu de daune morale, în baza art. 19 C.pr.pen., art. 20 C.pr.pen., art. 397 din C. pr. pen. rap. la art. 1357 şi urm. din C. Civ..

Potrivit art. 398 C.proc.pen., instanţa urmează să se pronunţe prin hotărâre şi asupra cheltuielilor judiciare, potrivit dispoziţiilor art. 272-276.

În baza art. 274 alin. 1 teza I C. proc. pen., instanţa îl va obliga pe inculpatul G............ R..........  F........... la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în cuantum de 1500 lei, dintre care suma de 500 lei, pentru faza de urmărire penală, iar suma de 1000 lei, pentru faza de judecată şi faza camerei preliminare.

În temeiul art.274 alin. 1 – teza finală din Codul de procedură penală, suma de 868 lei reprezentând onorariul doamnei avocat B......... D......, desemnată din oficiu, conform delegaţiei pentru asistență judiciară obligatorie nr. 1341/2021 din 18.06.2021 emise de Baroul Olt, pentru a asigura asistenţa juridică a inculpatului G............ R..........  F........... în faza de judecată, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiţiei.

În temeiul art.274 alin. 1 – teza finală din Codul de procedură penală, suma de 868 lei reprezentând onorariul doamnei avocat M....... C........., desemnată din oficiu, conform delegaţiei pentru asistență judiciară obligatorie nr. 1443/2021 din 01.07.2021 emise de Baroul Olt, pentru a asigura asistenţa juridică a persoanei vătămate minore P............ E...........în faza de judecată, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiţiei.

Postat 23.11.2021